România , sub media UE în ceea ce privește expunerea percepută la poluare – Fii un Exemplu ! InfoCons Protecția Consumatorilor de Mediu !

 

Percepția cetățenilor asupra poluării reprezintă un indicator important al calității vieții și al mediului înconjurător. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2023 arată că, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 12,2% din populație a declarat că poluarea, murdăria sau alte probleme de mediu le afectează gospodăria.

În scădere față de 2019, când proporția era de 15,1%, acest indicator evidențiază o îmbunătățire generală la nivel european. Totuși, diferențele între statele membre rămân semnificative, unele țări raportând procente mult peste medie, în timp ce altele se situează la valori foarte scăzute.

România se află în partea de jos a clasamentului, ceea ce sugerează o percepție mai redusă a problemelor de poluare comparativ cu alte state. Această realitate ridică atât întrebări despre nivelul efectiv al calității mediului, cât și despre gradul de conștientizare al populației.

Situația generală la nivelul Uniunii Europene

În ansamblu, doar puțin peste una din zece persoane din UE a declarat în 2023 că este afectată de poluare sau de alte probleme de mediu.

Scăderea față de 2019 confirmă o tendință pozitivă, probabil influențată de politicile de mediu, de reglementările europene și de măsurile luate de autoritățile locale în ceea ce privește reducerea surselor de poluare. Totuși, percepția nu este uniformă și variază în funcție de contextul național, de densitatea populației și de gradul de urbanizare.

Țările cu un nivel ridicat de poluare percepută tind să fie cele cu orașe dens populate și cu activități economice intensive, ceea ce amplifică impactul problemelor de mediu asupra vieții de zi cu zi. În același timp, statele cu valori reduse par să beneficieze fie de o calitate mai bună a mediului, fie de un nivel diferit de sensibilitate a populației la aceste probleme.

Țările cu cele mai mari și cele mai mici valori raportate

Malta se află pe primul loc în clasamentul percepției poluării, cu peste o treime din populație (34,7%) declarând probleme de acest tip. Grecia (20,5%) și Germania (16,8%) completează topul țărilor unde cetățenii resimt cel mai mult impactul poluării asupra gospodăriilor.

La polul opus se află Croația, unde doar 4,2% dintre locuitori au raportat astfel de probleme, urmată de Suedia (5,0%) și Slovacia (5,8%). Aceste diferențe reflectă nu doar realități de mediu diferite, ci și niveluri variate de percepție și raportare.

România se situează în categoria țărilor cu un procent mic de populație afectată, ceea ce o apropie mai mult de Croația și Suedia decât de statele sudice sau vestice cu procente ridicate.

Legătura dintre poluare și gradul de urbanizare

Un aspect esențial evidențiat de Eurostat este legătura directă dintre percepția poluării și mediul de rezidență. Datele arată că doar 6,8% dintre persoanele care locuiesc în zone rurale au raportat probleme legate de poluare. Proporția crește la 10,5% în orașele mici și suburbii și ajunge la 17,2% în marile centre urbane. Această diferență confirmă faptul că poluarea este resimțită mai intens în mediul urban, unde traficul, industria și densitatea populației contribuie la o presiune mai mare asupra mediului.

În cazul României, fenomenul este similar: cetățenii din marile orașe raportează mai des probleme de mediu decât cei din mediul rural, însă procentul general rămâne sub media europeană. Aceasta poate fi explicată printr-o combinație de factori: niveluri mai reduse ale poluării în anumite regiuni și o percepție diferită asupra impactului acestor probleme.

Datele Eurostat confirmă faptul că poluarea rămâne o problemă percepută diferit în funcție de țară și de mediul de rezidență. România se află printre statele cu un nivel redus al populației care declară probleme de poluare, ceea ce sugerează fie o calitate relativ bună a mediului în anumite zone, fie un nivel mai scăzut de conștientizare.

Totuși, chiar și la valori reduse, poluarea continuă să afecteze viața cotidiană, mai ales în marile orașe. În perspectiva obiectivelor europene de dezvoltare durabilă, monitorizarea atentă a percepției cetățenilor rămâne esențială, deoarece ea reflectă nu doar realitățile de mediu, ci și nivelul de informare și implicare al societății în combaterea acestor probleme.

Pentru România, menținerea tendinței pozitive și consolidarea conștientizării publice pot contribui la o calitate mai bună a vieții și la o participare mai activă în eforturile europene de protecție a mediului.

 

Sursă : Eurostat

 

InfoCons Protecția Consumatorului de Mediu – Sticlele de sticlă și riscul de microplastice în băuturi – Fii un Exemplu Protecția Mediului

În ultimele decenii, microplasticele au devenit un subiect major de preocupare pentru sănătate și mediu, fiind detectate în ape, alimente și chiar în aer. Studiile recente arată că aceste particule minuscule de plastic nu se regăsesc doar în băuturile ambalate în plastic, ci și în cele din sticlă.

Cercetările efectuate de unitatea din Boulogne-sur-Mer a Laboratorului ANSES pentru Siguranța Alimentară au descoperit un fenomen surprinzător: băuturile ambalate în sticle de sticlă conțin mai multe microplastice decât cele din PET, conserve sau cutii cartonate.

Această constatare ridică întrebări importante despre siguranța alimentară și modalitățile de prevenire a contaminării. Studiul oferă indicii clare despre sursa particulelor și sugerează măsuri concrete pe care producătorii le pot implementa pentru a reduce nivelul de microplastice în băuturi.

Nivelul microplasticelor în diferite tipuri de băuturi

Studiul ANSES a urmărit să determine cantitatea de microplastice în diverse băuturi consumate frecvent, precum apă, sucuri carbogazoase, ceaiuri reci, vin și bere. Rezultatele au arătat că sticlele de sticlă, spre deosebire de alte tipuri de ambalaje, au fost asociate cu cel mai ridicat nivel de microplastice. De exemplu, sticlele de sticlă care conțineau cola, limonadă, ceai rece sau bere prezentau, în medie, aproximativ 100 de particule de microplastic pe litru.

În contrast, aceleași băuturi ambalate în PET sau conserve prezentau de 5 până la 50 de ori mai puține particule. Apa și vinul s-au dovedit a fi mai puțin afectate, cu valori medii de 4,5 particule per litru în sticle de sticlă și 1,6 particule în plastic sau carton. Această variație sugerează că tipul de băutură influențează nivelul de contaminare, însă cel mai mare risc provine din interacțiunea cu capacele sticlelor.

Originea microplasticelor: capacele sticlelor

Cercetătorii au investigat sursa microplasticelor în sticlele de sticlă și au identificat capacele ca principal vector de contaminare. Analiza chimică și vizuală a arătat că particulele de plastic prezentau aceeași culoare și compoziție ca vopseaua folosită pe capacele metalice.

Micile zgârieturi invizibile de pe suprafața capacelor, cauzate probabil de frecarea acestora în timpul depozitării, au fost identificate ca eliberatoare ale particulelor în lichid. Acest mecanism explică de ce băuturile din sticlă sunt mai afectate decât cele din plastic sau cutii cartonate și subliniază importanța controlului asupra materialelor și finisajelor folosite la fabricarea ambalajelor.

Reducerea contaminării prin curățarea capacelor

Pentru a limita transferul de microplastice în băuturi, laboratorul ANSES a testat diverse proceduri de curățare a capacelor înainte de utilizare. În primul scenariu, capacele nu au fost tratate; apa introdusă în sticlele sigilate cu aceste capace a prezentat, în medie, 287 de particule per litru.

În al doilea scenariu, capacele au fost suflate cu aer comprimat, reducând numărul de particule la 106 pe litru. În al treilea scenariu, după suflare, capacele au fost clătite cu apă filtrată și alcool, iar microplasticele au scăzut la 87 per litru. Aceste rezultate indică faptul că o simplă operațiune de curățare și manipulare atentă a capacelor poate reduce semnificativ contaminarea băuturilor cu microplastice.

Măsuri suplimentare pentru prevenție

Pe lângă curățarea capacelor, producătorii pot lua și alte măsuri pentru a limita microplasticele în băuturi. Acestea includ modificarea condițiilor de depozitare pentru a evita frecarea între capace și alegerea unor vopsele sau materiale alternative care să nu elibereze particule. Alte opțiuni includ inovații în designul capacelor sau testarea periodică a nivelului de microplastice înainte de ambalare. Astfel, industria poate contribui la protecția consumatorilor și la reducerea riscurilor potențiale asociate cu ingerarea acestor particule.

Descoperirea ANSES arată că băuturile ambalate în sticlă nu sunt neapărat mai sigure decât cele din plastic în ceea ce privește microplasticele. Studiul subliniază importanța supravegherii întregului lanț de ambalare, de la materialele folosite la procedurile de manipulare și depozitare a capacelor.

Curățarea și optimizarea proceselor de producție reprezintă soluții concrete pentru reducerea contaminării. Pe termen lung, astfel de măsuri vor contribui la protecția sănătății consumatorilor și la creșterea responsabilității producătorilor în fața problemelor generate de microplastice.

 

Sursă : ANSES – Agenția Franceză pentru Sănătatea Alimentară, Mediu și Siguranța în Muncă

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,   Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , Microplastice , Sticlă , Prevenție , Capace

Fii un Exemplu Protecția Mediului – În UE , reciclarea deșeurilor municipale a înregistrat o creștere de peste 11% din 2008 – Fii informat cu InfoCons Protecția Mediului

 

Obiectivul de dezvoltare durabilă privind „Orașe și comunități sustenabile” (SDG 11) este unul dintre pilonii principali ai Agendei 2030 stabilite de Organizația Națiunilor Unite și implementate la nivel european prin politici și măsuri concrete.

Scopul acestui obiectiv este de a transforma zonele urbane și așezările umane în locuri mai prietenoase cu oamenii și cu mediul: acces la servicii de bază, locuințe adecvate, transport public eficient, spații verzi, aer curat și o mai bună gestionare a deșeurilor. În Uniunea Europeană, monitorizarea progresului se face prin indicatori statistici furnizați de Eurostat.

Unul dintre cei mai importanți indicatori pentru SDG 11 este rata de reciclare a deșeurilor municipale. Această rată reflectă în ce măsură materialele aruncate de gospodării și de activitățile comerciale sunt colectate, reutilizate sau reciclate, reducând astfel presiunea asupra mediului și consumul de resurse naturale.

Evoluția reciclării în Uniunea Europeană

Datele colectate de Eurostat arată că rata de reciclare a deșeurilor municipale a crescut constant în ultimii 15 ani. În 2008, la nivelul Uniunii Europene, doar 36,6% din deșeurile municipale erau reciclate sau pregătite pentru reutilizare. Zece ani mai târziu, în 2018, acest procentaj urcase la 46,4%.

În 2023, nivelul atins a fost de 48,2%, confirmând o tendință generală de creștere, deși ușor încetinită. Interesant este faptul că vârful a fost atins în anul 2021, când rata de reciclare a ajuns la aproape jumătate din totalul deșeurilor municipale (49,9%). Această scădere ulterioară sugerează că progresul nu este liniar și că există factori economici, sociali sau logistici care influențează capacitatea statelor membre de a menține și accelera ritmul de reciclare.

Ținta europeană pentru 2030

Uniunea Europeană și-a propus ca până în anul 2030 să recicleze 60% din totalul deșeurilor municipale generate. Această țintă este ambițioasă, dar esențială pentru tranziția către o economie circulară.

În prezent, decalajul dintre nivelul atins în 2023 (48,2%) și obiectivul pentru 2030 (60%) arată că mai sunt necesare eforturi considerabile. Măsurile care pot accelera progresul includ investiții în infrastructura de colectare selectivă, educarea consumatorilor, stimulente pentru companii de a utiliza materiale reciclabile și politici mai stricte în privința gestionării deșeurilor.

De asemenea, uniformizarea regulilor între statele membre este crucială pentru ca progresul să fie omogen și pentru ca toate țările să contribuie la atingerea țintei comune.

Impactul asupra comunităților și calității vieții

Reciclarea deșeurilor municipale nu este doar o chestiune de statistici sau procente, ci are un impact direct asupra calității vieții cetățenilor europeni. Prin creșterea gradului de reciclare, se reduce poluarea solului, a apei și a aerului, se limitează dependența de gropile de gunoi și se micșorează emisiile de gaze cu efect de seră.

În plus, reciclarea contribuie la economisirea resurselor naturale prin reutilizarea materialelor deja existente. Spațiile urbane devin astfel mai curate, mai sănătoase și mai atractive pentru locuitori.

În același timp, industria reciclării generează locuri de muncă și stimulează inovația în domeniul materialelor și tehnologiilor ecologice.

Provocările pentru următorii ani

Chiar dacă Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative, există în continuare provocări majore. Diferențele dintre statele membre sunt considerabile: unele țări reușesc să recicleze peste jumătate din deșeurile lor municipale, în timp ce altele abia ating praguri de 20–30%.

Aceste disparități reflectă atât nivelul de dezvoltare economică, cât și infrastructura disponibilă sau gradul de conștientizare al populației. În plus, schimbările generate de crizele economice, pandemia sau fluctuațiile de pe piața materialelor reciclabile au afectat evoluția generală.

Pentru a depăși aceste obstacole, este nevoie de o strategie comună, dar și de acțiuni adaptate la specificul fiecărui stat membru.

Obiectivul de a avea orașe și comunități sustenabile depinde în mare măsură de modul în care gestionăm deșeurile municipale. Reciclarea este o soluție esențială, dar nu suficientă. Este nevoie de o combinație de politici inteligente, tehnologii moderne și schimbări de comportament la nivel individual.

Progresul înregistrat până acum este încurajator, dar pentru a atinge ținta de 60% până în 2030, Europa trebuie să accelereze ritmul. Doar printr-un efort colectiv – al instituțiilor, companiilor și cetățenilor – se poate construi un viitor mai curat și mai sustenabil.

 

Sursă : Eurostat

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , Eurostat , Deșeuri , Deșeuri Municipale , Reciclarea Deșeurilor Municipale

Cum pot orașele să transforme deșeurile în oportunități sustenabile – Fii Un Exemplu – Protecția Mediului cu InfoCons Protecția Consumatorilor

 

Deșeurile reprezintă o problemă majoră în orașele de pe tot globul, în special în cele cu venituri reduse. Totuși, această provocare poate fi transformată într-o oportunitate valoroasă. Gestionarea inteligentă a deșeurilor poate proteja mediul înconjurător și, în același timp, poate crea locuri de muncă și poate sprijini economiile locale.

Conform Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane, există câteva strategii pe care orașele le aplică pentru a face față problemei deșeurilor, combinând inovația, implicarea comunității și tehnologii accesibile.

Implicarea comunităților în gestionarea deșeurilor

O problemă frecvent ignorată este rolul colectorilor informali de deșeuri, care, deși adesea neînregistrați oficial, contribuie semnificativ la funcționarea orașelor. Recunoașterea și integrarea acestor colectori în sistemele oficiale poate aduce multiple beneficii: aceștia pot fi sprijiniți prin instruire, echipamente adecvate și acces la servicii sociale, iar orașele pot beneficia de o colectare mai eficientă și de o reducere a deșeurilor abandonate.

În plus, participarea comunităților locale în planificarea și implementarea politicilor de gestionare a deșeurilor crește responsabilizarea și succesul acestor măsuri.

Tehnologii accesibile pentru impact major

Orașele cu bugete limitate pot totuși să implementeze soluții eficiente folosind tehnologii simple și accesibile. De exemplu, unitățile mici de compostare pot transforma deșeurile organice în îngrășământ natural, micro-stațiile de reciclare facilitează refolosirea materialelor, iar digestorii anaerobi de mici dimensiuni pot genera energie din resturi.

Aceste tehnologii nu necesită investiții masive, sunt adaptabile la nevoile locale și pot fi replicate pentru a avea un impact la scară largă, contribuind semnificativ la reducerea volumului deșeurilor destinate depozitelor.

Deșeurile pot fi o resursă valoroasă

Orașe precum Lagos sau Shanghai demonstrează că economia circulară, prin care deșeurile sunt transformate în materii prime sau produse noi, aduce beneficii economice importante. Această abordare reduce cantitatea de gunoi eliminată la groapa de gunoi și creează surse alternative de venit, de exemplu prin reciclare sau producția de biogaz.

Valorificarea deșeurilor este o oportunitate nu doar pentru protecția mediului, ci și pentru dezvoltarea unor afaceri locale sustenabile, generând locuri de muncă și stimulând comunitățile.

Modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor

Colectarea deșeurilor nu se rezumă doar la containere și mașini de gunoi. Pentru un sistem eficient este nevoie de o guvernanță solidă, instituții bine structurate și coordonare la toate nivelurile: local, regional și național. Fără o strategie clară și o colaborare eficientă între autorități, operatori și comunitate, sistemele de gestionare a deșeurilor riscă să fie ineficiente și costisitoare.

În plus, standardele de mediu și regulamentele trebuie să fie respectate pentru a proteja sănătatea populației și a mediului.

Rolul infrastructurii verzi în gestionarea deșeurilor

Pe lângă funcționalitatea practică, infrastructura verde are și un rol estetic și ecologic important. Spațiile verzi, parcurile și grădinile urbane contribuie la reducerea impactului deșeurilor prin absorbția gazelor nocive și crearea unui mediu mai sănătos.

Totodată, aceste zone ajută orașele să facă față fenomenelor extreme, cum sunt valurile de căldură și inundațiile, și pot sprijini sistemele de gestionare a deșeurilor prin procesarea naturală a unor tipuri de reziduuri organice.

Finanțarea inovatoare a sistemelor de gestionare

Implementarea unor soluții durabile necesită finanțare, iar metodele tradiționale nu sunt întotdeauna suficiente. Microfinanțările, parteneriatele public-privat și fondurile dedicate schimbărilor climatice reprezintă surse esențiale pentru dezvoltarea infrastructurilor și tehnologii moderne.

Accesul la finanțări inovatoare permite orașelor să investească în tehnologii eficiente, să sprijine comunitățile implicate și să dezvolte sisteme de gestionare integrate, cu un impact durabil.

Importanța datelor și monitorizării

Pentru ca sistemele de gestionare a deșeurilor să funcționeze corect, este necesară monitorizarea constantă și utilizarea tehnologiei digitale. Datele colectate ajută autoritățile să identifice problemele în timp real, să optimizeze rutele de colectare și să evalueze eficiența programelor. Transparentizarea informațiilor și responsabilizarea tuturor actorilor implicați cresc încrederea cetățenilor și contribuie la o mai bună gestionare a resurselor.

Gestionarea deșeurilor urbane reprezintă o provocare majoră, în special în orașele cu resurse limitate. Totuși, prin implicarea comunităților, adoptarea tehnologiilor accesibile, valorificarea deșeurilor ca resurse, modernizarea sistemelor, integrarea infrastructurii verzi, finanțarea inovatoare și monitorizarea atentă, orașele pot transforma această problemă într-o oportunitate durabilă.

Astfel, ele pot proteja mediul, pot crea locuri de muncă și pot contribui la o calitate mai bună a vieții pentru cetățeni. Viitorul orașelor depinde de modul în care gestionăm responsabil și inteligent deșeurile.

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane ( UN Habitat )

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , UN Habitat , Deșeuri , Sisteme de gestionare , Strategii , Urban

Fii un Exemplu Protecția Mediului – 5 lucruri pe care ar trebui să le știi despre evenimentele meteo extreme

Trăim vremuri în care natura pare din ce în ce mai imprevizibilă. Vânturi violente, ploi torențiale care se transformă în inundații, valuri de căldură sufocante sau secete prelungite – toate acestea ne afectează viața mai mult ca oricând. Deși fenomenele meteorologice extreme nu sunt noi, frecvența și intensitatea lor cresc într-un ritm alarmant. Pentru a ne proteja, este esențial să înțelegem cum s-au schimbat lucrurile și ce putem face pentru a fi mai bine pregătiți.

Iată cinci aspecte importante despre vremea extremă și impactul ei asupra noastră:

1. Vremea extremă nu este o noutate, dar se înrăutățește

Schimbările climatice intensifică fenomenele meteo pe care le știm deja. Valurile de căldură devin mai lungi și mai periculoase, furtunile mai violente, iar secetele mai severe. Ceea ce altădată era o excepție a devenit aproape o normalitate.

2. Schimbările climatice afectează toate tipurile de vreme

Nu există o singură regiune imună la aceste efecte. Unele zone se confruntă cu mai multă căldură și lipsă de apă, în timp ce altele sunt lovite de ploi torențiale și inundații. Mai grav este că unele locuri experimentează ambele extreme, ceea ce complică adaptarea și protecția comunităților.

3. Fenomenele meteorologice extreme amenință vieți și mijloace de trai

Impactul lor nu se limitează la disconfort. Ele aduc întreruperi de curent, distrug infrastructura, reduc producția agricolă și cresc costurile pentru sănătate și economie. În ultimele cinci decenii, în Europa, vremea extremă a provocat pierderea a peste 246.000 de vieți și a generat daune economice de aproximativ 738 de miliarde de euro.

4. Trebuie să ne pregătim și să construim reziliență

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este vitală, dar la fel de importantă este pregătirea pentru evenimentele care deja se întâmplă. Investițiile în infrastructură mai rezistentă, planificarea urbană inteligentă și sistemele de alertă rapidă pot salva vieți și resurse. Uniunea Europeană lucrează deja la politici majore pentru a stimula reziliența și a gestiona mai bine riscurile climatice.

5. Natura ne poate ajuta să ne protejăm

Soluțiile bazate pe natură sunt simple, dar extrem de eficiente. Acoperișurile verzi, zonele umede restaurate sau solurile sănătoase nu doar că reduc riscul de inundații, dar răcoresc orașele, protejează biodiversitatea și ne ajută să ne adaptăm mai ușor la o climă în schimbare.

Evenimentele meteo extreme sunt o realitate pe care nu o mai putem ignora. Fiecare dintre noi are un rol de jucat: să învățăm, să ne pregătim și să fim un exemplu pentru cei din jur. Prin acțiuni individuale și colective, putem reduce riscurile, proteja vieți și construi un viitor mai sigur. Natura nu este doar o provocare, ci și o parte din soluție. A fi informat și responsabil înseamnă a fi pregătit.

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Schimbari Climatice ,  Meteo , Temperaturi Extreme