Fii Un Exemplu Protectia Mediului – Reducerea emisiilor cu aproximativ 50% în UE prin Sistemul de Comercializare a Emisiilor

Pe măsură ce criza climatică devine tot mai urgentă, Uniunea Europeană își consolidează rolul de lider în tranziția către o economie verde. Unul dintre pilonii centrali ai politicii sale climatice este Sistemul de Comercializare a Emisiilor al UE (EU ETS) — un mecanism de piață conceput pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele-cheie ale economiei.

Conform celor mai recente date raportate de statele membre, în 2024, emisiile reglementate de EU ETS au scăzut cu încă 5% față de 2023, atingând un prag istoric: o reducere de aproximativ 50% față de nivelurile din 2005. Aceasta reprezintă un progres clar spre obiectivul UE pentru 2030 – o reducere de 62% a emisiilor.

Sectorul energetic – Motorul decarbonizării

Reducerea cea mai semnificativă a emisiilor s-a înregistrat în sectorul energetic, unde acestea au scăzut cu 12% comparativ cu 2023. Principalul motiv: o creștere puternică a producției de energie regenerabilă, cu 19% mai multă energie solară, dar și o creștere de 5% a energiei nucleare.

Producția din surse eoliene a rămas stabilă, în ciuda condițiilor meteorologice mai puțin favorabile în anumite perioade. Consumul general de electricitate a fost similar cu cel din 2023, însă utilizarea combustibililor fosili a scăzut semnificativ: gazele naturale cu 8% și cărbunele cu 15%.

Industria – Emisii stabile, dar diferențe între sectoare

În 2024, emisiile provenite din industriile cu consum mare de energie au rămas în general constante. Totuși, analiza detaliată arată variații importante: sectorul îngrășămintelor a avut o creștere a emisiilor de 7%, reflectând și o revenire în producție cu 6%, în timp ce sectorul cimentului a înregistrat o scădere a emisiilor de 5%, proporțională cu reducerea volumului de producție.

Aviația – Emisiile cresc din cauza extinderii acoperirii

În contrast cu celelalte sectoare, aviația a raportat o creștere de aproximativ 15% a emisiilor față de 2023. Această evoluție se datorează în mare parte extinderii ariei geografice acoperite de sistem, incluzând zborurile din și către regiunile ultraperiferice ale UE.

Această tendință evidențiază provocările continue în decarbonizarea transportului aerian, un sector care necesită soluții durabile și politici dedicate.

Transportul maritim – Prima raportare sub Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ( ETS )

O noutate majoră în 2024 a fost extinderea EU ETS la transportul maritim. De la 1 ianuarie, companiile de shipping au început să raporteze emisiile, iar până la 1 aprilie, aproximativ 72 de milioane de tone de CO₂ fuseseră deja declarate, din care 40 de milioane au fost integrate în Registrul ETS.

Totuși, criza din Marea Roșie a influențat semnificativ traficul maritim, motiv pentru care datele complete privind tendințele din acest sector vor fi clare abia după finalizarea colectării informațiilor.

Rezultatele din 2024 confirmă eficiența sistemului EU ETS ca instrument de politică publică pentru reducerea emisiilor. Reducerea cu 50% față de 2005 demonstrează că mecanismele de piață pot accelera tranziția verde, fără a compromite stabilitatea economică.

Pe măsură ce tot mai multe sectoare intră sub incidența sistemului și energia regenerabilă continuă să se extindă, obiectivul neutralității climatice până în 2050 devine tot mai realizabil. ETS nu este doar un succes european, ci un exemplu de urmat pentru restul lumii.

Sursa: Direcția Generală pentru Acțiune Climatică – Comisia Europeană

/de

Fii un Exemplu Protectia Mediului pentru Industria Verde : Noi Finanțări Anunțate de Ministerul Energiei pentru Eficiență Energetică

Ministerul Energiei lansează un nou program de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro, destinat creșterii eficienței energetice în sectoarele industriale cu impact semnificativ asupra mediului. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare și sunt alocate întreprinderilor care operează în domenii precum industria oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producția de energie și alte industrii intens poluatoare.

Obiective clare pentru un viitor sustenabil

Scopul principal al acestui program este de a sprijini tranziția către o economie curată, competitivă și sigură, prin investiții care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să optimizeze consumul de energie în cadrul instalațiilor industriale.

Ministerul subliniază importanța utilizării tehnologiilor de ultimă generație în atingerea acestor obiective. Se pune accent pe modernizarea echipamentelor conform celor mai bune tehnici disponibile (BAT), dar și pe implementarea tehnologiilor de captare, transport, stocare și utilizare a dioxidului de carbon (CCS/CCU), esențiale pentru decarbonizarea industriilor grele.

Cine poate aplica pentru finanțare?

Programul este deschis operatorilor economici – societăți sau regii autonome – care îndeplinesc următoarele condiții:

  • Sunt entități cu personalitate juridică, înregistrate în România sau într-un stat membru UE;
  • Desfășoară activități industriale pe teritoriul României, în domeniile reglementate de Directiva 2003/87/CE privind EU-ETS;
  • Fac dovada participării în schema EU-ETS la momentul depunerii cererii.

Valoarea maximă a sprijinului acordat este de 30 de milioane de euro per beneficiar/proiect, acoperind până la 100% din costurile eligibile.

Ce tipuri de investiții sunt eligibile?

Sunt eligibile investițiile în:

  • Linii de producție eficiente energetic;
  • Motoare, transformatoare, compresoare, pompe;
  • Instalații tehnologice moderne;
  • Sisteme de topire, boilere, schimbătoare de căldură;
  • Sisteme digitale integrate de management energetic.

Toate echipamentele trebuie să fie orientate spre reducerea consumului de energie primară, pe baza unui audit și bilanț energetic clar definit.

În schimb, nu sunt eligibile:

  • Instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile;
  • Echipamentele pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale;
  • Investițiile în cogenerare, încălzire/răcire centralizată sau producția de energie electrică.

Consultare publică deschisă

Pentru o perioadă de 30 de zile, Ghidul Solicitantului este disponibil în consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei. Toți cei interesați pot transmite opinii și propuneri de îmbunătățire.

Un pas concret spre decarbonizarea industriei

Ministerul consideră că investițiile sprijinite prin acest program vor genera un impact direct asupra reducerii emisiilor de CO₂ și a consumului energetic, contribuind semnificativ la obiectivele de mediu asumate de România.

 

/de

Țintele UE pentru Aer Curat până în 2030 : Fii Un Exemplu Protectia Mediului și Alege să Protejezi Sănătatea !

Europa a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea calității aerului în ultimele decenii. Politicile de mediu solide, investițiile în tehnologii mai curate și o mai bună conștientizare publică au contribuit la reducerea poluării în multe regiuni ale continentului. Totuși, un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) arată că lupta împotriva poluării atmosferice este departe de a fi câștigată. Deși standardele actuale ale Uniunii Europene sunt respectate tot mai des, în special pentru poluanți-cheie precum particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO₂), obiectivele ambițioase stabilite pentru 2030 – și valorile mai stricte recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – rămân o provocare majoră.

Tendințe în monitorizarea calității aerului în Europa

Raportul Starea calității aerului 2025, publicat de EEA și bazat pe datele colectate în 2023 și 2024, evidențiază o îmbunătățire generală a calității aerului. Un procent impresionant de 99% dintre stațiile de monitorizare au raportat niveluri de PM2.5 sub limitele actuale ale UE, iar 98% s-au încadrat în limitele pentru NO₂ — doi dintre cei mai nocivi poluanți pentru sănătate.

Totuși, raportul arată că multe regiuni, mai ales cele urbane, nu reușesc să respecte standardele OMS, care sunt mai riguroase decât cele ale UE. Astfel, poluarea aerului continuă să fie cea mai gravă amenințare de mediu pentru sănătatea populației europene, contribuind la boli grave și decese premature.

Zonele urbane rămân cele mai afectate de poluarea aerului

Chiar dacă expunerea la PM2.5 a scăzut la nivelul întregii Uniuni Europene, populația urbană este în continuare expusă disproporționat. Din 2011, toate statele membre ale UE au redus expunerea populației urbane la particulele PM2.5. Cu toate acestea, un procent alarmant de 94% dintre locuitorii orașelor sunt expuși în continuare la concentrații de PM2.5 peste valorile recomandate de OMS.

Această realitate subliniază nevoia unor măsuri specifice pentru zonele urbane, unde traficul, industria și densitatea mare a populației duc la niveluri ridicate de poluare. Fără intervenții suplimentare, aceste zone riscă să rămână focare de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.

De ce standardele Organizației Mondiale a Sănătății sunt mai importante ca niciodată

Raportul EEA subliniază diferențele dintre limitele actuale impuse de UE și valorile orientative ale OMS. Acestea din urmă sunt bazate pe cele mai recente dovezi științifice privind efectele poluării asupra sănătății și oferă o protecție mai mare pentru populație. În cazul poluanților precum PM2.5 și ozonul, numărul locațiilor din Europa considerate „sigure” conform definiției OMS este în continuare redus.

Această distincție este esențială: atingerea doar a standardelor UE poate însemna totuși expunerea populației la niveluri de poluare periculoase. Reducerea acestui decalaj este vitală pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor europeni.

Drumul către 2030: Standardele mai stricte aduc noi provocări

Directiva revizuită privind calitatea aerului în UE introduce limite mai stricte ce trebuie atinse până în 2030. Aceste praguri noi apropie reglementările UE de recomandările OMS, dar necesită măsuri mai rapide și mai extinse de reducere a poluării.

O analiză preliminară a datelor actuale arată că unele progrese au fost deja făcute. De exemplu, peste 70% dintre stațiile de monitorizare au înregistrat niveluri de NO₂ sub ținta stabilită pentru 2030. În schimb, situația este mai problematică pentru PM2.5, unde un număr mai mic de stații se încadrează în noile limite.

Necesitatea unor acțiuni pentru un aer mai curat

Pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030, EEA subliniază nevoia unor măsuri suplimentare — mai ales în mediile urbane. Acestea pot include: reglementări mai stricte privind emisiile vehiculelor, promovarea transportului sustenabil, trecerea la surse de energie nepoluante și controale mai riguroase în industrie.

Aceste măsuri nu doar că respectă obligațiile legale, dar aduc și beneficii directe populației: reducerea spitalizărilor, scăderea costurilor în sistemul de sănătate și o calitate mai bună a vieții.

Europa a făcut pași importanți înainte, reușind să îmbunătățească semnificativ calitatea aerului și să respecte din ce în ce mai multe dintre standardele UE. Totuși, succesul real nu se măsoară doar în cifre, ci și în sănătatea oamenilor. Atât timp cât poluarea aerului continuă să provoace boli și decese evitabile, e clar că eforturile trebuie să continue.

Respectarea noilor limite pentru 2030 — și, ideal, apropierea de standardele OMS — reprezintă o oportunitate reală pentru construirea unui viitor mai sănătos pentru toți europenii. Cu voință politică, investiții și implicare socială, un aer curat în întreaga Europă este un obiectiv realizabil.

 

Sursă : Agenția Europeană de Mediu

/de

Riscuri Tot Mai Mari pentru Mediu și Consecințele Globale – Fii un Exemplu Protectia Mediului !

Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial evidențiază o serie de provocări de mediu în creștere, care necesită acțiune globală imediată și coordonată. Aceste provocări, dacă nu sunt abordate, riscă să perturbe ecosisteme, economii și societăți din întreaga lume.

Creșterea Frecvenței Fenomenelor Meteo Extreme

Raportul atrage atenția asupra unei creșteri semnificative a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, precum uraganele, valurile de căldură și incendiile de vegetație. Aceste evenimente au generat pierderi economice majore, au dus la strămutarea comunităților și au provocat pierderi de vieți omenești. Intensificarea lor este strâns legată de schimbările climatice în curs, ceea ce impune măsuri ferme de reducere a riscurilor și de adaptare.

Accelerarea Pierderii Biodiversității și Degradarea Ecosistemelor

Activitățile umane precum defrișările, poluarea și exploatarea excesivă a resurselor au dus la o scădere rapidă a biodiversității. Raportul avertizează că un număr considerabil de specii se află în pericol de dispariție, ceea ce poate conduce la colapsul ecosistemelor esențiale pentru servicii vitale precum polenizarea, purificarea apei sau reglarea climei. Degradarea acestor ecosisteme amenință direct securitatea alimentară și mijloacele de trai la nivel global.

Agravantă Lipsă de Apă

Lipsa apei devine o preocupare critică, cu estimări care sugerează că o parte semnificativă a populației globale s-ar putea confrunta cu penurii de apă în viitorul apropiat. Printre cauzele acestei crize se numără consumul excesiv, poluarea și efectele schimbărilor climatice. Raportul subliniază riscul tot mai mare de conflicte legate de resursele de apă și necesitatea unor practici durabile de gestionare a acesteia.

Provocări în Eforturile de Combatere a Schimbărilor Climatice

Deși au fost asumate angajamente internaționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, raportul semnalează întârzieri și lacune în implementarea efectivă a acestora. Continuarea dependenței de combustibili fosili și lipsa investițiilor suficiente în surse regenerabile încetinesc eforturile de limitare a încălzirii globale. Această stagnare agravează alte riscuri de mediu și evidențiază nevoia urgentă de accelerare a procesului de decarbonizare.

Poluare Persistență a Mediului

Poluarea – fie că este aeriană, a apei sau a solului – continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru sănătatea umană și pentru natură. Răspândirea deșeurilor din plastic, deversările industriale și scurgerile din agricultură contribuie la degradarea habitatelor naturale și contaminarea surselor de hrană și apă. Raportul face apel la întărirea reglementărilor și la adoptarea tehnologiilor curate pentru combaterea poluării.

Implicații Economice și Sociale

Riscurile de mediu evidențiate au consecințe economice și sociale extinse. Din punct de vedere economic, dezastrele climatice frecvente generează costuri mari pentru guverne și industrii, perturbând lanțurile de aprovizionare și reducând productivitatea. Social, aceste provocări adâncesc inegalitățile, afectând în special comunitățile vulnerabile, ceea ce duce la strămutări și o competiție sporită pentru resursele limitate.

Răspunsuri Strategice la Riscurile de Mediu

Pentru a aborda aceste provocări urgente, raportul recomandă o abordare complexă:

  • Investiții în Energie Regenerabilă: Tranziția către surse regenerabile este esențială pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice. Sunt necesare politici care să stimuleze adoptarea și inovarea în domeniul energiei curate.
  • Consolidarea Măsurilor de Adaptare: Dezvoltarea de infrastructuri și sisteme rezistente la impactul climatic poate reduce vulnerabilitățile. Aici intră construcția de baraje de protecție, sisteme de avertizare timpurie și practici agricole adaptate schimbărilor climatice.
  • Promovarea Gestionării Durabile a Resurselor: Practicile sustenabile, precum conservarea apei și silvicultura responsabilă, pot contribui la protejarea ecosistemelor și a serviciilor oferite de acestea.
  • Întărirea Controlului Poluării: Aplicarea unor reglementări stricte privind emisiile și deșeurile, împreună cu promovarea economiei circulare, pot reduce poluarea mediului.
  • Promovarea Colaborării Globale: Provocările de mediu nu cunosc granițe, astfel că este vitală cooperarea internațională. Consolidarea acordurilor globale și a parteneriatelor poate facilita schimbul de cunoștințe, resurse și tehnologii.

Raportul privind Riscurile Globale 2025 este un apel clar pentru acțiune imediată și coordonată în fața riscurilor de mediu în creștere. Natura interconectată a acestor provocări impune soluții integrate, care să țină cont de dimensiunile economice, sociale și ecologice. Prin prioritizarea sustenabilității și a rezilienței, comunitatea globală poate naviga cu succes aceste riscuri și poate construi un viitor mai sigur și mai prosper.

 

Sursă : Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial

/de

Cum au scăzut emisiile de gaze cu efect de seră în ultimul deceniu – Fii Un Exemplu Protectia Mediului !

În 2023, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de 7% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu anul precedent, atingând un total de 3,4 miliarde de tone de echivalenți CO2 provenite din activități economice și gospodării. Privind retrospectiv, emisiile au scăzut cu 18% față de 2013, demonstrând o îmbunătățire constantă a sustenabilității mediului în diverse sectoare.

Sectoarele care conduc eforturile de reducere

Aproape toate sectoarele economice au contribuit la reducerea emisiilor în ultimul deceniu. Sectorul de electricitate, gaze, abur și climatizare a fost liderul acestui progres, obținând cea mai mare scădere de 43%, echivalentă cu 448 milioane de tone de CO2. Alte industrii care au redus semnificativ emisiile includ:

  • Industria extractivă – o scădere de 25% (18 milioane de tone de CO2)
  • Sectorul serviciilor – o reducere de 20% (54 milioane de tone de CO2)
  • Industria manufacturieră – o scădere de 17% (142 milioane de tone de CO2)
Provocările din sectorul transporturilor

În timp ce majoritatea industriilor au reușit să reducă emisiile, sectorul transporturilor și depozitării a înregistrat o creștere. Între 2013 și 2023, emisiile acestui sector au crescut cu 14%, fiind singura industrie majoră care a înregistrat o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru tranziția către soluții de transport mai ecologice.

Contribuția gospodăriilor la reducerea emisiilor

Pe lângă eforturile industriale, gospodăriile europene au avut, de asemenea, un impact pozitiv. În 2023, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din gospodării au scăzut cu 14%, ceea ce reprezintă o reducere de 110 milioane de tone de CO2.

Intensitatea emisiilor scade, în timp ce economia crește

Un indicator esențial al eficienței ecologice este intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, care măsoară emisiile raportate la producția economică. În ultimii zece ani, UE a redus intensitatea emisiilor cu 32%, demonstrând că creșterea economică și sustenabilitatea pot merge mână în mână.

În timp ce valoarea adăugată brută (output-ul economic) al UE a crescut cu 19%, emisiile de gaze cu efect de seră au continuat să scadă, confirmând că o economie mai durabilă este posibilă. Cele mai mari reduceri ale intensității emisiilor s-au înregistrat în:

  • Estonia (-61%)
  • Irlanda (-50%)
  • Slovenia (-41%)
Un pas spre un viitor mai verde

Eforturile continue ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră demonstrează un angajament puternic față de sustenabilitate și combaterea schimbărilor climatice. Deși s-au făcut progrese considerabile, provocările persistă, în special în sectorul transporturilor. Pe măsură ce țările UE își propun un viitor mai ecologic, investițiile suplimentare în energie curată și politici durabile vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.

 

Sursă : Eurostat
/de

Creșterea locurilor de muncă în sectorul mediului în UE – Tendințe de urmărit ! Fii un Exemplu Protecția Mediului !

Pe măsură ce lumea se orientează tot mai mult către o economie verde, locurile de muncă din sectorul mediului au înregistrat o creștere semnificativă în întreaga Uniune Europeană. În 2022, locurile de muncă din economia ecologică au crescut considerabil, reflectând angajamentul continuu al UE față de sustenabilitate, energie regenerabilă și gestionarea deșeurilor.

În timp ce unele țări au înregistrat creșteri ale locurilor de muncă cu două cifre, iar altele au avut scăderi în anumite sectoare, înțelegerea acestor tendințe este esențială pentru factorii de decizie politică, companii și căutătorii de locuri de muncă care doresc să navigheze în această industrie în continuă schimbare.

Locurile de muncă în domeniul mediului din UE au crescut cu aproape 10% în 2022 – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

În 2022, locurile de muncă din sectorul mediului din UE au crescut cu o medie de 9,5% comparativ cu 2021, pe baza echivalențelor de muncă cu normă întreagă. Acest lucru subliniază o tendință puternică de creștere a locurilor de muncă verzi, susținută de investițiile tot mai mari în energie regenerabilă, gestionarea deșeurilor și eficiența resurselor.

Totuși, creșterea nu a fost uniformă în toate țările UE. Creșterea locurilor de muncă a variat de la un modest 2,8% în Cehia la un uimitor 38% în Grecia, demonstrând modul în care politicile naționale și condițiile economice au influențat crearea de locuri de muncă.

În ciuda acestei tendințe pozitive generale, unele țări, precum Malta, Lituania și Slovacia, au înregistrat scăderi în numărul locurilor de muncă din domeniul mediului în aceleași perioade.

Gestionarea resurselor energetice a fost cel mai rapid sector în creștere – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Printre diversele industrii ecologice, gestionarea resurselor energetice a înregistrat cea mai mare pondere a creșterii locurilor de muncă în întreaga UE. În medie, acest sector a reprezentat 34,8% din totalul locurilor de muncă din domeniul mediului, dar importanța sa a variat semnificativ de la o țară la alta.

Anumite țări au avut o creștere remarcabilă a locurilor de muncă în acest domeniu:

  • Italia – creștere de 73% a locurilor de muncă în gestionarea resurselor energetice
  • Germania – creștere de 34%
  • Portugalia – creștere de 48%

Aceste cifre indică o schimbare puternică către energia regenerabilă și eficiența energetică, pe măsură ce țările se străduiesc să îndeplinească obiectivele climatice ale UE și să reducă dependența de combustibilii fosili.

În contrast, unele țări au avut o pondere relativ scăzută a locurilor de muncă în acest sector. În Malta, Ungaria și Cipru, mai puțin de 15% din locurile de muncă din domeniul mediului erau legate de gestionarea resurselor energetice.

Locurile de muncă în gestionarea deșeurilor au avut tendințe mixte – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Deși economia ecologică a avut o expansiune în majoritatea sectoarelor, locurile de muncă din domeniul gestionării deșeurilor au avut tendințe mixte în țările UE.

  • Germania și Franța au înregistrat creșteri modeste ale locurilor de muncă de 4,6%, respectiv 1,6%.
  • Locurile de muncă din gestionarea deșeurilor din Spania au rămas stabile, fără creșteri sau scăderi.
  • Italia, însă, a înregistrat o scădere de 2,5% în locurile de muncă din gestionarea deșeurilor.

Această variație sugerează că, în timp ce unele țări extind industriile legate de deșeuri, altele ar putea să se orienteze către automatizare, îmbunătățirea eficienței sau tehnologii alternative de reciclare care necesită mai puțini lucrători.

Unele țări sunt lideri în domeniul locurilor de muncă verzi, în timp ce altele au rămas în urmă – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Ponderea locurilor de muncă în economia ecologică a variat semnificativ între statele membre ale UE. Unele țări au făcut din locurile de muncă verzi o parte importantă a forței lor de muncă, în timp ce altele nu au atins încă niveluri similare de implicare.

Țările de top pentru locurile de muncă în domeniul gestionării resurselor energetice – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

  • Luxemburg – 70,5% din totalul locurilor de muncă ecologice
  • Suedia – 68,3%
  • Italia – 61,5%

Aceste procente mari sugerează că aceste națiuni au priorizat dezvoltarea energiei regenerabile și gestionarea sustenabilă a resurselor, stimulând semnificativ locurile de muncă din acest sector.

Cele mai scăzute cote de locuri de muncă în gestionarea resurselor energetice – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

  • Malta – 3,7%
  • Ungaria – 12,7%
  • Cipru – 14,3%

Aceste cifre mai mici indică faptul că aceste țări se bazează mai mult pe alte sectoare ecologice sau nu au făcut încă tranziția semnificativă către inițiative de sustenabilitate concentrate pe energie.

Viitorul locurilor de muncă în domeniul mediului în UE – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Creșterea constantă a locurilor de muncă din domeniul mediului reflectă inițiativa mai largă a UE în direcția sustenabilității, acțiunii climatice și economiei verzi. Pe măsură ce inițiativele de energie regenerabilă, eficiență energetică și economie circulară continuă să se extindă, se așteaptă ca locurile de muncă în aceste domenii să continue să crească în următorii ani.

Totuși, disparitățile dintre țări sugerează că unele regiuni vor necesita investiții suplimentare, sprijin politic și formare a forței de muncă pentru a beneficia pe deplin de economia verde. Guvernele și companiile trebuie să colaboreze pentru a se asigura că crearea de locuri de muncă este aliniată cu obiectivele de sustenabilitate și creștere economică.

O forță de muncă verde în expansiune pentru un viitor sustenabil – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Piața muncii din domeniul ecologic din UE a cunoscut o expansiune semnificativă în 2022, unele sectoare înregistrând creșteri dramatice ale locurilor de muncă. Totuși, variațiile între țări subliniază necesitatea unor politici și investiții țintite pentru a asigura o creștere sustenabilă a locurilor de muncă în toate statele membre ale UE.

Pe măsură ce cererea pentru abilități și expertiză ecologică crește, persoanele și afacerile trebuie să se adapteze la o piață a muncii în continuă schimbare, care pune accent pe energie curată, gestionarea eficientă a deșeurilor și conservarea resurselor.

Tranziția către o economie mai verde nu este doar despre protejarea planetei – este, de asemenea, despre crearea de oportunități de muncă pe termen lung, care să stimuleze inovația și prosperitatea în întreaga Europă.

 

Sursă : Eurostat

/de

Fii Un Exemplu – Protectia Mediului : Media amprentei de carbon pentru combinele frigorifice , aferenta energiei consumate in 2 ani , este de 78.72 kg CO2e !

InfoCons protectia mediului te informeaza : Care este costul lunar aferent consumului de energie electrica pentru combinele frigorifice ?

In cadrul studiului a fost luat in considerare un tarif aferent energiei electrice in valoare de 0.71 ron si astfel costul aferent consumului de energie pentru combinele frigorifice variaza intre : 10.53 ron /luna si 15.80 ron/luna.

 

Media costului lunar aferent consumului de energie electrica pentru combinele frigorifice este de 13.53 ron. Astfel, pentru cei 2 ani de garantie pentru combinele frigorifice media costului lunar aferent consumului de energie este de 324.48 ron.

 

Intr-un an de zile, costul aferent consumului de energie electrica variaza intre 126.36 ron si 189.6 ron, astfel pe perioada de garantie aferenta acestor produse conform legislatiei, costul aferent consumului de energie electrica pentru combinele frigorifice se situeaza intre :  252.72 ron si 379.2 ron.

Pe perioada celor 2 ani de garantie pentru combinele frigorifice analizate, daca se va avea in vedere si consumul de energie electrica raportat la costul energiei electrice se pot economisi 126.48 ron.

 

Studiul integral poate fi accesat AICI 

/de

10 Moduri de a Reduce Risipa în Industria Modei – Alege să faci o schimbare ! Fii Un Exemplu Protectia Mediului !

Industria modei a fost întotdeauna asociată cu creativitatea și exprimarea personală. Totuși, dincolo de strălucirea podiumurilor și de schimbările rapide ale tendințelor, se ascunde o realitate îngrijorătoare: cantități uriașe de deșeuri, degradare ecologică și o amprentă de carbon considerabilă.

Raportări alarmante au dezvăluit munți de haine aruncate în Deșertul Atacama din Chile, râuri transformate în negru de poluarea textilă în Bangladesh și fibre sintetice descoperite în organismele marine din Canalul Mânecii.

Cu industria modei responsabilă pentru aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și cu depozitele de deșeuri suprasaturate de haine aruncate, este clar că trebuie luate măsuri urgente. Ziua Internațională a Zero Deșeuri, celebrată pe 30 martie, atrage atenția asupra acestor probleme, în special asupra deșeurilor textile. Dar ce poate fi făcut? Guvernele, companiile și consumatorii au fiecare un rol în crearea unei industrii mai sustenabile. Iată 10 soluții esențiale pentru reducerea risipei în industria modei și pentru un viitor mai verde.

  1. Tranziția către o Economie Circulară în Modă

Una dintre cele mai mari probleme ale industriei modei este modelul său liniar, unde hainele sunt produse, purtate pentru scurt timp și apoi aruncate. Acest sistem nu doar că generează deșeuri în exces, dar contribuie și la poluare și epuizarea resurselor naturale.

Soluția este un model circular, care încurajează durabilitatea, reciclarea și utilizarea materialelor sustenabile. Brandurile ar trebui să creeze haine mai rezistente, ușor de reciclat și realizate din materiale prietenoase cu mediul. În același timp, consumatorii pot sprijini acest proces prin prelungirea duratei de viață a hainelor, reparându-le sau reutilizându-le.

  1. Investiții în Sisteme Eficiente de Reciclare a Țesăturilor

În prezent, doar 1% din deșeurile textile sunt reciclate pentru a fi transformate în haine noi, conform Textile Exchange.

Pentru a îmbunătăți reciclarea, este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea și procesarea materialelor textile, cum ar fi centrele de reciclare dedicate hainelor. Guvernele pot implementa politici de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR), care obligă companiile să fie responsabile pentru hainele produse chiar și după ce acestea nu mai sunt utilizate.

  1. Eliminarea Substanțelor Toxice din Îmbrăcăminte

Industria modei utilizează peste 15.000 de substanțe chimice în procesul de fabricație, multe dintre ele fiind dăunătoare mediului și sănătății umane. Aceste substanțe toxice, regăsite în vopsele și tratamente pentru materiale, pot persista în natură timp de decenii.

Pentru a reduce impactul chimic, brandurile trebuie să adopte alternative eco-friendly, iar guvernele să implementeze reglementări stricte asupra producției textile. În plus, consumatorii ar trebui să opteze pentru țesături organice și fără substanțe toxice.

  1. Regândirea Mesajelor de Marketing din Industria Modei

Industria modei încurajează de ani de zile consumul excesiv, promovând ideea că noile colecții trebuie să fie cumpărate continuu. Între 2000 și 2015, producția de îmbrăcăminte s-a dublat, în timp ce numărul de purtări per articol vestimentar a scăzut cu 36%.

Pentru a combate această tendință, brandurile și influencerii pot promova longevitatea hainelor, în loc să încurajeze achizițiile frecvente. De asemenea, guvernele pot obliga companiile să dezvăluie impactul ecologic al hainelor produse, ajutând consumatorii să facă alegeri informate.

  1. Susținerea Unor Obiceiuri de Cumpărare Sustenabile

Consumatorii au puterea de a influența piața alegând să susțină moda sustenabilă. Printre acțiunile recomandate se numără:

  • Cumpărarea hainelor second-hand din magazine vintage sau platforme online.
  • Închirierea ținutelor pentru evenimente speciale.
  • Repararea și recondiționarea hainelor vechi.
  • Investiția în piese de calitate, care pot fi purtate ani la rând.
  1. Creșterea Transparenței în Lanțul de Aprovizionare

Lipsa transparenței în producția hainelor contribuie la exploatarea resurselor și a forței de muncă. Mulți producători externalizează fabricarea hainelor în țări cu reglementări slabe, unde impactul asupra mediului este dificil de monitorizat.

Companiile trebuie să fie mai deschise în ceea ce privește lanțul lor de aprovizionare, iar consumatorii trebuie să susțină brandurile care oferă informații clare despre materialele folosite și condițiile de producție.

  1. Adoptarea Materialelor Sustenabile și Biodegradabile

Materialele sintetice, precum poliesterul, pot dura sute de ani pentru a se descompune. Alternativa? Utilizarea de:

  • Bumbac organic și cânepă, care necesită mai puțină apă.
  • Tencel și fibre de bambus, biodegradabile și sustenabile.
  • Țesături reciclate, care reutilizează materiale vechi sau deșeuri din plastic.
  1. Combaterea Poluării cu Microfibre

Hainele sintetice eliberează microfibre în timpul spălării, contribuind la poluarea apelor. Printre soluții se numără:

  • Instalarea filtrelor de microfibre în mașinile de spălat.
  • Crearea de haine cu rate mai mici de eliminare a fibrelor.
  • Informarea consumatorilor despre practici corecte de spălare.
  1. Implementarea Legilor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului

Guvernele pot introduce legi EPR, care obligă brandurile să gestioneze deșeurile textile, să creeze programe de reciclare și să reintegreze materialele uzate în producție.

  1. Sprijinirea Țărilor Producătoare în Tranziția Sustenabilă

Multe branduri depind de forța de muncă mai puțin costisitoare din țările în curs de dezvoltare. Tranziția către sustenabilitate trebuie să includă:

  • Salarii echitabile și condiții de muncă etice.
  • Investiții în tehnologii verzi pentru fabricile textile.
  • Programe de formare profesională pentru muncitori.

Un Efort Colectiv pentru un Viitor Mai Verde

Industria modei trebuie să aleagă între continuarea practicilor poluante și adoptarea unui model sustenabil. Prin inovație, legislație și obiceiuri de consum mai responsabile, putem reduce impactul negativ asupra planetei.

Alegeți să faceți o schimbare!

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

/de

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons Protectia Consumatorilor , a discutat în cadrul emisiunii „ Alege Responsabil ” de pe Trinitas TV despre decarbonizare

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons Protecția Consumatorilor , a discutat în cadrul emisiunii „ Alege Responsabil ” de pe Trinitas TV  despre decarbonizare .

Prin intermediul acestei televiziuni , Trinitas TV, cultural-religioase , Patriarhia Română informează opinia publică despre evenimentele bisericeşti , lucrarea pastoral-misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii , aducând în atenţia publicului istoria , cultura şi tezaurul de credinţă şi spiritualitate creştină românească în context european.

Alege Responsabil este o emisiune educativ-informativă destinată tuturor consumatorilor . Scopul acestei emisiuni este de a informa consumatorii despre drepturile și obligațiile pe care aceștia le au , diverse sfaturi cu privire la atenția asupra diverselor achiziții , diverse situații cu care se confruntă consumatorii zi de zi .

Mai multe informații AICI .

 

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră  cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

 

              

/de

UE a ajuns la 26% energie regenerabilă în încălzire și răcire – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – Fii Un Exemplu Protectia Mediului – Alege Bine !

Uniunea Europeană a făcut progrese constante în integrarea surselor de energie regenerabilă în sistemele de încălzire și răcire. Până în 2023, ponderea energiei din surse regenerabile în aceste sectoare a atins un nivel record de 26,2%, marcând o creștere semnificativă față de 11,7% în 2004. Această evoluție reflectă angajamentul UE față de sustenabilitate și reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Creșterea recentă de 1,2 puncte procentuale (pp) față de 25,0% în 2022 demonstrează că tranziția către surse de energie mai curate este în plină desfășurare. Directiva UE 2023/2413, emisă pe 18 octombrie 2023, stabilește obiective clare pentru creșterea continuă a ponderii energiei regenerabile. Aceasta impune statelor membre să majoreze anual ponderea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu cel puțin 0,8 pp între 2021 și 2025 și cu cel puțin 1,1 pp între 2026 și 2030.

Biomasă și Pompe de Căldură: Factori Importanți în Creșterea Energiei Regenerabile

Adoptarea tot mai extinsă a biomasei și pompelor de căldură a jucat un rol esențial în creșterea consumului de energie regenerabilă pentru încălzire și răcire în Uniunea Europeană. De-a lungul anilor, consumul absolut de energie regenerabilă în aceste sectoare a crescut constant datorită progreselor tehnologice și politicilor guvernamentale de sprijin.

Biomasa, derivată din materiale organice, este utilizată pe scară largă în diverse țări din UE ca sursă sustenabilă de încălzire. Pompe de căldură, care convertesc eficient energia ambientală în căldură, au devenit, de asemenea, din ce în ce mai populare ca soluție ecologică. Împreună, aceste tehnologii regenerabile ajută statele membre ale UE să facă tranziția de la combustibilii fosili către soluții energetice mai verzi.

Drumul Spre Viitor: Obiectivele UE pentru Energie Regenerabilă în Încălzire și Răcire

În ciuda progreselor semnificative, UE se confruntă în continuare cu provocări în atingerea obiectivelor sale privind energia regenerabilă. Directiva care impune creșteri anuale ale ponderii energiei regenerabile stabilește un parcurs clar înainte, dar realizarea acestor obiective necesită investiții continue în infrastructura de energie curată, inovație în tehnologii sustenabile și cadre de reglementare mai solide.

Guvernele trebuie să colaboreze strâns cu industriile și consumatorii pentru a promova adoptarea biomasei, a pompelor de căldură și a altor soluții de energie regenerabilă. De asemenea, țările cu o pondere mai mică a energiei regenerabile ar trebui să implementeze politici direcționate pentru a accelera tranziția către surse mai curate de energie.

Un Pas în Direcția Bună pentru Energia Regenerabilă

Ponderea energiei regenerabile în încălzire și răcire din UE a atins un nivel record de 26,2%, subliniind angajamentul regiunii față de sustenabilitate. Deși unele țări conduc tranziția, altele mai au încă un drum lung de parcurs. Pe viitor, sprijinul politic continuu, progresele tehnologice și investițiile în soluții de energie curată vor fi esențiale pentru realizarea unui viitor mai verde și mai sustenabil.

 

Sursă : Eurostat
/de