Construirea Orașelor Reziliente : Urbanizare , Turism și Acțiuni Climatice la COP29

Astăzi, 20 noiembrie 2024, are loc cea de-a 10-a zi a Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan. Tema principală a zilei se referă la urbanizare, transport și turism.

Abordarea provocărilor schimbărilor climatice în mediile urbane necesită o implicare mai profundă la toate nivelurile și în toate sectoarele, de la cel local la cel regional și global. În plus, rolul transportului în agenda climatică este tratat ca o prioritate conexă. Evenimentele organizate în cadrul primei Zile a Turismului la o conferință COP urmăresc să atragă atenția asupra modului în care acest sector este afectat și de a explora soluțiile posibile pentru o tranziție sustenabilă.

Unul dintre momentele cheie ale zilei este reuniunea la nivel înalt pe tema urbanizării, alături de mese rotunde dedicate construcțiilor ecologice, transportului și infrastructurii, naturii, sănătății și rezilienței urbane, precum și finanțării acțiunilor climatice urbane. Tot astăzi are loc lansarea Declarației MAP COP29 pentru Orașe Reziliente și Sănătoase. O altă etapă importantă este reuniunea la nivel înalt pe tema turismului și lansarea Declarației COP29 privind Acțiuni Sporite în Turism.

Ca parte a Zilei Turismului la COP29, au fost stabilite următoarele obiective:

  • Schimbări de politici: Lansarea Declarației de la Baku pentru integrarea rolului turismului în Contribuțiile Naționale Determinate (NDCs) și încorporarea acțiunilor climatice în politicile turistice.
  • Angajament sectorial: Consolidarea Declarației de la Glasgow prin creșterea angajamentelor actorilor din turism pentru adoptarea strategiilor de reducere a emisiilor și adaptare climatică.
  • Abordare bazată pe știință: Promovarea Cadrului Statistic al ONU (MST) pentru standardizarea măsurării emisiilor și consumului de energie în turism.
  • Instituționalizare: Crearea unui mecanism global de coordonare pentru acțiuni climatice în turism, reunind parteneri-cheie din sistemul ONU.

Unele dintre principalele puncte de pe agenda de astăzi includ următoarele:

  • Urban Mobility Challenges and Solutions (Organized by UITP): Explorarea unor sisteme de mobilitate urbană sustenabile și incluzive pentru combaterea congestiei și poluării în orașele în creștere.
  • Smart Cities and Urban Digital Transformation: Perspective asupra modului în care tehnologia transformă viața urbană, gestionarea transportului și serviciile turistice.
  • Sustainable Public Transport Networks: Strategii inovatoare pentru extinderea și optimizarea sistemelor de transport urban, reducând în același timp amprenta ecologică.
  • Rail Transport and Urban Connectivity (Organized by UIC): Rolul rețelelor feroviare în creșterea conectivității urbane și reducerea emisiilor de carbon.
  • Impact of Urbanisation on Heritage Tourism (Organized by UNESCO): Echilibrarea creșterii urbane cu conservarea siturilor de patrimoniu cultural.
  • Urban Tourism and Sustainable Development Goals: Discuții despre alinierea creșterii turismului în orașe cu obiectivele de sustenabilitate și incluziune.
  • Transport Infrastructure Investment and Financing (World Bank): Strategii pentru finanțarea și dezvoltarea unor sisteme moderne de transport în regiunile cu urbanizare rapidă.
  • Shared Mobility and Ride-Hailing Innovations: Impactul noilor servicii de mobilitate asupra dinamicii transportului urban și turismului.
  • Tourism’s Role in Urban Revitalization: Studii de caz despre cum turismul poate stimula regenerarea zonelor urbane și poate crea oportunități economice.
  • Decarbonizing Urban Freight Transport: Soluții cu emisii reduse pentru sectorul logistic în medii urbane dense.
  • Innovative Tourism Technologies in Urban Areas: Utilizarea AI și IoT pentru experiențe de călătorie mai fluide în orașe.

Ziua a 10-a a COP29 a evidențiat intersecția crucială dintre urbanizare, transport și turism în combaterea schimbărilor climatice. Lansarea Declarației de la Baku și inițiativele din cadrul Zilei Turismului subliniază importanța tot mai mare a integrării turismului în agenda globală pentru climă, consolidând angajamentul pentru dezvoltare sustenabilă și colaborare între sectoare. Pe măsură ce conferința avansează, aceste eforturi creează premisele unor rezultate concrete care pot transforma orașele și comunitățile din întreaga lume.

/de

Fii Un Exemplu – Solutii privind combaterea schimbarilor climatice : Clima și energia

Sunt multe lucruri pe care le putem – și trebuie – să  le facem pentru ca lumea noastră să fie mai puțin consumatoare de energie și mai ecologică.

Trebuie să găsim soluții care să ne ajute să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe lângă faptul că este bine pentru planetă, este bine si pentru sănătatea noastră (mai puțină poluare),  asigura securitatea aprovizionării noastre cu energie și  este benefic si pentru economie deoarece creează noi locuri de muncă.

 

Energie regenerabila

 

O modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este utilizarea mai multa a energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Acestea oferă surse nesfârșite de energie, spre deosebire de combustibilii fosili care se vor epuiza într-o zi. Și, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centrale electrice, generarea de energie electrică din surse regenerabile produce puține sau deloc gaze cu efect de seră.

UE este lider mondial în tehnologiile de energie regenerabilă, iar multe țări ale UE produc deja o mare parte din energie electrică din surse regenerabile.

Obținerea de mai multă energie din surse regenerabile nu reduce doar emisiile, ci înseamnă și o reducere a cheltuielilor  pe importurile de cărbune, petrol și gaze din afara UE.

În 2018, aproape 19% din energia UE a provenit din surse regenerabile.

Planul este de a crește acest procent la cel puțin 32% până în 2030.

 

Energia geotermala

 

Unele țări pot folosi energia stocată sub suprafața Pământului pentru a încălzi conductele care încălzesc casele și apa sau pentru generatoarele care produc energie.

Multe stațiuni balneare din Ungaria folosesc energia geotermală pentru a încălzi apa pentru activități de agrement, iar UE sprijină proiectele inovatoare de energie geotermală de acolo.

 

Reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili

 

 

Există un sprijin financiar public considerabil pentru producția și utilizarea combustibililor fosili, care primesc aproape de două ori mai multe subvenții decât sursele regenerabile. Energia regenerabilă ar fi și mai competitivă dacă combustibilii fosili ar primi mai puțin sprijin.

 

Idei noi la orizont

 

Cumpărături durabile

 

În 2016, orașul Modena din Italia a făcut echipă cu consultanți în tehnologie de mediu pentru a renova un supermarket mare, în cadrul unui proiect finanțat de UE pentru a moderniza zona și a o face mai durabilă din punct de vedere ecologic.

 

Datorită soluțiilor inovatoare, cum ar fi tuburile solare, care canalizează lumina directă (gratuită!) a soarelui în supermarket, clădirea utilizează acum mult mai puțină energie și are costuri de operare mai mici.

 

100% energie regenerabilă până în 2030 ?

 

În orasul Kalmar din Suedia, autoritățile locale și companiile din domeniul energiei lucrează împreună pentru a încerca ca până în 2030 sa nu mai foloseasca combustibil fosil.

 

Acest lucru va asigura, de asemenea, dezvoltarea durabilă și va crea locuri de muncă. Acțiunile includ autobuze care funcționează 100% cu energie regenerabilă, inițiative de partajare a mașinii (unele folosesc deja mașini electrice), producerea de combustibil din deșeurile alimentare și obținerea de energie din parcuri solare și eoliene.

 

Sursa : climate.ec.europa.eu

 

/de

Fii Un Exemplu – Mesaj din partea Consiliului Județean Covasna – Protecția mediului și consumul sustenabil pentru un viitor mai curat și mai sănătos

În contextul provocărilor globale privind schimbările climatice și protecția mediului, Consiliul Județean Covasna se angajează să sprijine inițiativele care promovează un consum sustenabil și reducerea emisiilor de carbon, pentru a proteja nu doar mediul înconjurător, dar și calitatea vieții cetățenilor noștri.

Reducerea emisiilor de carbon are un impact direct asupra sănătății noastre și asupra bunăstării comunităților. Poluarea aerului, provocată în mare parte de emisiile industriale și de transport, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică. De asemenea, creșterea temperaturilor, fenomenele meteorologice extreme și riscurile de inundații sau secetă sunt tot atâtea efecte secundare ale neglijării mediului.

Pentru a combate aceste efecte, este esențial să promovăm și să implementăm politici de consum responsabil și sustenabil. Încurajăm atât instituțiile, cât și cetățenii județului Covasna să adopte soluții ecologice: utilizarea surselor de energie regenerabilă, reducerea consumului de apă și energie, reciclarea materialelor și reducerea deșeurilor. Fiecare mică acțiune contribuie la protejarea resurselor naturale și la reducerea amprentei de carbon.

De asemenea, este important ca prin educație și informare continuă, să încurajăm un stil de viață care să pună accent pe economisirea resurselor și pe utilizarea eficientă a acestora. Investițiile în infrastructura verde, transportul public ecologic și soluțiile inovative pentru reducerea emisiilor de carbon sunt esențiale pentru a asigura un viitor sustenabil și sănătos pentru generațiile viitoare.

Consiliul Județean Covasna rămâne dedicat susținerii unui mediu curat, prin parteneriatele locale și naționale, și prin implementarea de proiecte care vizează reducerea emisiilor de carbon, protejarea biodiversității și crearea unui cadru de viață mai bun și mai sănătos pentru toți cetățenii noștri.

Împreună, putem contribui la un viitor mai verde, mai curat și mai sustenabil!

 

Cu stimă,

dr.Kondor Agota, vicepreședinte CJCV

 

/de

Soluții pentru Combaterea Schimbărilor Climatice prin Dezvoltare Umană la COP29

A doua săptămână a COP29 începe astăzi, cu un accent puternic pe Dezvoltarea Umană, Copii și Tineret, Sănătate și Educație. Abordarea schimbărilor climatice necesită o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți, punând accent pe crearea unor comunități mai sănătoase, mai educate și mai bine pregătite – în special în rândul tinerilor. Pentru prima dată, COP29 găzduiește o Zi dedicată Dezvoltării Umane, oferind o perspectivă care vede dezvoltarea umană, sănătatea, educația și împuternicirea tineretului ca fiind profund interconectate. Fiecare dintre aceste teme va fi tratată și ca o prioritate, reflectând semnificația lor unică în construirea unui viitor rezilient și sustenabil.

Agenda zilei include o serie de discuții la nivel înalt despre investițiile în dezvoltarea umană, sănătate și crearea de locuri de muncă. Un punct deosebit va fi lansarea Inițiativei de la Baku pentru Dezvoltarea Umană pentru Reziliență Climatică, un cadru ambițios destinat să sprijine soluții integrate și centrate pe oameni în combaterea schimbărilor climatice.

Evenimentele de astăzi vor include o gamă largă de discuții, sesiuni tehnice și dialoguri colaborative, evidențiind dimensiunile diverse și interconectate ale acțiunii climatice. Agenda include:

  • Ministerial Roundtable on Global Climate Transparency
  • International Indigenous Peoples Forum on Climate Change
  • Bridging the Digital Divide: Ensuring Inclusive Frontier Technology for Climate Action
  • Mediterranean Cooperation for Innovative Environment and Resource Governance
  • COP29 High-Level Meeting on Investing in Human Development for a Climate-Resilient Future
  • 2024 Annual High-Level Ministerial Round Table on Pre-2030 Ambition
  • Youth-Led Climate Forum Headline Event – Closure
  • Building Capacity on New Power System for Global Energy Transition and Climate Action
  • IUCN‘s Great Blue Wall and ODISEA Launch Joint Expedition for Ocean Conservation Solutions
  • High-Level Dialogue on National Adaptation Plans: Transforming the Support Ecosystem for NAPs
  • OSCE, IKEM: Advancing a Climate-Resilient, Green, and Just Energy Transition
  • European Union, IEA: Accelerating Global Industrial and Energy Decarbonisation – A Growth/Economic Modernisation Agenda
  • UNEP Adaptation Gap Report
  • The Power of Health in Unlocking Climate Action
  • 30 Years of Adaptation – Building on the Past to Get Ready for the Future
  • Insights from the UNEP Emission Gap Report and the UNFCCC NDC Synthesis Report
  • Defining Quality in Climate Finance: How to Make the NCQG Gender-Responsive
  • UNESCO, WMO, IPCC: Why Glaciers Matter – Addressing Climate Impacts in the Cryosphere
  • PSA, UTS, WFC: Pan-African Approaches to Achieving a Just Transition to 100% Renewable Energy in Africa
  • Global Campaign to Demand Climate Justice (DCJ) Press Conference
  • High-Level Roundtable on Climate and Health
  • Youth-Led Innovation in Climate Solutions: Local Innovators, Global Change
  • How to Attract Youth to Green Innovative Opportunities?
  • Greenpeace International: New Data Reveals Benefits of Taxing Big Oil for Loss and Damage
  • High-Level Tripartite Roundtable on Green Jobs and Skills

Pe măsură ce a doua săptămână a COP29 se desfășoară, focusul se mută pe o abordare centrată pe oameni în acțiunile climatice, subliniind rolul esențial al sănătății, educației și împuternicirii tineretului în construirea unui viitor sustenabil. Discuțiile și inițiativele lansate în această săptămână subliniază recunoașterea tot mai mare a faptului că soluțiile climatice eficiente necesită nu doar inovație tehnologică și schimbări de politici, ci și împuternicirea comunităților. Investind în oameni – în special în următoarea generație – COP29 își propune să promoveze un drum mai incluziv și rezilient înainte, asigurându-se că acțiunile climatice aduc beneficii tuturor, oriunde și oricând.

/de

Fii Un Exemplu – Topul orașelor din România după numărul de puncte reci ale insulelor de căldură urbană (2018-2022)

Ce sunt insulele de căldură și implicit punctele reci

Insulele de căldură urbană reprezintă o problemă majoră în mediul urban, apărând în zonele dens populate și dezvoltate unde suprafețele construite (beton, asfalt) absorb și rețin căldura. Aceasta duce la temperaturi locale mai ridicate, cunoscute sub denumirea de puncte calde. În contrast, punctele reci sunt zone în care temperaturile sunt mai scăzute datorită unor caracteristici specifice, care pot contracara efectul insulelor de căldură. Punctele reci pot fi asociate cu parcuri, spații verzi, suprafețe acoperite cu vegetație, dar și cu prezența corpurilor de apă, toate acestea contribuind la răcirea locală a aerului.

Există mai multe motive pentru apariția punctelor reci în zonele urbane, în special vara:

  • Spațiile verzi și vegetația – Plantele absorb o parte din căldură și oferă umbră, reducând astfel temperatura locală.
  • Prezența corpurilor de apă – Lacurile, râurile sau fântânile urbane au un efect de răcire naturală.
  • Materiale reflectorizante și acoperișuri verzi – Acestea pot reduce efectul de absorbție a căldurii de către clădiri.
  • Ventilația urbană – Structura clădirilor și prezența străzilor largi favorizează circulația aerului, reducând acumularea căldurii.

Pentru a reduce apariția punctelor calde și a încuraja formarea punctelor reci, sunt necesare câteva măsuri esențiale:

  • Extinderea spațiilor verzi – Plantarea de copaci și crearea de parcuri urbane pot reduce temperaturile.
  • Folosirea acoperișurilor reflectorizante și verzi – Acestea pot diminua absorbția de căldură în clădirile urbane.
  • Implementarea de corpuri de apă – Lacurile artificiale, fântânile și alte corpuri de apă pot contribui la răcirea aerului.
  • Planificare urbanistică adaptată – Orașele pot utiliza materiale de construcție și design de străzi care să sprijine ventilația și să reducă acumularea de căldură.

Clasamentul și analiza generală

Mai jos este prezentat clasamentul orașelor din România în funcție de numărul de puncte reci, identificate între anii 2018-2022:

  1. Arad: 76 puncte reci
  2. Oradea: 49 puncte reci
  3. București: 48 puncte reci
  4. Timișoara: 47 puncte reci
  5. Constanța: 44 puncte reci
  6. Craiova: 31 puncte reci
  7. Cluj-Napoca: 30 puncte reci
  8. Iași: 27 puncte reci
  9. Botoșani: 26 puncte reci
  10. Buzău: 25 puncte reci
  11. Ploiești: 20 puncte reci
  12. Brașov: 18 puncte reci
  13. Pitești: 9 puncte reci
  14. Bacău: 9 puncte reci
  15. Galați: 6 puncte reci
  16. Brăila: 3 puncte reci

Orașele de top cu cele mai multe puncte reci, precum Arad, Oradea și București, beneficiază de o distribuție strategică a spațiilor verzi, iar în unele cazuri și de un flux natural de aer care contribuie la diminuarea efectului insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte reci decât puncte calde

În comparație cu numărul de puncte calde(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022), Arad, Oradea și Constanța se remarcă prin prezența unui număr mai mare de puncte reci, indicând o bună gestionare a spațiilor verzi și a măsurilor de adaptare urbană.

  1. Arad – Cu 76 de puncte reci, orașul reușește să mențină temperaturi mai scăzute printr-o distribuție eficientă a spațiilor verzi, în ciuda unui număr mare de puncte calde.

      2. Oradea – Beneficiind de o planificare urbanistică ce favorizează spațiile deschise și verzi, Oradea dispune de 49 de puncte reci, apropiindu-se de numărul de puncte calde.

      3. Constanța – Prezența Mării Negre și a fluxului de aer maritim contribuie la numărul de 44 de puncte reci în Constanța, depășind numărul de puncte calde.

 

Aceste orașe demonstrează că, prin măsuri strategice și beneficii naturale, se poate reduce impactul insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte calde decât puncte reci

În contrast, unele orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara înregistrează mai multe puncte calde decât reci, reflectând o nevoie de măsuri de adaptare suplimentare(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022).

  1. București – Capitala are 78 de puncte calde, în comparație cu doar 48 de puncte reci, ceea ce indică o nevoie urgentă de extindere a spațiilor verzi și de măsuri de eficiență termică.

       2. Cluj-Napoca – Cu 49 de puncte calde și doar 30 reci, Clujul se confruntă cu un efect puternic al insulelor de căldură, necesitând proiecte verzi și planificare urbanistică adaptată.

 

       3. Timișoara – Timișoara, cu 38 de puncte calde și 47 de puncte reci, are un echilibru mai bun, însă numărul ridicat de puncte calde subliniază necesitatea continuării măsurilor de răcire urbană.

 

Pentru o analiză detaliată a cauzelor care stau la baza acestor variații, ar putea fi consultată firma AIM Space accesând website-ul aici. Aceștia ar putea efectua studii asupra densității populației, distribuției spațiilor verzi și fluxurilor de aer urban, oferind perspective valoroase asupra modului în care aceste orașe pot reduce efectele insulelor de căldură.

Concluzii

Schimbările climatice și urbanizarea rapidă accentuează efectele insulelor de căldură în România. Deși unele orașe au reușit să creeze puncte reci eficiente, altele se confruntă cu o predominanță a punctelor calde, ceea ce sugerează necesitatea de măsuri și planificări mai specifice. AIM Space poate juca un rol important în furnizarea unei analize detaliate și în implementarea unor strategii de adaptare urbană, sprijinind orașele în eforturile lor de reducere a efectului de insulă de căldură și de îmbunătățire a confortului urban.

 

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate

/de

Energie pentru Stabilitate : Cum COP29 Modelază Inițiativele pentru Climă și Pace

Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP 29) are loc în prezent la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11-22 noiembrie. Astăzi, 15 noiembrie, începe cea de-a cincea zi a acestui eveniment global semnificativ. Tema principală a discuțiilor de astăzi se concentrează pe Energie – Pace, Ajutor și Recuperare. Acest subiect evidențiază rolul esențial al energiei ca factor al schimbărilor climatice și potențialul său ca forță pentru stabilitate și recuperare.

Energia rămâne cel mai mare contribuitor individual la emisiile globale de gaze cu efect de seră, făcând-o o prioritate de top pentru cei angajați în acțiuni climatice. Abordarea utilizării energiei nu înseamnă doar reducerea impactului climatic, ci și dezvoltarea rezilienței și stabilității în regiunile vulnerabile. Legătura complexă dintre climă și pace este subliniată de faptul că schimbările climatice pot agrava conflictele, pot perturba mijloacele de trai și pot forța migrații în masă, afectând în mod disproporționat cele mai vulnerabile populații din țările în curs de dezvoltare și cele cu venituri mai mici.

Prin prioritizarea energiei în contextul păcii și recuperării, discuțiile de astăzi își propun să exploreze soluții durabile care să răspundă atât nevoilor umanitare imediate, cât și obiectivelor pe termen lung ale rezilienței climatice. Rezultatele acestor dialoguri sunt așteptate să contribuie la o abordare mai integrată și echitabilă a politicii climatice globale, recunoscând că durabilitatea mediului și securitatea umană sunt profund interconectate.

Ziua 5 a COP29 include o gamă diversă de conferințe de presă, sesiuni tehnice și dialoguri, axate pe teme cheie precum energia, reziliența, adaptarea și finanțarea climatică. Evenimente notabile includ:

  • Forumul de Investiții pentru Tranziția Energetică în Asia Centrală ;
  • Coordonarea fermierilor și Forumul Popoarelor Indigene;
  • Întâlniri de coordonare pentru tineret și gen ;
  • Panel la nivel înalt privind Clima și Pacea, care explorează legătura dintre energie și securitatea umană ;
  • Discuții despre Adaptarea Climatică și Reziliență, axate pe investiții incluzive și soluții durabile ;
  • Dialoguri ministeriale și la nivel înalt despre inițiativele energetice, acțiunea climatică bazată pe cultură și pacea în regiunile vulnerabile ;
  • Conferințe de presă susținute de grupuri precum WWF, 350.org și Greenpeace;
  • Ateliere și consultări tehnice despre adaptare, energie regenerabilă și tranziții durabile ;
  • Dialoguri cu sectorul privat și finanțare acoperind piețele de carbon, investițiile în energie curată și mecanismele de finanțare pentru pierderi și daune .

Aceste sesiuni își propun să avanseze discuțiile despre atingerea obiectivelor net-zero, mobilizarea finanțării climatice și întărirea cooperării globale pentru a asigura că nicio comunitate nu este lăsată în urmă în tranziția climatică.

/de

Fii Un Exemplu – Mesajul Domnului Secretar de stat Casian-Pavel Nitulescu

” Subscriu cu mare drag Campaniei Fii Un Exemplu!

Comunitatea noastră, a oamenilor din energie, este o comunitate puternică. Acțiunile fiecăruia dintre noi o definesc și ne definesc. Aveți încredere că Zi de zi, prin demersurile pe care le promovăm, mai mici sau mai mari, ne străduim să clădim un mediu mai bun pentru noi și copii noștri. Toate acțiunile profesioniștilor din energie se îndreaptă în aceeași direcție, o viață mai bună pentru români, o societate curată! În calitatea mea de secretar de stat în Ministerul Energiei am învățat că niciun efort nu este prea mare atunci când vine vorba de binele comunității pe care o reprezint și pentru care mă lupt. Prin fiecare parteneriat, prin fiecare acțiune, prin fiecare program dezvoltat și implementat am contribuit si contribuim pe termen lung la creșterea nivelului de comfort și bunăstare al tuturor romanilor. Am parcurs pași importanti în energie în ultimii ani pentru că ne-am străduit și am reusit. Vom continua eforturile în aceeași direcție și cu același devotament.  Aveti încredere !  ”

 

Secretar de Stat Casian – Pavel Nitulescu

Ministerul Energiei 

/de

Fii Un Exemplu – Fără efectul de seră, temperatura medie pe Pământ ar fi de -18 °C

Fără efectul de seră, temperatura medie pe Pământ ar fi de -18 °C în loc de 15 °C cât este  în prezent  și ar fi ​​mult prea rece pentru ca plantele și animalele, inclusiv noi, oamenii să supraviețuim !

 

Carbonul este pretutindeni și în toate ființele vii – inclusiv la tine !

Dar carbonul nu rămâne într-un singur loc. Se deplasează constant dintr-o parte a planetei în alta și își schimbă forma. De exemplu, carbonul există în aer în principal sub formă de gaz (dioxid de carbon sau CO2) care este absorbit de plante, inclusiv de copaci, și de oceane.

Pe uscat, animalele, inclusiv noi, iau carbon atunci când mănâncă produse din plante și îl expiră în timpul respirației. Când plantele și animalele mor, rămășițele lor se descompun creând carbon care este absorbit înapoi în Pământ.

 

Ciclul carbonului a menținut proporția gazului din atmosferă mai mult sau mai puțin stabilă timp de mii de ani.

Cu toate acestea, acest echilibru fin este perturbat de activitățile umane care fie eliberează CO2 mai repede decât poate fi îndepărtat în mod natural, fie reduc depozitele naturale de carbon, cum ar fi prin defrișarea pădurilor tropicale.

Acest lucru crește cantitatea de CO2 din atmosferă și, deoarece CO2 este un gaz cu efect de seră, acest lucru face ca temperatura Pământului să crească.

 

Sursa : climate.ec.europa.eu

/de

Lucruri importante de știut despre COP29 pe măsura desfășurării evenimentelor

Pe măsură ce COP29 începe a treia zi de evenimente la Baku, Azerbaidjan, conversația globală despre climă prinde avânt. Delegați, lideri și activiști din aproape fiecare țară se reunesc din nou pentru a aborda una dintre cele mai mari provocări ale umanității: criza climatică. Discuțiile de astăzi se așteaptă să continue pe temele cooperării internaționale, obiectivelor climatice ambițioase și planurilor concrete care au definit primele două zile. Iată o prezentare generală a priorităților și temelor cheie ce trebuie avute în vedere pe măsură ce evenimentele continuă.

 

1. COP: Cel Mai Mare Summit Anual pe Tema Climei din Lume

COP (Conferința Părților) este cel mai mare summit pe tema climei din lume, reunind reprezentanți din aproape fiecare națiune. Acesta oferă o platformă critică pentru ca țările să se adune și să negocieze acțiuni comune privind schimbările climatice. Anul acesta, COP29 are loc la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11–22 noiembrie 2024. Accentul summitului este pe pași concreți pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, consolidarea rezilienței climatice și mobilizarea finanțării pentru a sprijini aceste eforturi la nivel mondial.

 

2. Prioritățile Cheie ale COP29

Agenda din acest an include discuții de mare importanță privind finanțarea climatică, reducerea emisiilor și construirea unor comunități reziliente. Liderii urmăresc să asigure noi angajamente financiare pentru a garanta că fiecare țară, în special cele mai vulnerabile la impactul climatic, poate lua măsuri mai puternice în domeniul climei. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne un punct central, cu o atenție suplimentară asupra dezvoltării unor sisteme robuste pentru a se adapta și a prospera într-un climat în schimbare. Aceste obiective nu sunt doar esențiale pentru protecția mediului, ci și critice pentru protejarea sănătății umane, securității alimentare și stabilității economice.

 

3. Construirea pe Baza COP-urilor Anterioare pentru Stabilirea unor Ținte Ambițioase

Ca parte a unui efort mai amplu, la nivelul întregii economii, COP29 își propune să se bazeze pe rezultatele COP-urilor anterioare pentru a crea noi strategii care să ajute țările să treacă de la combustibilii fosili. Scopul final rămâne limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, un prag despre care oamenii de știință avertizează că este crucial pentru a evita cele mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, se așteaptă ca țările să prezinte ținte și politici îmbunătățite care să se alinieze cu strategiile lor climatice pe termen lung și să accelereze progresul către o economie globală cu emisii scăzute de carbon.

 

4. Importanța Cooperării Globale

Abordarea crizei climatice este o provocare globală pe care nicio țară nu o poate rezolva singură. Singura cale viabilă înainte este prin cooperare, fiecare națiune respectându-și angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris al ONU. Colaborarea globală permite țărilor să își împărtășească resursele, cunoștințele și tehnologiile, asigurând că acțiunile climatice sunt echitabile și aduc beneficii tuturor. Prin unirea forțelor, țările pot crea condițiile pentru un viitor durabil, promovând stabilitatea economică și reducând vulnerabilitățile la dezastrele legate de climă.

 

Pe măsură ce COP29 progresează după ziua de astăzi, fiecare nouă zi oferă o oportunitate de a avansa acțiuni concrete și de a forma noi parteneriate. Zilele următoare vor continua să sublinieze importanța colaborării, în special pe măsură ce delegații încearcă să stabilească acorduri care vor modela viitorul finanțării climatice, al adaptării și al reducerii impactului climatic. Actorii din întreaga lume urmăresc îndeaproape, sperând că COP29 nu numai că va reafirma angajamentele, dar va cataliza și o schimbare transformatoare. Rămâneți conectați pentru actualizări suplimentare pe măsură ce summitul se desfășoară, fiecare pas apropiindu-ne de un viitor global mai rezilient și mai durabil.

 

Sursa: UN Climate Change

/de

Reducerea Punctelor Calde și Creșterea Punctelor Reci în New York și Viena: Lecții pentru Orașele din România

Pe fondul schimbărilor climatice și al urbanizării rapide, orașele din întreaga lume sunt tot mai afectate de fenomenul insulelor de căldură urbană. Studii recente din două orașe remarcabile, New York și Viena, arată cum măsurile inteligente și planificarea urbană pot reduce numărul de puncte calde și pot stimula crearea de puncte reci, contribuind astfel la un mediu urban mai sănătos și mai confortabil pentru locuitori. Analizele realizate pentru aceste două orașe în perioadele 2016-2018 și 2022-2023 arată rezultate semnificative, oferind un model de succes pentru orașele din România.

Ce sunt punctele calde și punctele reci în context urban?

Punctele calde sunt zone urbane dens populate și construite, unde asfaltul, betonul și alte suprafețe absorb și rețin căldura, ducând la temperaturi locale ridicate. În contrast, punctele reci sunt spații care au temperaturi mai scăzute datorită prezenței spațiilor verzi, a apei sau a unor măsuri specifice de răcire, cum ar fi acoperișurile verzi și materiale reflectorizante. Reducerea punctelor calde și crearea mai multor puncte reci sunt măsuri esențiale pentru un oraș mai răcoros și mai confortabil.

Exemplul New York: Măsuri de reducere a punctelor calde și creștere a punctelor reci

Rezultatele analizelor New York:

  • 2016-2018: Puncte calde: 86 | Puncte reci: 15

  • 2022-2023: Puncte calde: 64 | Puncte reci: 35

Măsuri implementate: New York a investit în proiecte pentru reducerea efectului insulelor de căldură prin inițiativa Cool Neighborhoods NYC. Programul a inclus plantarea de arbori, dezvoltarea acoperișurilor reflectorizante și extinderea spațiilor verzi urbane. Aceste măsuri au fost esențiale în reducerea numărului de puncte calde cu peste 25% și în creșterea semnificativă a punctelor reci.

  1. Plantarea arborilor și extinderea spațiilor verzi
  • Loc pentru imagine: O fotografie a unui parc renovat din New York, unde arborii și vegetația joacă un rol-cheie în reducerea temperaturii.
  1. Acoperișuri reflectorizante și materiale de construcție albite
  • Loc pentru imagine: Exemple de acoperișuri reflectorizante din cartierele New York-ului, care reduc absorbția căldurii.
  1. Sisteme de alertă și sănătate publică
  • În New York a fost implementat un sistem de alertare prin aplicația orașului, unde locuitorii pot raporta probleme de sănătate legate de căldură, permițând autorităților să intervină rapid în perioadele de temperaturi extreme.

Eficiența măsurilor: Aceste măsuri au condus la o scădere a punctelor calde de la 86 la 64 între 2016 și 2023 și la o creștere de la 15 la 35 a punctelor reci. Extinderea acoperișurilor reflectorizante și crearea de spații verzi au avut un impact direct asupra scăderii temperaturii în zonele vizate, demonstrând eficiența adaptării urbane inteligente.

Exemplul Vienei: Străzi Răcoroase, Lărgirea Străzilor și Transformarea Mediului Urban

Rezultatele analizelor Viena:

  • 2016-2018: Puncte calde: 80 | Puncte reci: 38

  • 2022-2023: Puncte calde: 42 | Puncte reci: 45

 

Măsuri implementate: În Viena, măsurile de răcire urbană au inclus proiectul Cool Streets, cu 22 de străzi dedicate răcoririi urbane, unde au fost amplasate fântâni de apă, zone de umbrire și vegetație. În plus, orașul a inițiat lărgirea anumitor străzi, favorizând astfel circulația aerului rece între clădiri și reducând efectul de acumulare a căldurii.

  1. Lărgirea străzilor pentru o circulație mai bună a aerului: extinderea unor străzi din zonele dense ale Vienei a facilitat circulația aerului, ceea ce reduce retenția de căldură între clădiri.
  2. Extinderea acoperirii verzi: parcurile și acoperișurile verzi au contribuit semnificativ la transformarea punctelor calde în puncte reci.

Eficiența măsurilor: Acțiunile Vienei au condus la o scădere a numărului de puncte calde de la 80 la 42 și la o creștere a punctelor reci, de la 38 la 45, arătând eficiența unor măsuri simple dar strategice. Lărgirea străzilor și proiectul străzilor răcoroase au avut un impact pozitiv atât asupra temperaturilor, cât și asupra sănătății și confortului urban.

Lecții pentru orașele din România: Reducerea punctelor calde și creșterea punctelor reci

Analizele realizate între 2018 și 2022 în orașele mari din România evidențiază impactul semnificativ al insulelor de căldură urbană, în special în centrele dens populate și intens urbanizate. De exemplu, Bucureștiul prezintă 78 de puncte calde și doar 48 de puncte reci, în timp ce Cluj-Napoca înregistrează 49 de puncte calde și doar 30 de puncte reci. Prin adaptarea unor măsuri similare celor implementate în New York și Viena, orașele din România pot lua măsuri pentru a îmbunătăți confortul termic al locuitorilor.

  1. Extinderea spațiilor verzi și plantarea de arbori: Zonele urbane își pot reduce temperaturile prin crearea și extinderea parcurilor și zonelor verzi, așa cum au făcut New York și Viena.
  2. Implementarea acoperișurilor verzi și materialelor reflectorizante: Clădirile și infrastructura urbană pot utiliza materiale reflectorizante și acoperișuri verzi pentru a limita absorbția de căldură, contribuind astfel la o scădere a temperaturilor.
  3. Fântâni publice și zone de răcorire în cartierele dens populate: Instalarea de fântâni și crearea de spații umbrite, așa cum s-a făcut în proiectul Cool Streets din Viena, ar putea contribui semnificativ la reducerea temperaturilor urbane în orașele românești.
  4. Lărgirea străzilor pentru a facilita circulația aerului rece: Lărgirea străzilor în zonele dens populate poate îmbunătăți circulația aerului, limitând acumularea de căldură între clădiri și favorizând ventilația naturală.
  5. Sisteme de alertă și informare publică: Un sistem de alertare prin aplicații sau alte platforme digitale poate ajuta autoritățile să reacționeze rapid la problemele de sănătate legate de temperaturile extreme, după modelul implementat în New York.

 

Concluzii și direcții viitoare

Experiențele din New York și Viena oferă un ghid valoros pentru orașele din România, demonstrând că efectul insulelor de căldură poate fi gestionat eficient prin extinderea spațiilor verzi, utilizarea materialelor de construcție reflectorizante și implementarea unor sisteme de alertă. Dacă aceste măsuri ar fi adoptate, orașele din România ar putea reduce numărul de puncte calde și crește numărul de puncte reci, îmbunătățind astfel calitatea vieții urbane.

Prin colaborarea cu experți în domeniul climatologiei urbane și prin monitorizarea continuă a impactului măsurilor adoptate, orașele din România ar putea reduce semnificativ impactul temperaturilor ridicate în mediul urban.

 

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate

/de