În anul 2024, Uniunea Europeană a exportat un total de 35,7 milioane de tone de materii prime reciclabile—care includ deșeuri reciclabile, resturi metalice și alte materii prime secundare (subproduse)—către țări din afara UE. Aceasta reprezintă o scădere de 8,2% față de anul precedent, 2023, când s-a atins un maxim istoric al ultimelor două decenii, cu 38,9 milioane de tone exportate.

Cu toate că exporturile au scăzut în 2024, volumul rămâne semnificativ peste cel din 2004, înregistrând o creștere de 58,5% în decurs de 20 de ani—echivalentul a 13,2 milioane de tone în plus.

În același timp, importurile de materii prime reciclabile din afara UE au totalizat 46,7 milioane de tone în 2024, marcând o creștere anuală de 7 milioane de tone, respectiv 17,5% față de 2023. Comparativ cu 2004, importurile au crescut cu 7,2%, adică cu 3,1 milioane de tone.

Principalele Categorii Exportate și Importate

În ceea ce privește exporturile, metalele au dominat, cu 19 milioane de tone (53,3% din total). Pe locul doi s-au situat hârtia și cartonul (5,5 milioane tone; 15,3%), urmate de materialele organice (4,4 milioane tone; 12,2%).

La importuri, materialele organice au fost principala categorie, cu 28,4 milioane de tone (60,7% din total). Următoarele au fost materialele minerale (6,8 milioane tone; 14,5%) și metalele (6,3 milioane tone; 13,5%).

Principalii Parteneri Comercial: Türkiye și Brazilia

Ca și în 2023, Türkiye a fost în 2024 principala destinație pentru exporturile UE de materii prime reciclabile, cu un volum de 12,3 milioane de tone. Următoarele destinații au fost Regatul Unit (3,8 milioane tone), India (3,1 milioane tone), Egipt (1,8 milioane tone) și Elveția (1,6 milioane tone).

Pe partea de importuri, Brazilia a fost principalul furnizor către UE în 2024, cu 9,8 milioane tone. Alte surse importante au fost Argentina (7,8 milioane tone), Regatul Unit (4,5 milioane tone), Ucraina (4,2 milioane tone) și Indonezia (2,4 milioane tone).

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi  depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte 

 

Autor Alexandra Avram

România, în calitate de membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), își propune ca, până în anul 2030, prin integrarea principiilor dezvoltării durabile, să devină un stat mai echitabil, eficient și orientat către bunăstarea cetățenilor, consolidând totodată un mediu curat și sănătos.

Pentru a susține această direcție, este necesară capacitatea societății de a gestiona în mod adaptiv procesele de dezvoltare socio-economică, în strânsă corelare cu dinamica sistemelor sociale și ecologice. Acest proces presupune o guvernanță flexibilă, capabilă să identifice și să alinieze transformările structurale și funcționale ale societății și mediului.

Citește mai mult despre Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi  depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte 

 

Autor : Alexandra Avram

Codul Român al Sustenabilității este un instrument practic care oferă ghidaj clar pentru elaborarea rapoartelor de sustenabilitate, fiind dedicat entităților interesate.
Prin intermediul platformei Codului, rapoartele publicate pot fi accesate în mod transparent de către toate părțile interesate.

Acestea facilitează identificarea și adoptarea bunelor practici de către alte organizații, dar și sprijinirea investitorilor și a entităților care iau decizii financiare sau comerciale bazate pe practicile de sustenabilitate ale companiilor raportoare.

Pentru mai multe informații despre Codul Român al Sustenabilității, click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte 

 

Autor Alexandra Avram

Tranziția de la un model economic liniar la unul circular reprezintă un proces complex și de lungă durată, iar România se află încă la începutul acestui drum. În această perioadă de tranziție, este esențial să ținem cont de faptul că dezvoltarea capitalului economic și social nu mai poate fi privită separat de impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului natural. Astfel, dezvoltarea sistemelor socio-economice într-o economie circulară (EC) trebuie să pună un accent deosebit pe protecția capitalului natural. Aceasta presupune conservarea mediilor naturale, reducerea pierderii serviciilor ecosistemice valoroase și prevenirea emisiilor de poluanți, inclusiv a deșeurilor.

Pentru a citi mai mult pe acest subiect, click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte

România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), și-a exprimat angajamentul față de cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, adoptate prin Rezoluția A/RES/70/1 a Adunării Generale a ONU, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE din 20 iunie 2017, intitulate „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, reprezintă poziția comună a statelor membre privind implementarea acestei agende.

Prin această strategie, România își definește cadrul național pentru susținerea și aplicarea Agendei 2030, incluzând cele 17 ODD. Documentul sprijină dezvoltarea sustenabilă a țării pe trei axe fundamentale: economică, socială și de mediu. Accentul este pus pe cetățean, iar abordarea este ghidată de principii precum inovația, optimismul, reziliența și încrederea într-un stat care răspunde în mod echitabil și eficient nevoilor tuturor, într-un mediu curat și echilibrat.

Pentru a afla mai multe despre Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 , click AICI .

În fiecare an, pe 22 aprilie, este sărbătorită Ziua Pământului — un moment nu doar pentru a onora frumusețea și bogăția planetei noastre, ci și pentru a reflecta asupra provocărilor de mediu cu care ne confruntăm. Stabilită pentru prima dată în 1970, Ziua Pământului a luat naștere dintr-o conștientizare tot mai mare a degradării mediului.

Acum, la 55 de ani distanță, ea servește ca un memento puternic al progreselor realizate și al drumului lung pe care îl mai avem de parcurs pentru a proteja casa noastră comună. Tema din 2025, Puterea Noastră, Planeta Noastră, îndeamnă la unitate globală în accelerarea tranziției către energie regenerabilă — un pas esențial pentru a tripla electricitatea curată până în 2030 și a combate criza climatică.

Pentru mai multe informații, click AICI .

Pe măsură ce criza climatică devine tot mai urgentă, Uniunea Europeană își consolidează rolul de lider în tranziția către o economie verde. Unul dintre pilonii centrali ai politicii sale climatice este Sistemul de Comercializare a Emisiilor al UE (EU ETS) — un mecanism de piață conceput pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele-cheie ale economiei.

Conform celor mai recente date raportate de statele membre, în 2024, emisiile reglementate de EU ETS au scăzut cu încă 5% față de 2023, atingând un prag istoric: o reducere de aproximativ 50% față de nivelurile din 2005. Aceasta reprezintă un progres clar spre obiectivul UE pentru 2030 – o reducere de 62% a emisiilor.

Sectorul energetic – Motorul decarbonizării

Reducerea cea mai semnificativă a emisiilor s-a înregistrat în sectorul energetic, unde acestea au scăzut cu 12% comparativ cu 2023. Principalul motiv: o creștere puternică a producției de energie regenerabilă, cu 19% mai multă energie solară, dar și o creștere de 5% a energiei nucleare.

Producția din surse eoliene a rămas stabilă, în ciuda condițiilor meteorologice mai puțin favorabile în anumite perioade. Consumul general de electricitate a fost similar cu cel din 2023, însă utilizarea combustibililor fosili a scăzut semnificativ: gazele naturale cu 8% și cărbunele cu 15%.

Industria – Emisii stabile, dar diferențe între sectoare

În 2024, emisiile provenite din industriile cu consum mare de energie au rămas în general constante. Totuși, analiza detaliată arată variații importante: sectorul îngrășămintelor a avut o creștere a emisiilor de 7%, reflectând și o revenire în producție cu 6%, în timp ce sectorul cimentului a înregistrat o scădere a emisiilor de 5%, proporțională cu reducerea volumului de producție.

Aviația – Emisiile cresc din cauza extinderii acoperirii

În contrast cu celelalte sectoare, aviația a raportat o creștere de aproximativ 15% a emisiilor față de 2023. Această evoluție se datorează în mare parte extinderii ariei geografice acoperite de sistem, incluzând zborurile din și către regiunile ultraperiferice ale UE.

Această tendință evidențiază provocările continue în decarbonizarea transportului aerian, un sector care necesită soluții durabile și politici dedicate.

Transportul maritim – Prima raportare sub Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ( ETS )

O noutate majoră în 2024 a fost extinderea EU ETS la transportul maritim. De la 1 ianuarie, companiile de shipping au început să raporteze emisiile, iar până la 1 aprilie, aproximativ 72 de milioane de tone de CO₂ fuseseră deja declarate, din care 40 de milioane au fost integrate în Registrul ETS.

Totuși, criza din Marea Roșie a influențat semnificativ traficul maritim, motiv pentru care datele complete privind tendințele din acest sector vor fi clare abia după finalizarea colectării informațiilor.

Rezultatele din 2024 confirmă eficiența sistemului EU ETS ca instrument de politică publică pentru reducerea emisiilor. Reducerea cu 50% față de 2005 demonstrează că mecanismele de piață pot accelera tranziția verde, fără a compromite stabilitatea economică.

Pe măsură ce tot mai multe sectoare intră sub incidența sistemului și energia regenerabilă continuă să se extindă, obiectivul neutralității climatice până în 2050 devine tot mai realizabil. ETS nu este doar un succes european, ci un exemplu de urmat pentru restul lumii.

Sursa: Direcția Generală pentru Acțiune Climatică – Comisia Europeană

 

Autor : Alexandra Avram

Ministerul Energiei lansează un nou program de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro, destinat creșterii eficienței energetice în sectoarele industriale cu impact semnificativ asupra mediului. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare și sunt alocate întreprinderilor care operează în domenii precum industria oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producția de energie și alte industrii intens poluatoare.

Obiective clare pentru un viitor sustenabil

Scopul principal al acestui program este de a sprijini tranziția către o economie curată, competitivă și sigură, prin investiții care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să optimizeze consumul de energie în cadrul instalațiilor industriale.

Ministerul subliniază importanța utilizării tehnologiilor de ultimă generație în atingerea acestor obiective. Se pune accent pe modernizarea echipamentelor conform celor mai bune tehnici disponibile (BAT), dar și pe implementarea tehnologiilor de captare, transport, stocare și utilizare a dioxidului de carbon (CCS/CCU), esențiale pentru decarbonizarea industriilor grele.

Cine poate aplica pentru finanțare?

Programul este deschis operatorilor economici – societăți sau regii autonome – care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Sunt entități cu personalitate juridică, înregistrate în România sau într-un stat membru UE;
  • Desfășoară activități industriale pe teritoriul României, în domeniile reglementate de Directiva 2003/87/CE privind EU-ETS;
  • Fac dovada participării în schema EU-ETS la momentul depunerii cererii.

Valoarea maximă a sprijinului acordat este de 30 de milioane de euro per beneficiar/proiect, acoperind până la 100% din costurile eligibile.

Ce tipuri de investiții sunt eligibile?

Sunt eligibile investițiile în:

  • Linii de producție eficiente energetic;
  • Motoare, transformatoare, compresoare, pompe;
  • Instalații tehnologice moderne;
  • Sisteme de topire, boilere, schimbătoare de căldură;
  • Sisteme digitale integrate de management energetic.

Toate echipamentele trebuie să fie orientate spre reducerea consumului de energie primară, pe baza unui audit și bilanț energetic clar definit.

În schimb, nu sunt eligibile:

  • Instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile;
  • Echipamentele pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale;
  • Investițiile în cogenerare, încălzire/răcire centralizată sau producția de energie electrică.

Consultare publică deschisă

Pentru o perioadă de 30 de zile, Ghidul Solicitantului este disponibil în consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei. Toți cei interesați pot transmite opinii și propuneri de îmbunătățire.

Un pas concret spre decarbonizarea industriei

Ministerul consideră că investițiile sprijinite prin acest program vor genera un impact direct asupra reducerii emisiilor de CO₂ și a consumului energetic, contribuind semnificativ la obiectivele de mediu asumate de România.

 

Europa a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea calității aerului în ultimele decenii. Politicile de mediu solide, investițiile în tehnologii mai curate și o mai bună conștientizare publică au contribuit la reducerea poluării în multe regiuni ale continentului. Totuși, un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) arată că lupta împotriva poluării atmosferice este departe de a fi câștigată. Deși standardele actuale ale Uniunii Europene sunt respectate tot mai des, în special pentru poluanți-cheie precum particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO₂), obiectivele ambițioase stabilite pentru 2030 – și valorile mai stricte recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – rămân o provocare majoră.

Tendințe în monitorizarea calității aerului în Europa

Raportul Starea calității aerului 2025, publicat de EEA și bazat pe datele colectate în 2023 și 2024, evidențiază o îmbunătățire generală a calității aerului. Un procent impresionant de 99% dintre stațiile de monitorizare au raportat niveluri de PM2.5 sub limitele actuale ale UE, iar 98% s-au încadrat în limitele pentru NO₂ — doi dintre cei mai nocivi poluanți pentru sănătate.

Totuși, raportul arată că multe regiuni, mai ales cele urbane, nu reușesc să respecte standardele OMS, care sunt mai riguroase decât cele ale UE. Astfel, poluarea aerului continuă să fie cea mai gravă amenințare de mediu pentru sănătatea populației europene, contribuind la boli grave și decese premature.

Zonele urbane rămân cele mai afectate de poluarea aerului

Chiar dacă expunerea la PM2.5 a scăzut la nivelul întregii Uniuni Europene, populația urbană este în continuare expusă disproporționat. Din 2011, toate statele membre ale UE au redus expunerea populației urbane la particulele PM2.5. Cu toate acestea, un procent alarmant de 94% dintre locuitorii orașelor sunt expuși în continuare la concentrații de PM2.5 peste valorile recomandate de OMS.

Această realitate subliniază nevoia unor măsuri specifice pentru zonele urbane, unde traficul, industria și densitatea mare a populației duc la niveluri ridicate de poluare. Fără intervenții suplimentare, aceste zone riscă să rămână focare de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.

De ce standardele Organizației Mondiale a Sănătății sunt mai importante ca niciodată

Raportul EEA subliniază diferențele dintre limitele actuale impuse de UE și valorile orientative ale OMS. Acestea din urmă sunt bazate pe cele mai recente dovezi științifice privind efectele poluării asupra sănătății și oferă o protecție mai mare pentru populație. În cazul poluanților precum PM2.5 și ozonul, numărul locațiilor din Europa considerate „sigure” conform definiției OMS este în continuare redus.

Această distincție este esențială: atingerea doar a standardelor UE poate însemna totuși expunerea populației la niveluri de poluare periculoase. Reducerea acestui decalaj este vitală pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor europeni.

Drumul către 2030: Standardele mai stricte aduc noi provocări

Directiva revizuită privind calitatea aerului în UE introduce limite mai stricte ce trebuie atinse până în 2030. Aceste praguri noi apropie reglementările UE de recomandările OMS, dar necesită măsuri mai rapide și mai extinse de reducere a poluării.

O analiză preliminară a datelor actuale arată că unele progrese au fost deja făcute. De exemplu, peste 70% dintre stațiile de monitorizare au înregistrat niveluri de NO₂ sub ținta stabilită pentru 2030. În schimb, situația este mai problematică pentru PM2.5, unde un număr mai mic de stații se încadrează în noile limite.

Necesitatea unor acțiuni pentru un aer mai curat

Pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030, EEA subliniază nevoia unor măsuri suplimentare — mai ales în mediile urbane. Acestea pot include: reglementări mai stricte privind emisiile vehiculelor, promovarea transportului sustenabil, trecerea la surse de energie nepoluante și controale mai riguroase în industrie.

Aceste măsuri nu doar că respectă obligațiile legale, dar aduc și beneficii directe populației: reducerea spitalizărilor, scăderea costurilor în sistemul de sănătate și o calitate mai bună a vieții.

Europa a făcut pași importanți înainte, reușind să îmbunătățească semnificativ calitatea aerului și să respecte din ce în ce mai multe dintre standardele UE. Totuși, succesul real nu se măsoară doar în cifre, ci și în sănătatea oamenilor. Atât timp cât poluarea aerului continuă să provoace boli și decese evitabile, e clar că eforturile trebuie să continue.

Respectarea noilor limite pentru 2030 — și, ideal, apropierea de standardele OMS — reprezintă o oportunitate reală pentru construirea unui viitor mai sănătos pentru toți europenii. Cu voință politică, investiții și implicare socială, un aer curat în întreaga Europă este un obiectiv realizabil.

 

Sursă : Agenția Europeană de Mediu

Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial evidențiază o serie de provocări de mediu în creștere, care necesită acțiune globală imediată și coordonată. Aceste provocări, dacă nu sunt abordate, riscă să perturbe ecosisteme, economii și societăți din întreaga lume.

Creșterea Frecvenței Fenomenelor Meteo Extreme

Raportul atrage atenția asupra unei creșteri semnificative a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, precum uraganele, valurile de căldură și incendiile de vegetație. Aceste evenimente au generat pierderi economice majore, au dus la strămutarea comunităților și au provocat pierderi de vieți omenești. Intensificarea lor este strâns legată de schimbările climatice în curs, ceea ce impune măsuri ferme de reducere a riscurilor și de adaptare.

Accelerarea Pierderii Biodiversității și Degradarea Ecosistemelor

Activitățile umane precum defrișările, poluarea și exploatarea excesivă a resurselor au dus la o scădere rapidă a biodiversității. Raportul avertizează că un număr considerabil de specii se află în pericol de dispariție, ceea ce poate conduce la colapsul ecosistemelor esențiale pentru servicii vitale precum polenizarea, purificarea apei sau reglarea climei. Degradarea acestor ecosisteme amenință direct securitatea alimentară și mijloacele de trai la nivel global.

Agravantă Lipsă de Apă

Lipsa apei devine o preocupare critică, cu estimări care sugerează că o parte semnificativă a populației globale s-ar putea confrunta cu penurii de apă în viitorul apropiat. Printre cauzele acestei crize se numără consumul excesiv, poluarea și efectele schimbărilor climatice. Raportul subliniază riscul tot mai mare de conflicte legate de resursele de apă și necesitatea unor practici durabile de gestionare a acesteia.

Provocări în Eforturile de Combatere a Schimbărilor Climatice

Deși au fost asumate angajamente internaționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, raportul semnalează întârzieri și lacune în implementarea efectivă a acestora. Continuarea dependenței de combustibili fosili și lipsa investițiilor suficiente în surse regenerabile încetinesc eforturile de limitare a încălzirii globale. Această stagnare agravează alte riscuri de mediu și evidențiază nevoia urgentă de accelerare a procesului de decarbonizare.

Poluare Persistență a Mediului

Poluarea – fie că este aeriană, a apei sau a solului – continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru sănătatea umană și pentru natură. Răspândirea deșeurilor din plastic, deversările industriale și scurgerile din agricultură contribuie la degradarea habitatelor naturale și contaminarea surselor de hrană și apă. Raportul face apel la întărirea reglementărilor și la adoptarea tehnologiilor curate pentru combaterea poluării.

Implicații Economice și Sociale

Riscurile de mediu evidențiate au consecințe economice și sociale extinse. Din punct de vedere economic, dezastrele climatice frecvente generează costuri mari pentru guverne și industrii, perturbând lanțurile de aprovizionare și reducând productivitatea. Social, aceste provocări adâncesc inegalitățile, afectând în special comunitățile vulnerabile, ceea ce duce la strămutări și o competiție sporită pentru resursele limitate.

Răspunsuri Strategice la Riscurile de Mediu

Pentru a aborda aceste provocări urgente, raportul recomandă o abordare complexă:

  • Investiții în Energie Regenerabilă: Tranziția către surse regenerabile este esențială pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice. Sunt necesare politici care să stimuleze adoptarea și inovarea în domeniul energiei curate.
  • Consolidarea Măsurilor de Adaptare: Dezvoltarea de infrastructuri și sisteme rezistente la impactul climatic poate reduce vulnerabilitățile. Aici intră construcția de baraje de protecție, sisteme de avertizare timpurie și practici agricole adaptate schimbărilor climatice.
  • Promovarea Gestionării Durabile a Resurselor: Practicile sustenabile, precum conservarea apei și silvicultura responsabilă, pot contribui la protejarea ecosistemelor și a serviciilor oferite de acestea.
  • Întărirea Controlului Poluării: Aplicarea unor reglementări stricte privind emisiile și deșeurile, împreună cu promovarea economiei circulare, pot reduce poluarea mediului.
  • Promovarea Colaborării Globale: Provocările de mediu nu cunosc granițe, astfel că este vitală cooperarea internațională. Consolidarea acordurilor globale și a parteneriatelor poate facilita schimbul de cunoștințe, resurse și tehnologii.

Raportul privind Riscurile Globale 2025 este un apel clar pentru acțiune imediată și coordonată în fața riscurilor de mediu în creștere. Natura interconectată a acestor provocări impune soluții integrate, care să țină cont de dimensiunile economice, sociale și ecologice. Prin prioritizarea sustenabilității și a rezilienței, comunitatea globală poate naviga cu succes aceste riscuri și poate construi un viitor mai sigur și mai prosper.

 

Sursă : Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial