#infocons #consumers #protection #protectiaconsumatorilor #protectiaconsumatorului #fiiunexemplu
#infocons #consumers #protection #protectiaconsumatorilor #protectiaconsumatorului
Un studiu realizat de InfoCons, în parteneriat, FEPRA Internațional, arată că în anul 2018, au fost deviate de la groapa de gunoi 20 kg de deșeuri de ambalaj, pe cap de locuitor, iar anul 2019 a înregistrat o scădere dramatică, datele din sondaj indică o cantitate de doar 5,5 kg, în primele șase luni ale anului.
Studiul exhaustiv a fost realizat în decursul anului trecut, la nivel național, cu adresabilitate către Primăriile reședință de județ. Întrebările adresate respondenților au urmărit, printre altele, atât modalitatea de colectare a deșeurilor și cantitatea de deșeuri deviate de la groapa de gunoi, cât și cum au fost realizate în județele din România campanii de informare și conștientizare cu privire la colectarea selectivă.
Mai jos, sunt prezentate în detaliu centralizarea rezultatelor:
Modalitatea de colectare a deșeurilor:
10.86% dintre primăriile colecteaza deșeurile în amestec
52.17% dintre primării folosesc pentru deșeuri colectare separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer)
45.62% dintre primării au declarat că folosesc o colectare separată, pe mai mult de două fracții pentru deșeuri
Primăria Sectorului 2 utilizează și colectarea amestecată, dar și colectarea separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer), la fel ca și primăria Municipiului Zalău și Craiova.
Pentru a vedea detaliile despre toate primăriile cu modalitatea de colectare click aici.
În anul 2018 observăm că acumularea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 133.624.032 kg, acest lucru însemnând că s-au deviat per cap de locuitor aproximativ 20 kg de deșeuri, iar în primele 6 luni ale anului 2019, cantitatea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 39,783,731.7 kg, fapt care arată că per cap de locuitor s-au deviat aproximativ 5.5 kg.
Click aici pentru a vedea detaliile aferente fiecărei primării privind cantitatea de deșeu deviată de la groapa de gunoi atât pentru anul 2018 cât și pentru primele 6 luni ale anului 2019.
- 41.30% dintre primării au încheiat un contract cu o Organizație de Implementare a Responsabilității Extinse a Producătorului (OIREP)
- 45.62% dintre primării nu au încheiat un contract cu o Organizație de Implementare a Responsabilității Extinse a Producătorului (OIREP)
- 13.08% nu au menționat răspunsul la această întrebare
Click aici pentru a vedea informațiile raportate la fiecare primărie.
- 36.95% dintre primării au departament sau angajați desemnați care gestionează relația cu OIREP (raportează cantitățile sau implementează campanii de informare și conștientizare)
- 47.82% dintre primării nu au un departament sau angajați desemnați care gestionează relația cu OIREP (raportează cantitățile sau implementează campanii de informare și conștientizare)
- 15.23 % dintre primării nu au răspuns la această întrebare
Pentru a vedea tabelul detaliat, va rugăm să faceți click aici.
- 36.95% dintre primării au un cost fundamentat privind gestiunea deșeurilor în raport cu OIREP
- 54.34% nu au un asemenea cost
- 8.71% nu au oferit niciun răspuns.
Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.
Principiul „Plătește pentru cât arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici în multe state din Uniunea Erupeană și este menit să ajute la creșterea țintelor de reciclare la nivelul țării. Are adresabilitate directă către populație prin conștientizarea acestora că deșeurile costă și că orice acțiune de colectare greșită a deșeurilor îi va face să scoată mai mulți bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate.
- 36.95% dintre primării au actualizat contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, prin implementarea instrumentului economic la populație ,,Plătești pentru cât arunci’’
- 50% nu au făcut acest lucru
- 13.05% nu au acordat niciun răspuns.
Click aici pentru a vedea tabelul cu răspunsurile primăriilor.
Media pentru tariful pe care cetățenii îl plătesc pentru serviciul de salubrizare în acest moment este de 100de lei / de persoană pe an.
În Sectorul 4, găsim cel mai mic tarif, cu suma de 71.83 lei de persoană / an, iar tariful cel mai mare îl găsim în Baia Mare, cu suma de 154.32 lei de persoană / an.
Pe raza Unităților Administrativ Teritoriale, 91.30% dintre primării au asigurate spațiile pentru colectarea separată a deșeurilor cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, iar altele 21.73% au înființate centre pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii, acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier.
Primăriile Municipiilor Galați, Oradea, Zalău, Iași, Suceava și Timișoara au selectat ambele variante mai sus menționate.
Click aici pentru a vedea toate răspunsurile.
Ca indicatori prevăzuți în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare avem:
50% dintre primării au indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare
63.04% au indicatori prevăzuți în Legea deșeurilor nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să se atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare
Primăriile Municipiilor Satu Mare, Tulcea, Craiova, Iași, Târgu Jiu, Suceava, Albă Iulia, Miercurea Ciuc, și Primăria Sectorului 1 București au ambele selectat ambele variante mai sus menționate.
Click aici pentru a vedea în detaliu răspunsurile fiecaror primarii.
Primăriile au ales să își informeze locuitorii cu privire la gestionarea deșeurilor în 3 feluri, și anume:
1. 67.39% prin postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deșeurilor din cadrul localității, inclusiv cu privire la centrele înființate pentru a putea oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier
2. 56.52% au ales mijloacele scrise de informare
3. 34.78% au optat pentru alte mijloace de informare (rețele de socializare cu public țintă, companii, informări în presă, la asociații de proprietari și de către operatori, etc.)
4. Unele primării au selectat toate cele 3 variante de mai sus.
Click aici pentru a vedea toate răspunsurile date de primării cu privire la acest subiect.
Când vine vorba de colectarea deșeurilor nu este nimic de glumă, iar clasificarea, colectarea și eliminarea acestora au consecințe la fel de grave atât pentru populație, cât și pentru mediu. De aceea este foarte important să aruncăm deșeurile într-un mod corespunzător și să reciclăm.
Refolosiți, reciclati și reduceți cantitatea de deșeuri pentru a fi un adevărat consumator european!
„Aruncăm, aruncăm, aruncăm, dar să nu uităm că tot ce aruncăm, plătim. Fie vorba de risipă alimentară, risipă energetică, nereciclarea ambalajelor, impactul de mediu este semnificativ. Dar cel mai nou impact este aruncarea la gunoi a banilor, iar banii nu reprezintă nimic altceva decât orele lucrate de fiecare, adică viață noastră. Așa că, formula matermatica a anului este viața noastră = protecția mediului. Descarcă gratuit aplicația InfoCons din site și află unde poți recicla cel mai aproape.” – Sorin Mierlea, Președinte InfoCons
“FEPRA este un trend setter pe piața din România, atât din punctul de vedere al aplicării legislației în domeniul mediului, cât și a modelului său de afaceri și al acțiunilor pe care le întreprindem. Prin reciclarea și valorificarea deșeurilor contribuim major la reducerea CO2 si GHG și, de asemenea, vrem să ne focusam și pe modul în care vom putea influența reducerea cantităților de deșeuri generate și reutilizarea ambalajelor cu potențial. Prin preluarea responsabilității producătorului contribuim la creșterea reciclării și la formarea unei economii circulare care angajează lumea în responsabilitatea comună a gestionării deșeurilor.” – Ionuț Georgescu, Director General al FEPRA Interntional S.A.
Studiul a fost derulat în România prin transmiterea chestionarului către Primăriilor Reședință de Județ și către Primările de Sector din București in perioada Noiembrie – Decembrie 2019.
Nimeni nu este ferit de poluarea aerului, a avertizat Organizația Națiunilor Unite, nouă persoane din 10 pe planetă respirând acum aer poluat.
Acest lucru a dus la o criză globală a sănătății în creștere, care cauzează deja aproximativ 7 milioane de decese pe an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Arderea combustibililor fosili pentru energie, transport și industrie contribuie în mare măsură la poluarea aerului, precum și principala sursă de încălzire a planetei de emisii de carbon – și soluționarea ambelor probleme împreună ar putea aduce beneficii substanțiale pentru sănătatea publică.
Iată câteva fapte privind impactul uman asupra poluării aerului și legăturile sale cu schimbările climatice:
1. Poluarea aerului ucide 800 de persoane în fiecare oră sau 13 în fiecare minut, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât numărul de persoane care mor din cauza malariei, tuberculozei și SIDA, combinate în fiecare an.
2. Unii dintre aceiași poluanți contribuie atât la schimbările climatice, cât și la poluarea aerului local, inclusiv carbonul negru sau funinginea – produsă prin arderea ineficientă în surse precum aragazele și motoarele diesel – și metanul.
3. Cele cinci surse principale de poluare a aerului sunt arderea în interior a combustibililor fosili și a lemnului pentru a găti, a încălzi și a lumina casele; industria, inclusiv generarea de energie electrică, cum ar fi instalațiile pe cărbune și generatoarele de motorină; transport, în special vehicule cu motoare diesel; agricultura, inclusiv creșterea animalelor, care produc metan și amoniac;
4. Poluarea aerului din gospodărie provoacă aproximativ 3,8 milioane de decese premature în fiecare an, marea majoritate a acestora în țările în curs de dezvoltare, iar aproximativ 60% dintre aceste decese sunt printre femei și copii.
5. 93% dintre copiii din întreaga lume trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește orientările OMS, iar în anul 2016, 600.000 de copii sub 15 ani au murit din cauza infecțiilor din cauza tractului respirator.
6. Poluarea aerului este responsabilă pentru 26% din decesele cauzate de boli cardiace ischemice, 24% din decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, 43% din bolile pulmonare obstructive cronice și 29% din cancerul pulmonar. La copii, este asociat cu greutatea scăzută la naștere, astmul, cancer, obezitatea, dezvoltarea slabă a plămânilor și autismul, printre alte defecte de sănătate.
7. 97% din orașele din țările cu venituri mici și medii cu mai mult de 100.000 de locuitori nu îndeplinesc nivelurile minime ale calității aerului OMS, iar în țările cu venituri mari, 29% din orașe nu respectă liniile directoare.
8. Aproximativ 25% din poluarea aerului din mediul urban provenit din particule fine este contribuită de trafic, 20% de arderea combustibilului intern și 15% de activitățile industriale, inclusiv generarea de energie electrică.
9. Menținerea încălzirii globale „cel mult sub” 2 grade Celsius (3.6F), așa cum guvernele s-au angajat să facă în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an până în 2050, prin reducerea poluării aerului.
10. În cele 15 țări care emit cele mai multe gaze de încălzire a planetei, costul poluării aerului pentru sănătatea publică este estimat la peste 4% din PIB. În comparație, menținerea încălzirii la limitele de temperatură ale Acordului de la Paris ar necesita investiții de aproximativ 1% din PIB-ul global.
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății
