Campania „Fii un Exemplu!” desfășurată de InfoCons se desfășoară într-un moment crucial. În fața noastră se află provocări complexe: schimbările climatice, războiul de la graniță, creșterea prețurilor la energie, presiunile sociale și economice tot mai mari. În aceste circumstanțe, responsabilitatea fiecăruia dintre noi devine mai importantă ca oricând. Fie că vorbim despre eficientizarea consumului de energie, adoptarea de soluții verzi sau pur și simplu despre educarea noastră și a celor din jur, fiecare acțiune contează.  Nu este vorba doar despre mediu. Este vorba despre viitorul nostru economic, despre locurile de muncă ale românilor, despre securitatea energetică a țării și despre calitatea vieții pentru generațiile următoare. Protecția mediului și tranziția verde nu sunt obstacole, ci oportunități uriașe pentru dezvoltare.

 

Adevărul este că România se află printre liderii tranziției verzi în Europa. În ultimele două decenii, România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană. Economia noastră a crescut de șapte ori între 2000 și 2022, în timp ce a UE a crescut de două ori. În mod remarcabil, această creștere a fost însoțită de o scădere semnificativă a consumului de energie, transformând România într-una dintre economiile cele mai puțin intensive energetic din Europa. Mai mult, emisiile noastre de CO2 au scăzut cu 77% față de 1990, plasându-ne pe primul loc în Uniunea Europeană în această privință. În timp ce alte state europene, precum Germania sau Polonia, încă se bazează masiv pe centrale pe cărbune, România a ales o altă cale, concentrându-ne pe energia curată. Astfel, România are astăzi una dintre cele mai mari proporții ale energiei regenerabile în amestecul energetic național.

 

Astăzi totuși, ne aflăm la o răscruce. Deși tranziția verde este pe un drum fără întoarcere, contextul geopolitic și economic actual ne impune să regândim prioritățile. Securitatea energetică a devenit imperativul numărul unu, mai ales în condițiile în care Republica Moldova depinde în mare parte de noi pentru asigurarea resurselor energetice, iar Ucraina se bazează pe sprijinul nostru în momente critice. Acest lucru înseamnă să ne consolidăm capacitățile interne de producție, să reducem dependența de importuri și să dezvoltăm un lanț local de aprovizionare cu tehnologii necesare tranziției verzi. România trebuie să producă local baterii, panouri solare și alte echipamente sensibile, astfel încât să nu schimbăm o dependență de cărbune cu o alta – de tehnologii critice din alte țări.

 

Totodată, un alt punct esențial este reducerea prețurilor la energie. Cetățenii români și companiile lor trebuie să beneficieze de costuri competitive, comparabile cu cele din Statele Unite sau China. Sărăcia energetică nu mai trebuie să afecteze niciun român, iar companiile noastre nu ar trebui să își închidă porțile din cauza facturilor la energie.

 

România are astăzi șansa de a deveni un lider regional în energie. Avem toate resursele necesare – de la potențialul uriaș al energiei solare și eoliene, până la experiența noastră în energie nucleară și accesul la resurse de gaze naturale. Cu toate acestea, pentru a transforma aceste resurse în avantaje economice reale, avem nevoie de investiții masive. În ultimii ani, am atras peste 14 miliarde de euro din fonduri europene și alte surse pentru proiecte în energie regenerabilă, eficiență energetică, producția de hidrogen verde și modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Totodată, facem pași rapizi în dezvoltarea sectorului nuclear prin investițiile în reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă și SMR de la Doicești, și lucrăm la punerea în exploatare a noilor centrale pe gaze. Aceste investiții vor asigura întărirea securității noastre energetice în orice situație de stres, reducerea dependențelor de importuri, scăderea prețurilor și reducerea în continuare a poluării.

 

România a demonstrat deja că este capabilă să crească economic, să reducă emisiile poluante și să devină mai eficientă energetic. Dar mai avem multe de făcut. Campania „Fii un Exemplu!” este un prilej să ne reafirmăm angajamentul față de viitor. Vă invit să fim cu toții parte din această schimbare. Fiecare acțiune și fiecare proiect contează. Împreună, putem transforma România într-un model de sustenabilitate și responsabilitate, nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume.

 

Sebastian-Ioan Burduja – Ministrul Energiei

Ministerul Energiei 

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , a participat la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului din București, în Sala ,,C.A. Rosetti”, în data de 3 decembrie 2024 , între orele 12.00 – 14.00.

România are onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie).

Citește mai multe pe acest subiect AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

Impactul schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense.

În acest context Consiliul Județean Buzău susține acțiunile care promovează creşterea gradului de conştientizare colectivă a problemelor de mediu, un consum sustenabil și reducerea emisiilor de carbon, pentru a proteja nu doar mediul înconjurător, dar și calitatea vieții cetățenilor noștri.

„o9atitudine – Fii un exemplu„

 

Consiliul Judetean BuzauVicepreședinte Petre Adrian Robert

 

Campania națională de protecția mediului o9atitudine – Fii Un Exemplu , promovată și în cadrul evenimentelor organizate sâmbătă (23 noiembrie 2024) cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României , 1 Decembrie , dar și Zlei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități , 3 Decembrie .

InfoCons este partener în cadrul evenimentul  COPIII Unirii – Un festival care ne unește

Programul zilei de sâmbătă a început la ora 09:30 și se va desfășura la Circul Metropolitan București .

 

             

Pe măsură ce summitul global COP29, organizat anul acesta în Baku, Azerbaidjan, ajunge astăzi (22 noiembrie) la ultima sa zi, negocierile intense continuă între miniștrii țărilor participante. Principalul obiectiv este ajungerea la un acord privind termenii și condițiile tratatului final, care va avea consecințe de amploare asupra eforturilor globale pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceste discuții au ajuns într-un punct critic, pe măsură ce negociatorii încearcă să depășească divergențele și să finalizeze elementele cheie ale agendei climatice.

Una dintre cele mai presante probleme este suma de finanțare care va fi alocată în cadrul noului obiectiv de finanțare climatică (NCQG). Acest obiectiv este esențial, deoarece stabilește cât de mult sprijin financiar vor contribui țările dezvoltate pentru a ajuta țările din sudul global să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactele schimbărilor climatice. Noul obiectiv de finanțare este văzut ca un test al angajamentului global față de justiția climatică, având scopul de a asigura faptul că națiunile în dezvoltare, adesea cele mai vulnerabile la schimbările climatice, dispun de resursele necesare pentru a face tranziția către economii mai ecologice.

Cu toate acestea, negocierile rămân tensionate. Există o divizare semnificativă între țările dezvoltate și cele în dezvoltare, nu doar în ceea ce privește scala ambiției, ci și în privința termenelor pentru livrarea acestor fonduri. Țările în dezvoltare solicită contribuții mai rapide și mai substanțiale, în timp ce unele țări mai bogate sunt mai reticente în a se angaja la creșteri rapide. Aceste diferențe au dus la o impas, cu puncte cheie încă nerezolvate pe măsură ce summitul se apropie de final.

Întrebarea acum este dacă COP29 va reuși să depășească aceste provocări și să producă un tratat care să reflecte atât ambiția, cât și corectitudinea. Pentru UE, miza este mare: aceasta își propune să se poziționeze ca lider în diplomația climatică, susținând obiective mai puternice, dar și navigând cerințele diferitelor blocuri. Rezultatul acestor negocieri va determina nu doar credibilitatea UE pe scena globală, ci și direcția viitoare a politicii climatice internaționale.

Astăzi, 20 noiembrie 2024, are loc cea de-a 10-a zi a Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan. Tema principală a zilei se referă la urbanizare, transport și turism.

Abordarea provocărilor schimbărilor climatice în mediile urbane necesită o implicare mai profundă la toate nivelurile și în toate sectoarele, de la cel local la cel regional și global. În plus, rolul transportului în agenda climatică este tratat ca o prioritate conexă. Evenimentele organizate în cadrul primei Zile a Turismului la o conferință COP urmăresc să atragă atenția asupra modului în care acest sector este afectat și de a explora soluțiile posibile pentru o tranziție sustenabilă.

Unul dintre momentele cheie ale zilei este reuniunea la nivel înalt pe tema urbanizării, alături de mese rotunde dedicate construcțiilor ecologice, transportului și infrastructurii, naturii, sănătății și rezilienței urbane, precum și finanțării acțiunilor climatice urbane. Tot astăzi are loc lansarea Declarației MAP COP29 pentru Orașe Reziliente și Sănătoase. O altă etapă importantă este reuniunea la nivel înalt pe tema turismului și lansarea Declarației COP29 privind Acțiuni Sporite în Turism.

Ca parte a Zilei Turismului la COP29, au fost stabilite următoarele obiective:

  • Schimbări de politici: Lansarea Declarației de la Baku pentru integrarea rolului turismului în Contribuțiile Naționale Determinate (NDCs) și încorporarea acțiunilor climatice în politicile turistice.
  • Angajament sectorial: Consolidarea Declarației de la Glasgow prin creșterea angajamentelor actorilor din turism pentru adoptarea strategiilor de reducere a emisiilor și adaptare climatică.
  • Abordare bazată pe știință: Promovarea Cadrului Statistic al ONU (MST) pentru standardizarea măsurării emisiilor și consumului de energie în turism.
  • Instituționalizare: Crearea unui mecanism global de coordonare pentru acțiuni climatice în turism, reunind parteneri-cheie din sistemul ONU.

Unele dintre principalele puncte de pe agenda de astăzi includ următoarele:

  • Urban Mobility Challenges and Solutions (Organized by UITP): Explorarea unor sisteme de mobilitate urbană sustenabile și incluzive pentru combaterea congestiei și poluării în orașele în creștere.
  • Smart Cities and Urban Digital Transformation: Perspective asupra modului în care tehnologia transformă viața urbană, gestionarea transportului și serviciile turistice.
  • Sustainable Public Transport Networks: Strategii inovatoare pentru extinderea și optimizarea sistemelor de transport urban, reducând în același timp amprenta ecologică.
  • Rail Transport and Urban Connectivity (Organized by UIC): Rolul rețelelor feroviare în creșterea conectivității urbane și reducerea emisiilor de carbon.
  • Impact of Urbanisation on Heritage Tourism (Organized by UNESCO): Echilibrarea creșterii urbane cu conservarea siturilor de patrimoniu cultural.
  • Urban Tourism and Sustainable Development Goals: Discuții despre alinierea creșterii turismului în orașe cu obiectivele de sustenabilitate și incluziune.
  • Transport Infrastructure Investment and Financing (World Bank): Strategii pentru finanțarea și dezvoltarea unor sisteme moderne de transport în regiunile cu urbanizare rapidă.
  • Shared Mobility and Ride-Hailing Innovations: Impactul noilor servicii de mobilitate asupra dinamicii transportului urban și turismului.
  • Tourism’s Role in Urban Revitalization: Studii de caz despre cum turismul poate stimula regenerarea zonelor urbane și poate crea oportunități economice.
  • Decarbonizing Urban Freight Transport: Soluții cu emisii reduse pentru sectorul logistic în medii urbane dense.
  • Innovative Tourism Technologies in Urban Areas: Utilizarea AI și IoT pentru experiențe de călătorie mai fluide în orașe.

Ziua a 10-a a COP29 a evidențiat intersecția crucială dintre urbanizare, transport și turism în combaterea schimbărilor climatice. Lansarea Declarației de la Baku și inițiativele din cadrul Zilei Turismului subliniază importanța tot mai mare a integrării turismului în agenda globală pentru climă, consolidând angajamentul pentru dezvoltare sustenabilă și colaborare între sectoare. Pe măsură ce conferința avansează, aceste eforturi creează premisele unor rezultate concrete care pot transforma orașele și comunitățile din întreaga lume.

Sunt multe lucruri pe care le putem – și trebuie – să  le facem pentru ca lumea noastră să fie mai puțin consumatoare de energie și mai ecologică.

Trebuie să găsim soluții care să ne ajute să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe lângă faptul că este bine pentru planetă, este bine si pentru sănătatea noastră (mai puțină poluare),  asigura securitatea aprovizionării noastre cu energie și  este benefic si pentru economie deoarece creează noi locuri de muncă.

 

Energie regenerabila

 

O modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este utilizarea mai multa a energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Acestea oferă surse nesfârșite de energie, spre deosebire de combustibilii fosili care se vor epuiza într-o zi. Și, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centrale electrice, generarea de energie electrică din surse regenerabile produce puține sau deloc gaze cu efect de seră.

UE este lider mondial în tehnologiile de energie regenerabilă, iar multe țări ale UE produc deja o mare parte din energie electrică din surse regenerabile.

Obținerea de mai multă energie din surse regenerabile nu reduce doar emisiile, ci înseamnă și o reducere a cheltuielilor  pe importurile de cărbune, petrol și gaze din afara UE.

În 2018, aproape 19% din energia UE a provenit din surse regenerabile.

Planul este de a crește acest procent la cel puțin 32% până în 2030.

 

Energia geotermala

 

Unele țări pot folosi energia stocată sub suprafața Pământului pentru a încălzi conductele care încălzesc casele și apa sau pentru generatoarele care produc energie.

Multe stațiuni balneare din Ungaria folosesc energia geotermală pentru a încălzi apa pentru activități de agrement, iar UE sprijină proiectele inovatoare de energie geotermală de acolo.

 

Reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili

 

 

Există un sprijin financiar public considerabil pentru producția și utilizarea combustibililor fosili, care primesc aproape de două ori mai multe subvenții decât sursele regenerabile. Energia regenerabilă ar fi și mai competitivă dacă combustibilii fosili ar primi mai puțin sprijin.

 

Idei noi la orizont

 

Cumpărături durabile

 

În 2016, orașul Modena din Italia a făcut echipă cu consultanți în tehnologie de mediu pentru a renova un supermarket mare, în cadrul unui proiect finanțat de UE pentru a moderniza zona și a o face mai durabilă din punct de vedere ecologic.

 

Datorită soluțiilor inovatoare, cum ar fi tuburile solare, care canalizează lumina directă (gratuită!) a soarelui în supermarket, clădirea utilizează acum mult mai puțină energie și are costuri de operare mai mici.

 

100% energie regenerabilă până în 2030 ?

 

În orasul Kalmar din Suedia, autoritățile locale și companiile din domeniul energiei lucrează împreună pentru a încerca ca până în 2030 sa nu mai foloseasca combustibil fosil.

 

Acest lucru va asigura, de asemenea, dezvoltarea durabilă și va crea locuri de muncă. Acțiunile includ autobuze care funcționează 100% cu energie regenerabilă, inițiative de partajare a mașinii (unele folosesc deja mașini electrice), producerea de combustibil din deșeurile alimentare și obținerea de energie din parcuri solare și eoliene.

 

Sursa : climate.ec.europa.eu

 

În contextul provocărilor globale privind schimbările climatice și protecția mediului, Consiliul Județean Covasna se angajează să sprijine inițiativele care promovează un consum sustenabil și reducerea emisiilor de carbon, pentru a proteja nu doar mediul înconjurător, dar și calitatea vieții cetățenilor noștri.

Reducerea emisiilor de carbon are un impact direct asupra sănătății noastre și asupra bunăstării comunităților. Poluarea aerului, provocată în mare parte de emisiile industriale și de transport, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea publică. De asemenea, creșterea temperaturilor, fenomenele meteorologice extreme și riscurile de inundații sau secetă sunt tot atâtea efecte secundare ale neglijării mediului.

Pentru a combate aceste efecte, este esențial să promovăm și să implementăm politici de consum responsabil și sustenabil. Încurajăm atât instituțiile, cât și cetățenii județului Covasna să adopte soluții ecologice: utilizarea surselor de energie regenerabilă, reducerea consumului de apă și energie, reciclarea materialelor și reducerea deșeurilor. Fiecare mică acțiune contribuie la protejarea resurselor naturale și la reducerea amprentei de carbon.

De asemenea, este important ca prin educație și informare continuă, să încurajăm un stil de viață care să pună accent pe economisirea resurselor și pe utilizarea eficientă a acestora. Investițiile în infrastructura verde, transportul public ecologic și soluțiile inovative pentru reducerea emisiilor de carbon sunt esențiale pentru a asigura un viitor sustenabil și sănătos pentru generațiile viitoare.

Consiliul Județean Covasna rămâne dedicat susținerii unui mediu curat, prin parteneriatele locale și naționale, și prin implementarea de proiecte care vizează reducerea emisiilor de carbon, protejarea biodiversității și crearea unui cadru de viață mai bun și mai sănătos pentru toți cetățenii noștri.

Împreună, putem contribui la un viitor mai verde, mai curat și mai sustenabil!

 

Cu stimă,

dr.Kondor Agota, vicepreședinte CJCV

 

A doua săptămână a COP29 începe astăzi, cu un accent puternic pe Dezvoltarea Umană, Copii și Tineret, Sănătate și Educație. Abordarea schimbărilor climatice necesită o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți, punând accent pe crearea unor comunități mai sănătoase, mai educate și mai bine pregătite – în special în rândul tinerilor. Pentru prima dată, COP29 găzduiește o Zi dedicată Dezvoltării Umane, oferind o perspectivă care vede dezvoltarea umană, sănătatea, educația și împuternicirea tineretului ca fiind profund interconectate. Fiecare dintre aceste teme va fi tratată și ca o prioritate, reflectând semnificația lor unică în construirea unui viitor rezilient și sustenabil.

Agenda zilei include o serie de discuții la nivel înalt despre investițiile în dezvoltarea umană, sănătate și crearea de locuri de muncă. Un punct deosebit va fi lansarea Inițiativei de la Baku pentru Dezvoltarea Umană pentru Reziliență Climatică, un cadru ambițios destinat să sprijine soluții integrate și centrate pe oameni în combaterea schimbărilor climatice.

Evenimentele de astăzi vor include o gamă largă de discuții, sesiuni tehnice și dialoguri colaborative, evidențiind dimensiunile diverse și interconectate ale acțiunii climatice. Agenda include:

  • Ministerial Roundtable on Global Climate Transparency
  • International Indigenous Peoples Forum on Climate Change
  • Bridging the Digital Divide: Ensuring Inclusive Frontier Technology for Climate Action
  • Mediterranean Cooperation for Innovative Environment and Resource Governance
  • COP29 High-Level Meeting on Investing in Human Development for a Climate-Resilient Future
  • 2024 Annual High-Level Ministerial Round Table on Pre-2030 Ambition
  • Youth-Led Climate Forum Headline Event – Closure
  • Building Capacity on New Power System for Global Energy Transition and Climate Action
  • IUCN‘s Great Blue Wall and ODISEA Launch Joint Expedition for Ocean Conservation Solutions
  • High-Level Dialogue on National Adaptation Plans: Transforming the Support Ecosystem for NAPs
  • OSCE, IKEM: Advancing a Climate-Resilient, Green, and Just Energy Transition
  • European Union, IEA: Accelerating Global Industrial and Energy Decarbonisation – A Growth/Economic Modernisation Agenda
  • UNEP Adaptation Gap Report
  • The Power of Health in Unlocking Climate Action
  • 30 Years of Adaptation – Building on the Past to Get Ready for the Future
  • Insights from the UNEP Emission Gap Report and the UNFCCC NDC Synthesis Report
  • Defining Quality in Climate Finance: How to Make the NCQG Gender-Responsive
  • UNESCO, WMO, IPCC: Why Glaciers Matter – Addressing Climate Impacts in the Cryosphere
  • PSA, UTS, WFC: Pan-African Approaches to Achieving a Just Transition to 100% Renewable Energy in Africa
  • Global Campaign to Demand Climate Justice (DCJ) Press Conference
  • High-Level Roundtable on Climate and Health
  • Youth-Led Innovation in Climate Solutions: Local Innovators, Global Change
  • How to Attract Youth to Green Innovative Opportunities?
  • Greenpeace International: New Data Reveals Benefits of Taxing Big Oil for Loss and Damage
  • High-Level Tripartite Roundtable on Green Jobs and Skills

Pe măsură ce a doua săptămână a COP29 se desfășoară, focusul se mută pe o abordare centrată pe oameni în acțiunile climatice, subliniind rolul esențial al sănătății, educației și împuternicirii tineretului în construirea unui viitor sustenabil. Discuțiile și inițiativele lansate în această săptămână subliniază recunoașterea tot mai mare a faptului că soluțiile climatice eficiente necesită nu doar inovație tehnologică și schimbări de politici, ci și împuternicirea comunităților. Investind în oameni – în special în următoarea generație – COP29 își propune să promoveze un drum mai incluziv și rezilient înainte, asigurându-se că acțiunile climatice aduc beneficii tuturor, oriunde și oricând.

Ce sunt insulele de căldură și implicit punctele reci

Insulele de căldură urbană reprezintă o problemă majoră în mediul urban, apărând în zonele dens populate și dezvoltate unde suprafețele construite (beton, asfalt) absorb și rețin căldura. Aceasta duce la temperaturi locale mai ridicate, cunoscute sub denumirea de puncte calde. În contrast, punctele reci sunt zone în care temperaturile sunt mai scăzute datorită unor caracteristici specifice, care pot contracara efectul insulelor de căldură. Punctele reci pot fi asociate cu parcuri, spații verzi, suprafețe acoperite cu vegetație, dar și cu prezența corpurilor de apă, toate acestea contribuind la răcirea locală a aerului.

Există mai multe motive pentru apariția punctelor reci în zonele urbane, în special vara:

  • Spațiile verzi și vegetația – Plantele absorb o parte din căldură și oferă umbră, reducând astfel temperatura locală.
  • Prezența corpurilor de apă – Lacurile, râurile sau fântânile urbane au un efect de răcire naturală.
  • Materiale reflectorizante și acoperișuri verzi – Acestea pot reduce efectul de absorbție a căldurii de către clădiri.
  • Ventilația urbană – Structura clădirilor și prezența străzilor largi favorizează circulația aerului, reducând acumularea căldurii.

Pentru a reduce apariția punctelor calde și a încuraja formarea punctelor reci, sunt necesare câteva măsuri esențiale:

  • Extinderea spațiilor verzi – Plantarea de copaci și crearea de parcuri urbane pot reduce temperaturile.
  • Folosirea acoperișurilor reflectorizante și verzi – Acestea pot diminua absorbția de căldură în clădirile urbane.
  • Implementarea de corpuri de apă – Lacurile artificiale, fântânile și alte corpuri de apă pot contribui la răcirea aerului.
  • Planificare urbanistică adaptată – Orașele pot utiliza materiale de construcție și design de străzi care să sprijine ventilația și să reducă acumularea de căldură.

Clasamentul și analiza generală

Mai jos este prezentat clasamentul orașelor din România în funcție de numărul de puncte reci, identificate între anii 2018-2022:

  1. Arad: 76 puncte reci
  2. Oradea: 49 puncte reci
  3. București: 48 puncte reci
  4. Timișoara: 47 puncte reci
  5. Constanța: 44 puncte reci
  6. Craiova: 31 puncte reci
  7. Cluj-Napoca: 30 puncte reci
  8. Iași: 27 puncte reci
  9. Botoșani: 26 puncte reci
  10. Buzău: 25 puncte reci
  11. Ploiești: 20 puncte reci
  12. Brașov: 18 puncte reci
  13. Pitești: 9 puncte reci
  14. Bacău: 9 puncte reci
  15. Galați: 6 puncte reci
  16. Brăila: 3 puncte reci

Orașele de top cu cele mai multe puncte reci, precum Arad, Oradea și București, beneficiază de o distribuție strategică a spațiilor verzi, iar în unele cazuri și de un flux natural de aer care contribuie la diminuarea efectului insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte reci decât puncte calde

În comparație cu numărul de puncte calde(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022), Arad, Oradea și Constanța se remarcă prin prezența unui număr mai mare de puncte reci, indicând o bună gestionare a spațiilor verzi și a măsurilor de adaptare urbană.

  1. Arad – Cu 76 de puncte reci, orașul reușește să mențină temperaturi mai scăzute printr-o distribuție eficientă a spațiilor verzi, în ciuda unui număr mare de puncte calde.

      2. Oradea – Beneficiind de o planificare urbanistică ce favorizează spațiile deschise și verzi, Oradea dispune de 49 de puncte reci, apropiindu-se de numărul de puncte calde.

      3. Constanța – Prezența Mării Negre și a fluxului de aer maritim contribuie la numărul de 44 de puncte reci în Constanța, depășind numărul de puncte calde.

 

Aceste orașe demonstrează că, prin măsuri strategice și beneficii naturale, se poate reduce impactul insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte calde decât puncte reci

În contrast, unele orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara înregistrează mai multe puncte calde decât reci, reflectând o nevoie de măsuri de adaptare suplimentare(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022).

  1. București – Capitala are 78 de puncte calde, în comparație cu doar 48 de puncte reci, ceea ce indică o nevoie urgentă de extindere a spațiilor verzi și de măsuri de eficiență termică.

       2. Cluj-Napoca – Cu 49 de puncte calde și doar 30 reci, Clujul se confruntă cu un efect puternic al insulelor de căldură, necesitând proiecte verzi și planificare urbanistică adaptată.

 

       3. Timișoara – Timișoara, cu 38 de puncte calde și 47 de puncte reci, are un echilibru mai bun, însă numărul ridicat de puncte calde subliniază necesitatea continuării măsurilor de răcire urbană.

 

Pentru o analiză detaliată a cauzelor care stau la baza acestor variații, ar putea fi consultată firma AIM Space accesând website-ul aici. Aceștia ar putea efectua studii asupra densității populației, distribuției spațiilor verzi și fluxurilor de aer urban, oferind perspective valoroase asupra modului în care aceste orașe pot reduce efectele insulelor de căldură.

Concluzii

Schimbările climatice și urbanizarea rapidă accentuează efectele insulelor de căldură în România. Deși unele orașe au reușit să creeze puncte reci eficiente, altele se confruntă cu o predominanță a punctelor calde, ceea ce sugerează necesitatea de măsuri și planificări mai specifice. AIM Space poate juca un rol important în furnizarea unei analize detaliate și în implementarea unor strategii de adaptare urbană, sprijinind orașele în eforturile lor de reducere a efectului de insulă de căldură și de îmbunătățire a confortului urban.

 

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate