Poate că vă întrebați cum se poate ca mâncarea risipită să afecteze schimbările climatice. Ei bine, așa cum am spus mai devreme, gazele cu efect de seră sunt o parte a ciclului natural de producere a mâncării.

Ceea ce face însă ca situația să fie dezechilibrată, este faptul că în ziua de azi, mâncarea este o comoditate globală și este transportată în toată lumea.

Vă puteți gândi numai la ce aveți în punga dumneavoastră de cumpărături:

– struguri din Chile (12.000 de km),

– baby morcovi din Africa de Sud (10.000 de km),

– brocoli din Spania (1500 de km),

– vită din Brazilia (10.000 de km)

– și lista continuă.

Alimentele călătoresc pe distanțe lungi pentru a ajunge în farfuriile noastre. Pe lângă aceasta, când mâncarea risipită este aruncată în depozitele de deșeuri, trece printr-o descompunere anaerobă și generează metan, care este un gaz cu efect de seră foarte puternic.

Planificarea porțiilor poate fi o problemă în special în cazul cerealelor și al altor alimente care își schimbăforma atunci când sunt gătite. Mai jos puteți găsi un tabel care vă arată cum să măsurați cantitateapotrivită de orez, paste, cuscus sau hrișcă, înainte de a le găti (în cazul în care aceste alimente sunt servite ca parte a unui fel principal).

Însă cum rămâne cu alte alimente, precum carnea, peștele sau legumele?

•   Folosiți-vă pumnul, palmasau faceți-vă mâna căuș pentru a folosi exact cantitatea potrivită.
•   Pentru copii, folosiți mâna lor. În acest fel o să risipiți mai puțin și nu va trebui nici să vă faceți în legătură cu greutatea.