ORDONANTA DE URGENTA nr 75 din 21 iunie 2024, privind reglementarea etichetarii cheltuielilor bugetare si cheltuielilor fiscal pentru bugetarea verde , poate fi vizualizata AICI
Brânza ricotta are o amprentă de carbon relativ ridicată în comparație cu alte brânzeturi, deoarece necesită o cantitate semnificativă de lapte pentru a produce o cantitate mică de brânză. De obicei, este nevoie de aproximativ 20 de litri de lapte pentru a crea doar 1 kilogram de ricotta.
Informatii complete pot fi gasite AICI
Sursa: The book “How bad are bananas?” The Carbon footprint of everything by Mike Berners – Lee
Amprenta de carbon a unui curry la pachet variază semnificativ în funcție de comanda dumneavoastră. Un curry vegetarian cu naan sau chapattis poate fi de doar 0,12 kg CO2e de persoană, în timp ce un preparat pe bază de orez poate fi mai mare, de 0,3 kg CO2e. Optarea pentru preparate din carne de pui adaugă aproximativ 800g CO2e per fel de mâncare, dar impactul carbonului crește semnificativ în cazul curry-urilor cu carne sau creveți, care pot ajunge până la…….
Vezi continuarea AICI
Sursa: The book “How bad are bananas?” The Carbon footprint of everything by Mike Berners – Lee
Toată lumea clamează peste tot și oriunde ca trebuie neapărat sa decarbonizam, să reducem efectul de seră și emisiile de carbo, sa ocrotim mediul, etc etc dar când îl întrebi pe vreunul dintre tribunii acestui curent dacă suntem pregătiți tehnic pentru ceea ce înseamnă energia verde răspunsurile lor ne arată ca nici nu a fost analizat impactul direct al acestui proces complex legat de energia verde.
În cele ce urmează va propun sa analizăm împreună impactul energiei verzi cu aviația civilă mai ales ca a venit vara cu căldurile-i specifice.
Trebuie să ținem cont de o serie de caracteristici ale domeniului cat și de modul de previzionare a viitorului din aviația civilă.
Astfel de exemplu un motor de aviație se proiectează pentru o durată minimă de producție și exploatare de minim 20 ani de zile, un avion pentru minim 30 de ani iar aeroporturile pentru minim
50 de ani
Construcțiile ușor megalitice ale terminalelor aeroportuare au fost realizate într-un anumit stil care s-a exprime opulenta societății, o apropiere de conceptul artei inginerești si arhitecturale deopotrivă si mai puțin de ceea ce prevede azi conceptul de verde.
Să ne gândim cat curent electric se consumă doar pentru iluminatul terminalelor și al pistelor ca să ne putem da seama despre ce discutăm Nu punem la socoteală sistemele de condiționare a aerului din terminale și cele care deservesc avioanele la sol pe durata staționării Un avion Boeing 737 consumă la sol în medie 100 kg de petrol pe oră prin motorul auxiliar ce condiționează avionul. Acest motor se oprește obligatoriu pentru reducerea poluării inclusiv sonore, la majoritatea aeroporturilor europene după 5 minute de la deschiderea ușilor avionului, și se pornește cu doar 10 minute înainte de închiderea ușilor. În tot acest interval curentul electric și aerul condiționat trebuie asigurat de către terminal direct sau prin intermediul unor surse de sol.
Dacă la Otopeni avem 15 sisteme de andocare ce sunt folosite concomitent de către 15 avioane în mod continuu, este evident din nou despre ce consum de energie electrică există într-un terminal care trebuie să o asigure permanent și fără fluctuații sau întreruperi Relativ la sistemul de condiționare a aerului din aeroporturi acestea sunt pe sistemul fabricii de “aer”. Adică preiau aerul prin aspirare, îl răcesc sau încălzesc și apoi îl returnează în terminal Acum nu putem să nu observăm numărul imens de mare de geamuri din toate terminalele lumii, geamuri care vara acționează precum o lupă mărind temperatura din terminal. Dacă în sezonul rece încălzirea provocată de spațiile vitrate ale terminalului ajută la reducerea consumului de energie vara totul devine un coșmar financiar.
Astfel încât se adoptă metode ad hoc și anume deschiderea unor geamuri vara care să facă un pic de “curent” (termen necunoscut de vestici la intrarea în România dar perceput corect după un an de stat aici, coniform reputatului medic specialist ORL Tudor Adrian) sau iarna oprirea temporară a sistemului de recirculare a aerului în intervalele în care traficul de pasageri este mai redus (noaptea în general) Metoda de oprire temporară iarna provoacă în subsidiar acel miros greu pe care îl întâlnesc pasagerii dimineața în terminale Să ne gândim ca un terminal precum cel de la Otopeni a înregistrat valori de trafic de 15 milioane de pasageri anual deși el a fost calculat pentru maxim jumătate. Deasemenea în interiorul terminalului de la Otopeni în aceste zile sunt în medie aproximativ 60-70 de mii de pasageri a căror temperatură este și ea de circa 38 de grade Celsius. Dacă iarna temperatura corpurilor lor este un factor de încălzire ambiental bine venit vara aceasta devine de coșmar. și pentru cine dorește o saună gratuit inclusă în prețul fiecărui bilet de avion ce decolează de pe Otopeni, CNAIB-Otopeni o acordă volens nolens !
În urmă cu câteva zile cedarea sistemelor de alimentare cu energie electrică din Europa de Vest a urmare a suprasolicitărilor datorate căldurilor toride s-a răsfrânt împreună cu vremea nefavorabilă peste toată Europa Centrzla și de Vest asupra pasagerilor și curselor de pe Otopeni. Eurocontrolul care dirijează traficul aerian peste toată Europa a fost pus în imposibilitatea de a respecta orarele de zbor ale curselor de pe tot continentul și astfel au apărut întârzieri de peste o oră minim Procedurile spun ca pasagerii se îmbarcă în avion la ora comunicată de operatorul aerian respectiv iar pilotul comandant comunica mesajul ca este gata de decolare dacă are acordat un slot la decolare. Metoda ajută la recuperarea și reducerea întârzierilor dar nu garantează și ca se aprobă decolarea mai repede decât ora comunicată de către Eurocontrol.
Odată îmbarcați în avion începe “ distracția” pentru pasagerii transpirați de saună deja făcută în terminal pentru ca nu merge sau nu “duce” condiționarea oferită cu zgârcenie de aeroport. Sau nu face față condiționarea proprie a avionului mai ales dacă avionul este vechi sau este plin de pasageri. În cazul în care nu merge condiționarea avionului este înfiorător și piloții sunt obligați să închidă ușile avionului și să pornească un motor pentru a se oferi condiții cat de cat decente pasagerilor, chiar dacă în mod evident cresc și consumul de petrol, uzura motorului, costurile operatorului și bineînțeles poluarea.
Revenind la modul în care conceptul de energie verde interelationeaza cu aeroporturile și aviația ar trebui să observăm cu toții ca aceste terminale aeroportuare au acoperișuri generoase care ar putea susține un număr enorm de panouri solare. În plus există și locuri în imensitatea terenurilor care țin de un aeroport acolo unde s-ar putea amplasa deasemenea panouri solare.
Doar ca nimeni nu gândește, nimeni nu face nimic, factorii de decizie dau din umeri, facturile cresc enorm și se achită de către pasageri în final, și tot așa pasagerii leșină de căldură în terminalul de la Otopeni iar agenții companiilor aeriene arată ca ieșiți din apa Dacă în opera celebră a inegalabilului Caragiale, “Căldura mare”, eroii mai puteau bea o bere pentru ca să se răcorească în terminalul Otopeni prețurile au explodat demult frizând chiar nesimțirea și bazându-se pe conceptul pieței libere În concluzie au pus carul înaintea boilor și chiar au pus și niscaiva cornute îl el în ceea ce reprezintă conceptul de verde și aviația “Baiete mai adu un rând!”
Autor : Cezar Osiceanu
Alege Responsabil este o emisiune educativ-informativă destinată tuturor consumatorilor . Scopul acestei emisiuni este de a informa consumatorii despre drepturile și obligațiile pe care aceștia le au , diverse sfaturi cu privire la atenția asupra diverselor achiziții , diverse situații cu care se confruntă consumatorii zi de zi .
Daca vrei sa urmaresti intreaga emisiune si sa aflii informatii utile despre reciclarea ambalajelor tip PET poti accesa urmatorul link : AICI
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro
Anual , consumatorii in calitatea lor de cetateni generează 1,8 miliarde de tone de CO2e prin producția de plastic, ceea ce reprezintă 3% din emisiile anuale de carbon, iar această cifră continuă să crească.
Plasticul are o valoare incontestabilă, fiind rezistent, de lungă durată și impermeabil. În consecință, acesta persistă timp de secole în depozitele de deșeuri, dăunează faunei sălbatice prin umplerea stomacurilor acestora, transformă plajele virgine în gropi de gunoi și se infiltrează în numeroase ecosisteme. Abia recent am început să înțelegem potențialul impact asupra sănătății atât a consumatorilor, cât și a altor ființe vii.
Vezi mai multe …..AICI
#infocons #consumers #protection #protectiaconsumatorilor #protectiaconsumatorului #fiiunexemplu
#infocons #consumers #protection #protectiaconsumatorilor #protectiaconsumatorului
Un studiu realizat de InfoCons, în parteneriat, FEPRA Internațional, arată că în anul 2018, au fost deviate de la groapa de gunoi 20 kg de deșeuri de ambalaj, pe cap de locuitor, iar anul 2019 a înregistrat o scădere dramatică, datele din sondaj indică o cantitate de doar 5,5 kg, în primele șase luni ale anului.
Studiul exhaustiv a fost realizat în decursul anului trecut, la nivel național, cu adresabilitate către Primăriile reședință de județ. Întrebările adresate respondenților au urmărit, printre altele, atât modalitatea de colectare a deșeurilor și cantitatea de deșeuri deviate de la groapa de gunoi, cât și cum au fost realizate în județele din România campanii de informare și conștientizare cu privire la colectarea selectivă.
Mai jos, sunt prezentate în detaliu centralizarea rezultatelor:
Modalitatea de colectare a deșeurilor:
10.86% dintre primăriile colecteaza deșeurile în amestec
52.17% dintre primării folosesc pentru deșeuri colectare separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer)
45.62% dintre primării au declarat că folosesc o colectare separată, pe mai mult de două fracții pentru deșeuri
Primăria Sectorului 2 utilizează și colectarea amestecată, dar și colectarea separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer), la fel ca și primăria Municipiului Zalău și Craiova.
Pentru a vedea detaliile despre toate primăriile cu modalitatea de colectare click aici.
În anul 2018 observăm că acumularea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 133.624.032 kg, acest lucru însemnând că s-au deviat per cap de locuitor aproximativ 20 kg de deșeuri, iar în primele 6 luni ale anului 2019, cantitatea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 39,783,731.7 kg, fapt care arată că per cap de locuitor s-au deviat aproximativ 5.5 kg.
Click aici pentru a vedea detaliile aferente fiecărei primării privind cantitatea de deșeu deviată de la groapa de gunoi atât pentru anul 2018 cât și pentru primele 6 luni ale anului 2019.
- 41.30% dintre primării au încheiat un contract cu o Organizație de Implementare a Responsabilității Extinse a Producătorului (OIREP)
- 45.62% dintre primării nu au încheiat un contract cu o Organizație de Implementare a Responsabilității Extinse a Producătorului (OIREP)
- 13.08% nu au menționat răspunsul la această întrebare
Click aici pentru a vedea informațiile raportate la fiecare primărie.
- 36.95% dintre primării au departament sau angajați desemnați care gestionează relația cu OIREP (raportează cantitățile sau implementează campanii de informare și conștientizare)
- 47.82% dintre primării nu au un departament sau angajați desemnați care gestionează relația cu OIREP (raportează cantitățile sau implementează campanii de informare și conștientizare)
- 15.23 % dintre primării nu au răspuns la această întrebare
Pentru a vedea tabelul detaliat, va rugăm să faceți click aici.
- 36.95% dintre primării au un cost fundamentat privind gestiunea deșeurilor în raport cu OIREP
- 54.34% nu au un asemenea cost
- 8.71% nu au oferit niciun răspuns.
Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.
Principiul „Plătește pentru cât arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici în multe state din Uniunea Erupeană și este menit să ajute la creșterea țintelor de reciclare la nivelul țării. Are adresabilitate directă către populație prin conștientizarea acestora că deșeurile costă și că orice acțiune de colectare greșită a deșeurilor îi va face să scoată mai mulți bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate.
- 36.95% dintre primării au actualizat contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, prin implementarea instrumentului economic la populație ,,Plătești pentru cât arunci’’
- 50% nu au făcut acest lucru
- 13.05% nu au acordat niciun răspuns.
Click aici pentru a vedea tabelul cu răspunsurile primăriilor.
Media pentru tariful pe care cetățenii îl plătesc pentru serviciul de salubrizare în acest moment este de 100de lei / de persoană pe an.
În Sectorul 4, găsim cel mai mic tarif, cu suma de 71.83 lei de persoană / an, iar tariful cel mai mare îl găsim în Baia Mare, cu suma de 154.32 lei de persoană / an.
Pe raza Unităților Administrativ Teritoriale, 91.30% dintre primării au asigurate spațiile pentru colectarea separată a deșeurilor cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, iar altele 21.73% au înființate centre pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii, acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier.
Primăriile Municipiilor Galați, Oradea, Zalău, Iași, Suceava și Timișoara au selectat ambele variante mai sus menționate.
Click aici pentru a vedea toate răspunsurile.
Ca indicatori prevăzuți în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare avem:
50% dintre primării au indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare
63.04% au indicatori prevăzuți în Legea deșeurilor nr. 211/2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să se atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare
Primăriile Municipiilor Satu Mare, Tulcea, Craiova, Iași, Târgu Jiu, Suceava, Albă Iulia, Miercurea Ciuc, și Primăria Sectorului 1 București au ambele selectat ambele variante mai sus menționate.
Click aici pentru a vedea în detaliu răspunsurile fiecaror primarii.
Primăriile au ales să își informeze locuitorii cu privire la gestionarea deșeurilor în 3 feluri, și anume:
1. 67.39% prin postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deșeurilor din cadrul localității, inclusiv cu privire la centrele înființate pentru a putea oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilier
2. 56.52% au ales mijloacele scrise de informare
3. 34.78% au optat pentru alte mijloace de informare (rețele de socializare cu public țintă, companii, informări în presă, la asociații de proprietari și de către operatori, etc.)
4. Unele primării au selectat toate cele 3 variante de mai sus.
Click aici pentru a vedea toate răspunsurile date de primării cu privire la acest subiect.
Când vine vorba de colectarea deșeurilor nu este nimic de glumă, iar clasificarea, colectarea și eliminarea acestora au consecințe la fel de grave atât pentru populație, cât și pentru mediu. De aceea este foarte important să aruncăm deșeurile într-un mod corespunzător și să reciclăm.
Refolosiți, reciclati și reduceți cantitatea de deșeuri pentru a fi un adevărat consumator european!
„Aruncăm, aruncăm, aruncăm, dar să nu uităm că tot ce aruncăm, plătim. Fie vorba de risipă alimentară, risipă energetică, nereciclarea ambalajelor, impactul de mediu este semnificativ. Dar cel mai nou impact este aruncarea la gunoi a banilor, iar banii nu reprezintă nimic altceva decât orele lucrate de fiecare, adică viață noastră. Așa că, formula matermatica a anului este viața noastră = protecția mediului. Descarcă gratuit aplicația InfoCons din site și află unde poți recicla cel mai aproape.” – Sorin Mierlea, Președinte InfoCons
“FEPRA este un trend setter pe piața din România, atât din punctul de vedere al aplicării legislației în domeniul mediului, cât și a modelului său de afaceri și al acțiunilor pe care le întreprindem. Prin reciclarea și valorificarea deșeurilor contribuim major la reducerea CO2 si GHG și, de asemenea, vrem să ne focusam și pe modul în care vom putea influența reducerea cantităților de deșeuri generate și reutilizarea ambalajelor cu potențial. Prin preluarea responsabilității producătorului contribuim la creșterea reciclării și la formarea unei economii circulare care angajează lumea în responsabilitatea comună a gestionării deșeurilor.” – Ionuț Georgescu, Director General al FEPRA Interntional S.A.
Studiul a fost derulat în România prin transmiterea chestionarului către Primăriilor Reședință de Județ și către Primările de Sector din București in perioada Noiembrie – Decembrie 2019.
Nimeni nu este ferit de poluarea aerului, a avertizat Organizația Națiunilor Unite, nouă persoane din 10 pe planetă respirând acum aer poluat.
Acest lucru a dus la o criză globală a sănătății în creștere, care cauzează deja aproximativ 7 milioane de decese pe an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Arderea combustibililor fosili pentru energie, transport și industrie contribuie în mare măsură la poluarea aerului, precum și principala sursă de încălzire a planetei de emisii de carbon – și soluționarea ambelor probleme împreună ar putea aduce beneficii substanțiale pentru sănătatea publică.
Iată câteva fapte privind impactul uman asupra poluării aerului și legăturile sale cu schimbările climatice:
1. Poluarea aerului ucide 800 de persoane în fiecare oră sau 13 în fiecare minut, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât numărul de persoane care mor din cauza malariei, tuberculozei și SIDA, combinate în fiecare an.
2. Unii dintre aceiași poluanți contribuie atât la schimbările climatice, cât și la poluarea aerului local, inclusiv carbonul negru sau funinginea – produsă prin arderea ineficientă în surse precum aragazele și motoarele diesel – și metanul.
3. Cele cinci surse principale de poluare a aerului sunt arderea în interior a combustibililor fosili și a lemnului pentru a găti, a încălzi și a lumina casele; industria, inclusiv generarea de energie electrică, cum ar fi instalațiile pe cărbune și generatoarele de motorină; transport, în special vehicule cu motoare diesel; agricultura, inclusiv creșterea animalelor, care produc metan și amoniac;
4. Poluarea aerului din gospodărie provoacă aproximativ 3,8 milioane de decese premature în fiecare an, marea majoritate a acestora în țările în curs de dezvoltare, iar aproximativ 60% dintre aceste decese sunt printre femei și copii.
5. 93% dintre copiii din întreaga lume trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește orientările OMS, iar în anul 2016, 600.000 de copii sub 15 ani au murit din cauza infecțiilor din cauza tractului respirator.
6. Poluarea aerului este responsabilă pentru 26% din decesele cauzate de boli cardiace ischemice, 24% din decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, 43% din bolile pulmonare obstructive cronice și 29% din cancerul pulmonar. La copii, este asociat cu greutatea scăzută la naștere, astmul, cancer, obezitatea, dezvoltarea slabă a plămânilor și autismul, printre alte defecte de sănătate.
7. 97% din orașele din țările cu venituri mici și medii cu mai mult de 100.000 de locuitori nu îndeplinesc nivelurile minime ale calității aerului OMS, iar în țările cu venituri mari, 29% din orașe nu respectă liniile directoare.
8. Aproximativ 25% din poluarea aerului din mediul urban provenit din particule fine este contribuită de trafic, 20% de arderea combustibilului intern și 15% de activitățile industriale, inclusiv generarea de energie electrică.
9. Menținerea încălzirii globale „cel mult sub” 2 grade Celsius (3.6F), așa cum guvernele s-au angajat să facă în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an până în 2050, prin reducerea poluării aerului.
10. În cele 15 țări care emit cele mai multe gaze de încălzire a planetei, costul poluării aerului pentru sănătatea publică este estimat la peste 4% din PIB. În comparație, menținerea încălzirii la limitele de temperatură ale Acordului de la Paris ar necesita investiții de aproximativ 1% din PIB-ul global.
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății
