InfoCons și USVT aduc în Marea Britanie ProEduHub – Proiectul Unic care conectează tinerii români din diaspora cu universitățile din România – Fii un Exemplu !

 

În perioada 10–17 iulie 2026, o delegație comună formată din reprezentanți ai InfoCons și ai Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (USVT) desfășoară o serie de activități în Regatul Unit, în cadrul proiectului ProEduHub. Scopul deplasării este să apropie tinerii români din diaspora de oportunitățile educaționale din România și să deschidă punți concrete între aceștia, universitățile românești și mediul de afaceri.

Ce este Proiectul ProEduHub ?

ProEduHub este prima inițiativă lansată de InfoCons dedicată tinerilor din diaspora pentru facilitarea accesului la învățământul din România. Este un proiect de educare, informare și conștientizare privind importanța accesului la educație și rolul învățământului superior și tehnic în creșterea calității vieții și în dezvoltarea profesională.

Platforma se adresează în special tinerilor români născuți sau crescuți în diaspora și are ca obiectiv facilitarea accesului acestora la universitățile din România, oferind sprijin în procesul de informare, orientare și înscriere. Prin ProEduHub, InfoCons își propune să contribuie la consolidarea relației dintre România și comunitățile românești din afara granițelor.

 

Pentru mai multe informații, click AICI .

Cum dai o nouă viață ambalajelor tale : Ghidul tău de reciclare – FII UN EXEMPLU ! – CITEȘTE ETICHETA

 

Reciclarea pare uneori complicată, dar în realitate ține de câteva gesturi simple, repetate corect de fiecare dată. Dacă știi în ce coș merge fiecare tip de ambalaj și cum să-l pregătești înainte, ajuți ca materialele să fie refolosite, în loc să ajungă la groapa de gunoi.

Primul pas este mereu același: citește eticheta și caută simbolul de pe ambalaj. El îți spune din ce material este făcut produsul și în ce recipient trebuie colectat. Mai jos găsești, pe categorii, ce se reciclează, ce nu se pune la reciclat și cum pregătești corect fiecare ambalaj.

Codul culorilor: în ce recipient merge fiecare material

În România, colectarea separată a deșeurilor de ambalaje se face unitar, după un cod de culori stabilit prin lege (Legea nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje). Containerele sunt inscripționate cu denumirea materialului sau colorate astfel:

 

Reține: plasticul și metalul se colectează împreună, în recipientul galben.

Ce înseamnă cifrele și literele de pe ambalaj

Pe multe ambalaje vei găsi un mic simbol cu o cifră în interior și, uneori, câteva litere dedesubt (de exemplu „PET 1” sau „PAP 20”). Acesta este sistemul oficial de marcare și identificare a materialelor, care te ajută să știi exact din ce este făcut ambalajul și unde trebuie colectat. Fiecărui tip de material îi corespunde un interval de numere și o abreviere :

Mase plastice (codurile 1–19)

Codurile 7–19 sunt rezervate altor tipuri de plastic.

Hârtie și carton (codurile 20–39)

Codurile 23–39 sunt rezervate altor tipuri de hârtie și plăci fibrolemnoase.

Metale (codurile 40–49)

Codurile 42–49 sunt rezervate altor metale.

Lemn (codurile 50–59)

Codurile 52–59 sunt rezervate altor materiale din lemn.

Materiale textile (codurile 60–69)

Codurile 62–69 sunt rezervate altor materiale textile.

Sticlă (codurile 70–79)

Codurile 73–79 sunt rezervate altor tipuri de sticlă.

Materiale compozite (codurile 80–99)

Materialele compozite sunt cele formate din mai multe materiale lipite între ele, care nu pot fi separate ușor cu mâna (de exemplu cutiile de lapte sau de suc). Pentru ele se folosește marcajul „C/” urmat de materialul principal:

 

Codurile 86–89, 93–94 și 99 sunt rezervate altor combinații compozite.

Plastic și metal

Acestea sunt printre cele mai întâlnite ambalaje din bucătărie: sticle PET, doze de băuturi, conserve sau folie de aluminiu. Toate merg în recipientul galben.

Plasticul

Golește recipientul și clătește-l rapid cu apă, ca să nu rămână resturi de lichid sau de mâncare.

Metalul

  1. Clătește bine dozele și conservele.
  2. Strânge folia de aluminiu sub formă de bilă, ca să ocupe mai puțin loc și să fie mai ușor de colectat.

Sticlă

La sticlă contează ce fel de sticlă pui la reciclat.

Se colectează:

  • Sticlele de băuturi (lapte, suc și altele).
  • Borcanele (fără capac).
  • Paharele și carafele.

NU se colectează:

  • Geamurile și oglinzile.
  • Obiectele din ceramică.

Acestea sunt făcute din materiale diferite și nu pot fi reciclate împreună cu sticla obișnuită.

Cum procedezi corect:

  1. Clătește sticlele și borcanele.
  2. Îndepărtează capacele sau dopurile.
  3. Ai grijă să nu spargi sticla.

Hârtie și carton

Hârtia și cartonul se reciclează ușor, dar numai dacă sunt curate și uscate. Acestea merg în recipientul albastru.

Se reciclează:

  • Cutiile de carton (curate și uscate).
  • Pungile de hârtie și ambalajele curate din carton.

NU se colectează:

  • Hârtia cu resturi de mâncare.
  • Bonurile fiscale și alte tipizate.
  • Hârtia plastifiată (cea cu peliculă lucioasă de plastic).

Cum procedezi corect:

  1. Asigură-te că hârtia și cartonul sunt curate.
  2. Împăturește cartonul pentru a economisi spațiu.

Ambalaje flexibile din plastic

Sunt acele folii subțiri și moi în care vin multe dintre produsele de zi cu zi: batonul de ciocolată sau de cereale, pastele, tăițeii instant, dar și pungile de plastic sau ambalajele unor produse și jucării.

Aceste folii sunt făcute mai ales din polietilenă și polipropilenă (notate uneori PET, LDPE sau PP). Sunt folosite des în industria alimentară pentru că protejează bine produsul și ajută la igienă și la siguranța alimentelor. Polipropilena (PP), de exemplu, rezistă la temperatură și nu este toxică, fiind potrivită pentru pungile alimentare și pentru ambalarea lactatelor.

Cum procedezi corect:

  1. Golește ambalajele de resturile de mâncare.
  2. Dacă este nevoie, clătește-le, ca să nu mai rămână urme de ciocolată, grăsime sau lactate.
  3. Aruncă-le în containerul galben, destinat ambalajelor din plastic.

Pe scurt: un gest mic, un efect mare

Indiferent de material, regula de bază este aceeași: citește eticheta, golește ambalajul, clătește-l dacă e nevoie și pune-l în recipientul potrivit. Așa crești șansele ca fiecare cutie, sticlă sau folie să fie refolosită și să primească o nouă viață. Fii un exemplu pentru cei din jur!

InfoCons – Protecția Consumatorilor

Sursă legislativă : Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Orașul care se încălzește : cum poate Bucureștiul să se adapteze la verile tot mai greu de suportat – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

Bucureștiul are nevoie și de reguli urbane noi. Orice proiect de reamenajare stradală ar trebui să includă arbori, suprafețe permeabile și soluții de drenaj urban.

Orice renovare majoră a unei clădiri publice ar trebui să analizeze umbrirea, eficiența energetică și reducerea supraîncălzirii.

În cartierele vulnerabile, primăria poate crea „refugii climatice”: biblioteci, școli, centre comunitare sau spații publice răcoroase, accesibile în perioadele de caniculă.

Adaptarea climatică nu înseamnă doar reacție la urgențe. Înseamnă planificare urbană inteligentă. Bucureștiul nu poate controla singur schimbările climatice, dar poate decide cât de vulnerabil rămâne în fața lor.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

Deșeurile Bucureștiului : de ce colectarea separată nu funcționează încă suficient de bine – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

 

Bucureștiul are nevoie și de centre de aport voluntar în fiecare sector, unde oamenii să poată duce ușor deșeuri textile, electrice, voluminoase, resturi din construcții mici, baterii, ulei alimentar uzat sau deșeuri periculoase din gospodărie. Fără aceste opțiuni, multe materiale ajung în amestec sau sunt abandonate ilegal.

 

O altă soluție este transparența. Primăriile de sector și operatorii ar trebui să publice regulat date simple: cât se colectează separat, cât ajunge efectiv la reciclare, cât se respinge la sortare și care sunt principalele greșeli. Fără aceste informații, cetățenii nu pot avea încredere că efortul lor contează.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

Spațiile verzi din București : de ce orașul are nevoie de mai mult decât parcuri renovate – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

Bucureștiul trebuie să schimbe și modul în care privește arborii maturi. Un copac mare nu poate fi înlocuit ecologic de câteva puieți plantați formal. Arborii maturi oferă umbră, reduc temperatura la nivelul străzii și filtrează particule din aer. De aceea, tăierile trebuie justificate transparent, iar compensările trebuie urmărite în timp.

 

Un oraș verde nu este un oraș cu ronduri florale, ci unul care folosește natura ca infrastructură publică. Pentru București, aceasta nu mai este o temă estetică, ci o condiție de adaptare la schimbările climatice.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

Aerul pe care îl respiră Bucureștiul : problema invizibilă care începe în trafic – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

Soluțiile există, dar cer consecvență. Bucureștiul are nevoie de un transport public mai rapid, mai previzibil și mai confortabil, astfel încât mașina personală să nu mai fie opțiunea implicită. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru București-Ilfov urmărește tocmai reorganizarea mobilității în jurul transportului public, mersului pe jos, bicicletei și reducerii dependenței de autoturism.

 

O altă măsură esențială este reducerea traficului de tranzit prin cartiere. Străzile secundare nu trebuie să funcționeze ca scurtături pentru mașini, ci ca spații sigure pentru locuitori. Benzile unice pentru transportul public, parcările de tip park-and-ride la intrările în oraș, taxarea corectă a parcării și extinderea infrastructurii pentru biciclete pot reduce presiunea asupra arterelor principale.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

 

 

Peste 260 de Alerte europene la produse cu risc pentru mediu ! De Ziua Mondială a Mediului, alege informat ! Fii un Exemplu – Protecția Mediului

 

În fiecare an, la 5 iunie, întreaga lume marchează Ziua Mondială a Mediului, cea mai importantă zi a Organizației Națiunilor Unite dedicată conștientizării și acțiunii pentru protecția mediului. Ediția din 2026 are în centru schimbările climatice, sub deviza campaniei globale #NowForClimate („Acum, pentru climă”).

Mesajul anului pornește de la o idee simplă: planeta ne trimite semnale – valuri de căldură, incendii, ghețari care se topesc – iar întrebarea nu mai este dacă se schimbă ceva, ci cât de repede alegem noi să răspundem. La InfoCons credem că unul dintre cele mai concrete semnale pe care le putem trimite începe chiar de la coșul de cumpărături: produsele neconforme, care conțin substanțe periculoase, poluează și pun în pericol sănătatea și mediul.

Ediția 2026 a Zilei Mondiale a Mediului este dedicată acțiunii climatice. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că limita de 1,5°C este pe cale să fie depășită, dar că, dincolo de „zgomotul” amânărilor și al negării, se văd deja soluții: panouri solare, turbine eoliene, orașe regândite pentru oameni și păduri replantate.

 

Pentru mai multe informații, click AICI .

 

Semnătura : Departamentul InfoCons de Protecția Mediului

Spațiul verde urban : Bucureștiul are nevoie de copaci, nu doar de metri pătrați în statistici – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

În București, presiunea imobiliară, pierderea arborilor maturi, degradarea parcurilor și lipsa unei centuri verzi fac ca orașul să fie vulnerabil la insula de căldură urbană. Insula de căldură urbană este fenomenul prin care zonele construite, cu mult asfalt și beton, devin mai calde decât zonele cu vegetație din jur. În timpul verii, această diferență poate agrava disconfortul termic și riscurile pentru sănătate.

 

Indicatorul spațiului verde nu trebuie redus la o medie pe locuitor. Contează unde este verdele, cât de accesibil este, câți arbori maturi există, cât sol este permeabil și dacă spațiile naturale sunt protejate de dezvoltări speculative.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

Ariile protejate din România: capital natural important, dar protecția pe hârtie nu este suficientă – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

Ținta europeană și globală pentru 2030 este de 30% arii protejate. Asta înseamnă că statele ar trebui să protejeze aproape o treime din teritoriu, dar și să se asigure că protecția este reală, nu doar formală.

 

România este aproape de media europeană prin suprafața desemnată, dar provocarea principală ține de management, finanțare, planuri de administrare, presiuni economice și aplicarea regulilor. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca o zonă să fie trecută pe hartă drept protejată; contează dacă există personal, buget, reguli clare și controale.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic

Emisiile de gaze cu efect de seră: România a redus mult față de 1990, dar testul real abia începe – InfoCons protectia consumatorului – Fii un Exemplu !

 

Prin comparație, Uniunea Europeană și-a redus emisiile nete cu aproximativ 38% față de 1990, conform aceluiași cadru de raportare. România pare, așadar, mai avansată statistic, dar diferența se explică parțial prin prăbușirea unor sectoare industriale energofage și prin schimbări economice structurale. Provocarea actuală este reducerea emisiilor rămase în transport, clădiri, agricultură, industrie și energie.

 

La nivel de consum, imaginea europeană este mai puțin confortabilă. În 2023, amprenta de gaze cu efect de seră a bunurilor și serviciilor consumate în UE a fost de 9 tone CO2 echivalent pe cap de locuitor, iar emisiile induse de consum au fost cu 21% mai mari decât emisiile produse pe teritoriul UE. Asta arată că o parte din impactul climatic al europenilor este „importat” prin bunuri produse în alte regiuni.

 

Mai multe informatii regasiti AICI

 

Semnat :

Floriana Coman 

Expert de mediu in cadrul Asociației ReAutentic