ECOTIC (membru WEEE Forum) aduce în atenția publicului, cu prilejul Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice (14 octombrie), diverse teme care evidențiază necesitatea colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Tema de anul acesta se axează pe identificarea deșeurilor electrice drept resurse valoroase care conțin materii prime critice: 29 din cele 34 de materii prime critice declarate la nivel european sunt prezente în deșeurile electronice.

10,7 milioane de tone de deșeuri electronice au fost generate în 2022 la nivel UE27+4 (Uniunea Europeană, Regatul Unit, Elveția, Islanda și Norvegia), rezultând astfel, 20 kg/persoană.

Telefoanele, laptopurile, serverele, cablurile, electrocasnicele și alte produse electronice debarasate în fiecare an în UE27+4 conțin aproximativ 1 milion de tone de materii prime critice (CRM), se prezintă în raportul FutuRaM. Aceste metale și minerale sunt esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi, a infrastructurii digitale și a industriei de apărare moderne.

Același raport subliniază că potențialul european de recuperare este de 0,9 și 1,5 milioane de tone de materii prime critice anual până în 2050. Această stabilitate ar reduce presiunea asupra mediului și asigură Europei o sursă internă de metale precum cuprul, aluminiul și paladiul.

„Deșeurile electrice ale Europei sunt o resursă de milioane de euro care așteaptă să fie valorificată” declară Kees Balde, expert la UNITAR SCYCLE și coordonatorul științific al proiectului FutuRaM.

Context legislativ la nivel european: 1)  Critical Raw Material Act (Act privind materiile prime critice, 2024) care stabilește obiective pentru extracția, procesarea și reciclarea materiilor prime critice, vizând ca 25% din cererea anuală să fie acoperită prin reciclare până în 2030; 2) Circular Economy Act (Act privind economia circulară) – consultare lansată în august 2025: va aborda lipsa cererii și ofertei suficiente de materii prime secundare și fragmentarea pieței unice europene, 3) Revizuirea actualei Directive DEEE (prevăzută ca Regulament nou pentru 2027): este probabil să consolideze regulile de colectare și raportare, stimulând cererea de materii prime secundare și trasabilitatea acestora.

Jessika Roswall, Comisarul European pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă, declară: „Europa depinde de țări terțe pentru peste 90% dintre materiile sale prime critice, însă reciclăm doar o mică parte dintre ele — uneori chiar mai puțin de 1%. Avem nevoie de o schimbare reală de mentalitate în modul în care Europa colectează, dezasamblează și procesează acest munte de deșeuri electronice aflat în creștere rapidă, transformându-l într-o nouă sursă de prosperitate. Perturbările comerciale, de la interdicții de export până la războaie, scot în evidență vulnerabilitatea Europei. Reciclarea este atât o necesitate de mediu, cât și o strategie geopolitică.”

România a dezvoltat Strategia Națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022 în care se menționează  “România și Europa, în general, sunt extrem de dependente de importurile de materii prime. Acest lucru le face vulnerabile în fața tensiunilor geopolitice care au un impact asupra prețurilor și a aprovizionării cu materii prime în viitor. China este principalul furnizor a 15 din cele 25 de materii prime critice ale UE, ceea ce înseamnă că UE depinde în mare măsură de exporturile Chinei.”

Acțiuni organizate de ECOTIC cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice

În perioada 9–12 octombrie 2025, ParkLake Shopping Center a găzduit alături de ECOTIC, o serie de acțiuni dedicate conștientizării importantei colectării separate a deșeurilor electrice și electronice. Pe parcursul celor patru zile, vizitatorii au fost invitați să descopere Caravana ECOTIC. De asemenea, în weekendul 11–12 octombrie, copiii au participat la ateliere eco-educative sub conceptul „Devino Ambasadorul Mediului cu ajutorul provocărilor lansate de Ecoterrian”. Activitățile i-au implicat pe cei mici într-o serie de experiențe interactive și creative: de la jocuri de colectare separată și exerciții de asociere, la desene și mesaje dedicate planetei, pictură și creații inspirate de personajul Ecoterrian, precum și un colț special de povești eco ascultate la căști. Fiecare copil a primit un pașaport, adunând ștampile pentru activitățile desfășurate. La final, aceștia au devenit Ambasadori ai Mediului, fiind răsplătiți cu o diplomă, o carte de povești și un mini recipient pentru colectarea bateriilor acasă.

Cu această ocazie au loc și o serie de campanii locale de colectare DEEE și campanii dedicate angajaților din companiile partenere cu ECOTIC, precum și o vizită a producătorilor afiliați ECOTIC la fabrica de reciclare DEEE, GreenWEEE Buzău.

În cadrul campaniei de promovare a  Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice, ECOTIC a filmat o serie de video-interviuri cu experți și cu publicul larg pe tema reciclării materiilor prime critice. Acestea vor fi lansate pe parcursul lunii octombrie pe canalul de Youtube ECOTIC.

Sursa : ecotic.ro

Fii Un Exemplu – Parlamentul European a stabilit ținte clare de reducere a risipei până în 2030 – Fii informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor de Mediu

Uniunea Europeană face un nou pas important în direcția sustenabilității, adoptând măsuri menite să reducă risipa de alimente și textile. Într-un context global în care resursele naturale devin tot mai limitate, iar impactul poluării se intensifică, Parlamentul European a aprobat un set de reguli stricte pentru ca statele membre să acționeze unitar. Scopul este clar: diminuarea semnificativă a deșeurilor până în 2030 și responsabilizarea producătorilor în ceea ce privește colectarea și reciclarea produselor pe care le pun pe piață.

Reducerea risipei alimentare

Noua legislație introduce pentru prima dată obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare. Țările membre vor trebui să atingă până la finalul anului 2030 două praguri clare: o reducere de 10% în sectorul de procesare și producție alimentară și o scădere cu 30% per persoană în comerț, restaurante, servicii de catering și la nivel de gospodării. Aceste procente vor fi calculate raportat la media anuală din perioada 2021–2023.

Pentru mai multe informații, click AICI .

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorului de Mediu

Fii Un Exemplu Protecția Mediului – Seiful Digital Enkivers pentru TINE – Sigur , Securizat și Criptat , unde doar TU ai acces !

Seiful Digital Enkivers – primul proiect european cu impact global dedicat conștientizării, educării și informării pieței în ceea ce privește securitatea și protecția conceptelor vizuale și nu numai. Enkivers este primul seif digital pentru idei și concepte vizuale din era informațională.

Ai de securizat documente importante precum acte de identitate, acte de proprietate, contracte, certificate și diplome, dar și dosare medicale, fotografii, videoclipuri, filmări, texte, articole, cursuri, cercetări, creații artistice, idei sau concepte grafice și logo-uri? Toate acestea își pot găsi locul în siguranță în seiful digital Enkivers.

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și   Strategiilor , membră  cu drepturi  depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având   Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection ,  Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal ,  Alertă ,  Alerte ,  Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat, Școală Profesională , Școală de Meserii , Proprietate Intelectuală , Enkivers , Seif Digital

România , sub media UE în ceea ce privește expunerea percepută la poluare – Fii un Exemplu ! InfoCons Protecția Consumatorilor de Mediu !

Percepția cetățenilor asupra poluării reprezintă un indicator important al calității vieții și al mediului înconjurător. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2023 arată că, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 12,2% din populație a declarat că poluarea, murdăria sau alte probleme de mediu le afectează gospodăria.

În scădere față de 2019, când proporția era de 15,1%, acest indicator evidențiază o îmbunătățire generală la nivel european. Totuși, diferențele între statele membre rămân semnificative, unele țări raportând procente mult peste medie, în timp ce altele se situează la valori foarte scăzute.

România se află în partea de jos a clasamentului, ceea ce sugerează o percepție mai redusă a problemelor de poluare comparativ cu alte state. Această realitate ridică atât întrebări despre nivelul efectiv al calității mediului, cât și despre gradul de conștientizare al populației.

Situația generală la nivelul Uniunii Europene

În ansamblu, doar puțin peste una din zece persoane din UE a declarat în 2023 că este afectată de poluare sau de alte probleme de mediu.

Scăderea față de 2019 confirmă o tendință pozitivă, probabil influențată de politicile de mediu, de reglementările europene și de măsurile luate de autoritățile locale în ceea ce privește reducerea surselor de poluare. Totuși, percepția nu este uniformă și variază în funcție de contextul național, de densitatea populației și de gradul de urbanizare.

Țările cu un nivel ridicat de poluare percepută tind să fie cele cu orașe dens populate și cu activități economice intensive, ceea ce amplifică impactul problemelor de mediu asupra vieții de zi cu zi. În același timp, statele cu valori reduse par să beneficieze fie de o calitate mai bună a mediului, fie de un nivel diferit de sensibilitate a populației la aceste probleme.

Țările cu cele mai mari și cele mai mici valori raportate

Malta se află pe primul loc în clasamentul percepției poluării, cu peste o treime din populație (34,7%) declarând probleme de acest tip. Grecia (20,5%) și Germania (16,8%) completează topul țărilor unde cetățenii resimt cel mai mult impactul poluării asupra gospodăriilor.

La polul opus se află Croația, unde doar 4,2% dintre locuitori au raportat astfel de probleme, urmată de Suedia (5,0%) și Slovacia (5,8%). Aceste diferențe reflectă nu doar realități de mediu diferite, ci și niveluri variate de percepție și raportare.

România se situează în categoria țărilor cu un procent mic de populație afectată, ceea ce o apropie mai mult de Croația și Suedia decât de statele sudice sau vestice cu procente ridicate.

Legătura dintre poluare și gradul de urbanizare

Un aspect esențial evidențiat de Eurostat este legătura directă dintre percepția poluării și mediul de rezidență. Datele arată că doar 6,8% dintre persoanele care locuiesc în zone rurale au raportat probleme legate de poluare. Proporția crește la 10,5% în orașele mici și suburbii și ajunge la 17,2% în marile centre urbane. Această diferență confirmă faptul că poluarea este resimțită mai intens în mediul urban, unde traficul, industria și densitatea populației contribuie la o presiune mai mare asupra mediului.

În cazul României, fenomenul este similar: cetățenii din marile orașe raportează mai des probleme de mediu decât cei din mediul rural, însă procentul general rămâne sub media europeană. Aceasta poate fi explicată printr-o combinație de factori: niveluri mai reduse ale poluării în anumite regiuni și o percepție diferită asupra impactului acestor probleme.

Datele Eurostat confirmă faptul că poluarea rămâne o problemă percepută diferit în funcție de țară și de mediul de rezidență. România se află printre statele cu un nivel redus al populației care declară probleme de poluare, ceea ce sugerează fie o calitate relativ bună a mediului în anumite zone, fie un nivel mai scăzut de conștientizare.

Totuși, chiar și la valori reduse, poluarea continuă să afecteze viața cotidiană, mai ales în marile orașe. În perspectiva obiectivelor europene de dezvoltare durabilă, monitorizarea atentă a percepției cetățenilor rămâne esențială, deoarece ea reflectă nu doar realitățile de mediu, ci și nivelul de informare și implicare al societății în combaterea acestor probleme.

Pentru România, menținerea tendinței pozitive și consolidarea conștientizării publice pot contribui la o calitate mai bună a vieții și la o participare mai activă în eforturile europene de protecție a mediului.

Sursă : Eurostat

InfoCons Protecția Consumatorului de Mediu – Sticlele de sticlă și riscul de microplastice în băuturi – Fii un Exemplu Protecția Mediului

În ultimele decenii, microplasticele au devenit un subiect major de preocupare pentru sănătate și mediu, fiind detectate în ape, alimente și chiar în aer. Studiile recente arată că aceste particule minuscule de plastic nu se regăsesc doar în băuturile ambalate în plastic, ci și în cele din sticlă.

Cercetările efectuate de unitatea din Boulogne-sur-Mer a Laboratorului ANSES pentru Siguranța Alimentară au descoperit un fenomen surprinzător: băuturile ambalate în sticle de sticlă conțin mai multe microplastice decât cele din PET, conserve sau cutii cartonate.

Această constatare ridică întrebări importante despre siguranța alimentară și modalitățile de prevenire a contaminării. Studiul oferă indicii clare despre sursa particulelor și sugerează măsuri concrete pe care producătorii le pot implementa pentru a reduce nivelul de microplastice în băuturi.

Nivelul microplasticelor în diferite tipuri de băuturi

Studiul ANSES a urmărit să determine cantitatea de microplastice în diverse băuturi consumate frecvent, precum apă, sucuri carbogazoase, ceaiuri reci, vin și bere. Rezultatele au arătat că sticlele de sticlă, spre deosebire de alte tipuri de ambalaje, au fost asociate cu cel mai ridicat nivel de microplastice. De exemplu, sticlele de sticlă care conțineau cola, limonadă, ceai rece sau bere prezentau, în medie, aproximativ 100 de particule de microplastic pe litru.

În contrast, aceleași băuturi ambalate în PET sau conserve prezentau de 5 până la 50 de ori mai puține particule. Apa și vinul s-au dovedit a fi mai puțin afectate, cu valori medii de 4,5 particule per litru în sticle de sticlă și 1,6 particule în plastic sau carton. Această variație sugerează că tipul de băutură influențează nivelul de contaminare, însă cel mai mare risc provine din interacțiunea cu capacele sticlelor.

Originea microplasticelor: capacele sticlelor

Cercetătorii au investigat sursa microplasticelor în sticlele de sticlă și au identificat capacele ca principal vector de contaminare. Analiza chimică și vizuală a arătat că particulele de plastic prezentau aceeași culoare și compoziție ca vopseaua folosită pe capacele metalice.

Micile zgârieturi invizibile de pe suprafața capacelor, cauzate probabil de frecarea acestora în timpul depozitării, au fost identificate ca eliberatoare ale particulelor în lichid. Acest mecanism explică de ce băuturile din sticlă sunt mai afectate decât cele din plastic sau cutii cartonate și subliniază importanța controlului asupra materialelor și finisajelor folosite la fabricarea ambalajelor.

Reducerea contaminării prin curățarea capacelor

Pentru a limita transferul de microplastice în băuturi, laboratorul ANSES a testat diverse proceduri de curățare a capacelor înainte de utilizare. În primul scenariu, capacele nu au fost tratate; apa introdusă în sticlele sigilate cu aceste capace a prezentat, în medie, 287 de particule per litru.

În al doilea scenariu, capacele au fost suflate cu aer comprimat, reducând numărul de particule la 106 pe litru. În al treilea scenariu, după suflare, capacele au fost clătite cu apă filtrată și alcool, iar microplasticele au scăzut la 87 per litru. Aceste rezultate indică faptul că o simplă operațiune de curățare și manipulare atentă a capacelor poate reduce semnificativ contaminarea băuturilor cu microplastice.

Măsuri suplimentare pentru prevenție

Pe lângă curățarea capacelor, producătorii pot lua și alte măsuri pentru a limita microplasticele în băuturi. Acestea includ modificarea condițiilor de depozitare pentru a evita frecarea între capace și alegerea unor vopsele sau materiale alternative care să nu elibereze particule. Alte opțiuni includ inovații în designul capacelor sau testarea periodică a nivelului de microplastice înainte de ambalare. Astfel, industria poate contribui la protecția consumatorilor și la reducerea riscurilor potențiale asociate cu ingerarea acestor particule.

Descoperirea ANSES arată că băuturile ambalate în sticlă nu sunt neapărat mai sigure decât cele din plastic în ceea ce privește microplasticele. Studiul subliniază importanța supravegherii întregului lanț de ambalare, de la materialele folosite la procedurile de manipulare și depozitare a capacelor.

Curățarea și optimizarea proceselor de producție reprezintă soluții concrete pentru reducerea contaminării. Pe termen lung, astfel de măsuri vor contribui la protecția sănătății consumatorilor și la creșterea responsabilității producătorilor în fața problemelor generate de microplastice.

Sursă : ANSES – Agenția Franceză pentru Sănătatea Alimentară, Mediu și Siguranța în Muncă

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,   Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , Microplastice , Sticlă , Prevenție , Capace