Tipuri de emisii în aer

Eurostat publică date privind următoarele tipuri de emisii atmosferice:

  • gazele cu efect de seră , care acoperă 7 gaze , inclusiv CO2, cauzând schimbări climatice. Aceste gaze sunt responsabile pentru schimbările climatice, care, la rândul lor, au o gamă largă de consecințe pentru oameni, floră și faună;
  • poluanții atmosferici, care acoperă 7 substanțe nocive pentru sănătatea umană și dăunătoare pentru mediu și biodiversitate. Poluarea aerului poate provoca o varietate de efecte negative asupra sănătății oamenilor, inclusiv riscul de infecții respiratorii, boli de inimă și cancer pulmonar. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact asupra biodiversității și a stării mediului.

Perspectivele de măsurare a emisiilor atmosferice

Informațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici pot fi prezentate din 3 perspective complementare:

  1. Emisiile de CO2 generate de producție în economia UE (conturi)
  2. Emisiile de CO2 de pe teritoriul UE (inventare)
  3. Emisiile de CO2 legate de consumul în UE (amprente)

Eurostat elaborează statistici în conformitate cu perspectivele 1 și 3 și publică statisticile teritoriale (perspectiva 2) provenite de la Agenția Europeană de Mediu. În timp ce pentru perspectivele 1 și 3 datele sunt furnizate Eurostat de către institutele naționale de statistică, acestea nu au niciun rol sau au un rol minor în elaborarea perspectivei 2.

 

Date statistice privind poluanții atmosferici și gazele cu efect de seră

 

Conform datelor europene, Romania a avut in primul trimestrul a anului 2010 o emisie de 1.511 tone per cap de locuitor iar media Uniunii Europene a fost de 2.674 tone per cap de locuitor.

 

In primul trimestru al anului 2024 la nivelul Romaniei emisiile erau de 1.419 tone per cap de locuitor iar media Uniunii Europene a fost de 1.931 tone per cap de locuitor.

 

 

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Comisia Europeană saluta acordul provizoriu la care au ajuns noaptea trecuta (18 Februarie 2025),  Parlamentul European și Consiliul cu privire la revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile. Directiva-cadru modificată privind deșeurile va promova o economie circulară în întreaga UE, în special prin încurajarea inovării și trecerea la practici industriale și de consum mai durabile. Acesta este un important pas înainte în abordarea risipei de textile și alimente, consolidând în același timp competitivitatea UE.

Norme comune armonizate

O caracteristică esențială a directivei revizuite este setul său comun de norme care va spori sustenabilitatea pentru întreprinderi și consumatori și va armoniza piața unică a textilelor uzate și a deșeurilor textile.

Obiective de reducere a risipei de alimente

Acordul de astăzi abordează problema risipei de alimente, demonstrând angajamentul statelor membre de a combate risipa de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv în gospodării. Directiva va accelera ambiția UE de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3 de a reduce la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare până în 2030. Pentru a consolida această activitate, statele membre reduc, până în 2030, risipa de alimente cu 10 % în procesul de prelucrare și fabricare. Acestea ar trebui, de asemenea, să reducă risipa de alimente cu 30 % (pe cap de locuitor) în comun la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului, care include restaurantele, serviciile de alimentație și gospodăriile.

Comisia va sprijini statele membre în atingerea obiectivelor prin schimbul de bune practici și învățarea prin intermediul Platformei UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente. Acesta va finanța, de asemenea, cercetarea și va oferi granturi pentru acțiuni.

Către o reducere a deșeurilor textile

Odată cu modificarea Directivei-cadru privind deșeurile, fiecare stat membru va institui propriul sistem de răspundere extinsă a producătorilor (REP) pentru produsele textile și de încălțăminte. În cadrul acestor sisteme, producătorii de textile vor contribui la gestionarea textilelor uzate și a deșeurilor textile. Fiind responsabili pentru sfârșitul duratei de viață a produselor pe care le vând, producătorii vor fi încurajați să proiecteze produse textile mai durabile, care să fie mai ușor de reutilizat, reparat și reciclat. Această contribuție va stimula, de asemenea, investițiile în capacitățile de colectare separată, sortare, reutilizare și reciclare. Acest lucru va contribui la crearea unei economii circulare pentru textile.

Noile norme abordează exporturile ilegale de deșeuri textile. Prin definirea clară a ceea ce constituie „deșeuri” în raport cu textilele „reutilizabile”, sortarea va avea loc înainte de expedierea textilelor uzate. Această măsură completează noua măsură, care garantează că deșeurile textile sunt exportate numai atunci când pot fi gestionate într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului.

Etapele următoare

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte ca aceasta să poată intra în vigoare.

Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Ulterior, statele membre vor trebui să transpună directiva în legislația națională în termen de 20 de luni de la intrarea în vigoare.

Contextul

În 2020, UE a generat 6,95 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a 16 kg pe cap de locuitor. Din această cantitate, doar 1,95 milioane de tone de deșeuri textile au fost colectate separat. Fără creșterea gradului de sortare și reciclare în Europa, prea multe deșeuri textile vor ajunge să fie incinerate, depozitate sau eliminate.

În prezent, în UE se generează anual peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce generează 252 de milioane de tone de emisii de CO2 de-a lungul lanțului alimentar. Aproximativ 10% din toate alimentele furnizate în viața noastră de zi cu zi sunt irosite. Din punct de vedere economic, se estimează că piața pierde 132 de miliarde EUR anual din cauza risipei de alimente. Această cifră include resursele pierdute pentru operatorii din sectorul alimentar, precum și cheltuielile inutile ale gospodăriilor. În plus, costul colectării și tratării deșeurilor alimentare este estimat la o sumă suplimentară de 9,3 miliarde EUR.

La 5 iulie 2023, Comisia a propus o revizuire specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, cu accent pe deșeurile alimentare și textile. Directiva-cadru privind deșeurile este cadrul juridic al UE pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor în UE. Acesta stabilește definițiile referitoare la gestionarea deșeurilor, inclusiv definițiile deșeurilor, reciclarea și valorificarea, ierarhia deșeurilor și conceptele de bază.

Revizuirea răspunde angajamentului asumat de Comisie în Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare de a propune măsuri de armonizare a normelor privind răspunderea extinsă a producătorilor pentru textile și de a dezvolta stimulente economice pentru ca produsele textile să devină mai sustenabile și mai circulare.

 

Sursa : europa.eu

Economia circulară propune un model care vizează reducerea consumului excesiv de resurse, utilizarea mai eficientă a acestora și minimizarea efectelor negative asupra mediului. La nivel european, acest concept reprezintă o prioritate majoră, fiind un element central al Pactului Verde European. Strategia europeană de dezvoltare sustenabilă, bazată pe tranziția către economia circulară, aduce beneficii semnificative atât pentru economie, cât și pentru protecția mediului:

  • Reducerea emisiilor de CO2 – UE își propune ca până în 2050 să devină neutră din punct de vedere climatic
  • Minimizarea dependenței UE de materii prime critice din surse externe
  • Inovare în sectorul de producție, reparare și reciclare
  • Crearea de locuri de muncă în sectorul economiei circulare

 

Cum se stimulează implementarea modelului de economie circulară la nivel european ?

 

Legislație dedicată 

Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte legislative Planul de Acțiune pentru Economia Circulară (2020) și diverse reglementări specifice pentru produse electronice, ambalaje, textile și baterii.

Susținere financiară

UE finanțează proiecte care sprijină inovarea și implementarea principiilor economiei circulare prin programe precum Fondul pentru Tranziția Justă, LIFE,  Horizon Europe și multe altele.

 

Sectorul echipamentelor electrice și electronice în contextul economiei circulare

 

O parte importantă din tranziția către o economie circulară o reprezintă sectorul echipamentelor electronice din multiple perspective descrise și de acte legislative:

  1. Regulamentul privind Proiectarea Ecologică pentru Produse Sustenabile (ESPR): intrat în vigoare în 2024 regulamentul urmărește să se asigure că produsele introduse pe piața UE sunt durabile și eficiente din punct de vedere energetic, având în vedere întregul ciclu de viață al acestora. Sunt menționate aparatele electronice, fiind specificate clar drept exemplu mașinile casnice de spălat și uscătoarele casnice de rufe. Parte din regulament este Pașaportul Digital al Produselor care va ajuta la îmbunătățirea proceselor de reciclare și de reparare inclusiv a echipamentelor electrice.
  2. Directiva europeană privind dreptul la reparare: adoptată tot în 2024 directiva urmărește să faciliteze reparația produselor electronice și electrocasnice, prelungind astfel durata de viață a acestora.
  3. Directiva europeană privind încărcătorul comun USB-C: echipamentele IT&C care au început a fi puse pe piață din decembrie 2024 trebuie să poată fi încărcate cu un singur tip de încărcător.
  4. Strategia națională privind Economia Circulară: în 2022 a fost aprobată strategia națională privind economia circulară. În cadrul acesteia echipamentele electrice și electronice sunt menționate ca fiind printre sectoarele cu cel mai mare potențial de tranziție la o economie circulară.
  5. Directiva DEEE (Deșeuri de echipamente electrice și electronice): la nivel European, în acest moment este în vigoare această directivă care specifică inclusiv conceptul de responsabilitate extinsă a producătorilor prin faptul că aceștia sunt responsabili pentru DEEE rezultate din activitatea de punere pe piață de echipamente electrice și electronice.
  6. Regulamentul privind materiile prime critice: stabilește ca până în 2030, la nivelul UE, minim 25% din consumul anual de materii prime critic să provină din fluxul de reciclare. Materiile prime critice (Ex: aluminiu, cupru etc) fiind prezente în producția de EEE, colectarea separată și reciclarea de DEEE este esențială pentru a atinge acest obiective.

Prin aceste inițiative și reglementări, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de tranziția către o economie circulară în sectorul echipamentelor electrice și electronice, promovând sustenabilitatea. Fii Un Exemplu și Tu !

 

Sursă : ECOTIC 

InfoCons a lansat o campanie anul trecut pe zona de emisii de CO2, punând pentru prima dată la aceeași masă, într-un parteneriat mai amplu, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, ANRM  și Departamentul de Strategii Durabile din cadrul Guvernului României, conform declarației domnului Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , la cea de-a patra ediție a Romanian Sustainability Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.

Președintele InfoCons , Sorin Mierlea , a declarat : „Am pornit această campanie pe zona înțelegerii a ceea ce înseamnă emisiile de CO2. Avem și un curs în acest domeniu, pe care l-au parcurs în jur de 70% din profesorii din învățământul preuniversitar care au și atributul de diriginte. De asemenea am făcut-o evaluare pe UAT-urile din toată țara dacă au vreo strategie pe zona de decarbonizare.”

Mai multe informații sunt disponibile AICI .

 

Autor : Alexandra Avram

Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor (WCRD) este o oportunitate anuală de a evidenția drepturile și nevoile consumatorilor din întreaga lume. Anul acesta, pe 15 martie 2025, Mișcarea Globală de Protecția Consumatorilor militează pentru „Tranziția către un stil de viață sustenabil”, cerând o protecție mai puternică a consumatorilor pentru a sprijini schimbările urgente necesare pentru a atinge obiectivele globale de sustenabilitate.

De ce contează consumul durabil ?

Consumul durabil este o componentă vitală în abordarea provocărilor de mediu și sociale din zilele noastre. Potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, strategiile axate pe consum ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele cheie cu până la 70% până în 2050. În mod similar, Cadrul Global pentru Biodiversitate din 2022 a identificat facilitarea consumului durabil ca un obiectiv esențial pentru protejarea biodiversității.

Însă acest lucru nu este doar despre planetă—este despre oameni. Fără acțiuni imediate, provocările cu care se confruntă consumatorii se vor intensifica. Creșterea prețurilor la alimente și energie, sistemele alimentare disfuncționale și poluarea mediului creează deja impacturi semnificative. De exemplu, poluarea cauzată de aer, chimicale și plastic este responsabilă pentru cel puțin 9 milioane de decese premature anual.

 

Pentru mai multe informații, click AICI .

Tranziția globală către energie curată nu este doar un demers tehnologic sau dictat de politici publice; este o transformare societală care plasează consumatorii în centrul său. Abordarea schimbărilor climatice, asigurând în același timp acces la energie sigură și accesibilă, necesită implicarea activă a consumatorilor. Totuși, numeroase obstacole împiedică consumatorii să adopte pe deplin soluții energetice sustenabile. Creșterea costurilor energiei, determinată de dependența de combustibilii fosili și de tensiunile geopolitice, subliniază urgența tranziției către alternative mai curate.

Tranziția Energetică Centrată pe Consumatori: De ce este importantă?

O tranziție sustenabilă a energiei nu poate fi realizată fără participarea activă a consumatorilor. Elementele esențiale ale acestei transformări—electrificarea, digitalizarea, eficiența și descentralizarea—solicită implicarea și investiția individuală a consumatorilor.

Inițiativele conduse de consumatori, precum auto-generarea de energie, comunitățile energetice și programele de răspuns la cerere, joacă un rol esențial în crearea unui sistem energetic curat, descentralizat. Dincolo de beneficiile ecologice, o tranziție axată pe consumatori oferă avantaje economice semnificative, inclusiv reducerea costurilor cu energia, îmbunătățirea confortului locativ, o calitate mai bună a aerului și o rezistență sporită a sistemului energetic. În mai multe țări analizate, trecerea la electricitate pentru încălzire, răcire și gătit, împreună cu generarea locală de energie regenerabilă, ar putea duce la economii de costuri de 40–60% comparativ cu alternativele bazate pe combustibili fosili.

Depășirea Barierelor – Protecția Consumatorilor

Deși avantajele energiei curate sunt evidente, numeroase bariere împiedică adoptarea sa pe scară largă. Consolidarea protecției consumatorilor și oferirea unor opțiuni mai bune pot accelera progresul. O abordare bazată pe „călătoria consumatorului” ajută la identificarea punctelor-cheie de intervenție:

Înainte de achiziție: Creșterea conștientizării și accesului la piață

  • Îmbunătățirea informațiilor și transparenței: Consumatorii au nevoie de informații clare, fiabile și accesibile despre soluțiile energetice. Etichetarea îmbunătățită, campaniile de conștientizare și transparența prețurilor pot facilita luarea deciziilor informate.
  • Asigurarea confidențialității și securității datelor: Pe măsură ce soluțiile digitale devin esențiale pentru gestionarea energiei, reglementările solide trebuie să protejeze datele consumatorilor și să garanteze fiabilitatea sistemului.
  • Sprijinirea opțiunilor accesibile de energie curată: Guvernele și companiile trebuie să redirecționeze stimulentele de la soluțiile poluante (de exemplu, centralele pe gaz) către alternative mai curate (de exemplu, pompe de căldură). Mecanismele financiare, cum ar fi modelele „plătește pe măsură ce consumi” și împrumuturile cu dobândă redusă, pot face opțiunile sustenabile mai accesibile.
  • Dezvoltarea unor noi modele de afaceri: Abordări inovatoare, inclusiv comunități de partajare a energiei și rețele descentralizate, pot oferi consumatorilor mai mult control și economii de costuri.

În timpul achiziției: Simplificarea adoptării și investiției

  • Reducerea obstacolelor administrative: Procesele lungi de autorizare și barierele birocratice pot descuraja investițiile în soluții energetice curate. Simplificarea aprobărilor poate facilita adoptarea acestora.
  • Extinderea opțiunilor de finanțare: Finanțarea accesibilă și cu costuri reduse este esențială pentru consumatori, în special pentru cei cu resurse financiare limitate, pentru a investi în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic.

După achiziție: Asigurarea utilizării și întreținerii eficiente

  • Educația consumatorilor și alfabetizarea digitală: Utilizatorii trebuie să fie echipați cu cunoștințele necesare pentru a opera noile tehnologii în mod eficient. Interfețele simplificate și designul prietenos cu utilizatorii pot îmbunătăți experiența acestora.
  • Întreținere și suport fiabil: Lanțurile de aprovizionare locale pentru reparații și întreținere trebuie consolidate pentru a asigura eficiența pe termen lung. Mecanismele accesibile de soluționare a disputelor sunt, de asemenea, esențiale pentru încrederea consumatorilor.

Recomandări de Politici: Consolidarea Politicilor Energetice Centrate pe Consumatori

Pentru a integra nevoile consumatorilor în proiectarea și reglementarea sistemului energetic, este necesară o coordonare între factorii de decizie politică, liderii din industrie și organizațiile de protecție a consumatorilor. Principalele recomandări includ:

  • Armonizarea politicilor energetice și de protecție a consumatorilor: Colaborarea națională și internațională este necesară pentru alinierea cadrului de reglementare la prioritățile consumatorilor.
  • Promovarea unor modele de piață care protejează consumatorii: Inițiative precum centre unice de consiliere energetică („one-stop shops”) pot ajuta consumatorii să navigheze mai ușor în tranziția energetică.
  • Monitorizarea progresului prin indicatori orientați spre consumatori: Indicatorii trebuie să măsoare accesibilitatea, economiile consumatorilor și gradul de conștientizare privind soluțiile de energie curată, pentru a asigura responsabilitatea și îmbunătățirea continuă.

Drumul înainte

Tranziția către energie curată trebuie să fie concepută având consumatorii în centrul său. Prin eliminarea barierelor, consolidarea protecției consumatorilor și creșterea implicării acestora, putem crea un sistem energetic care nu doar că este sustenabil, dar și incluziv și benefic din punct de vedere economic. Acest document reprezintă o invitație adresată tuturor părților interesate de a colabora pentru a construi o foaie de parcurs orientată către consumatori pentru viitorul energiei curate. Momentul de a acționa este acum—prin eforturi colective, putem împuternici consumatorii să conducă tranziția către un sistem energetic echitabil și sustenabil.

Rolul platformelor digitale în consumul sustenabil
Platformele digitale au transformat comportamentul consumatorilor, oferind confort și o multitudine de opțiuni. Totuși, această schimbare digitală prezintă și provocări în promovarea consumului sustenabil. Inițiativa GreEnCommerce subliniază necesitatea unor informații fiabile și clare pentru a sprijini alegerile sustenabile ale consumatorilor.

Construirea încrederii prin transparență
Încrederea este un element-cheie în implicarea consumatorilor în practici sustenabile. Studiile arată că doar 15% dintre consumatori au încredere deplină în afirmațiile companiilor privind sustenabilitatea. Construirea unui climat de încredere este esențială pentru stimularea alegerilor responsabile.

 

Sursă : Consumers International

Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2024)2266) pentru netranspunerea corectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință (Directiva (UE) 2019/904).

Directiva este un element esențial al Strategiei pentru materiale plastice și al Planului de acțiune pentru economia circulară. Implementarea deplină a practicilor durabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană, mediile naturale și pentru a asigura o tranziție de succes către o economie circulară mai durabilă.

România nu a transpus corect și complet mai multe prevederi ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a Directivei în practică. De exemplu, legea română extinde scutirile de la interzicerea introducerii pe piață a produselor din plastic de unică folosință. Aceasta se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețișoarele de plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legea română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu prevederile directivei privind responsabilitatea extinsă a producătorului.

În cele din urmă, nu există prevederi în legislația națională care să încurajeze utilizarea alternativelor durabile la plasticul de unică folosință pentru alimente.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

 

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons participă astăzi , 11 Februarie 2025 , în calitate de speaker la conferința Romanian Sustainability Forum , Ediția a IV-a .

In cadrul Conferintei vor fi prezentate si actiunile intreprinse in cadrul Campaniei Nationale de protectia mediului – Fii Un Exemplu !

Evenimentul se va desfășura la JW Marriott Bucharest Grand Hotel , începând cu ora 10 :00 .

În cadrul conferinței vor fi abordate următoarele subiecte :

  • Rolul politicilor publice și al reglementărilor în accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de CO2: Modul în care politicile publice și reglementările fiscale stimulează tranziția, inclusiv prin programe de subvenții pentru energia regenerabilă, stimulente pentru economia circulară sau facilități fiscale pentru investiții ESG;
  • Strategii pentru tranziția energetică. Strategii guvernamentale pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, inclusiv tranziția către surse regenerabile, eficiența energetică și reducerea emisiilor;
  • Sustenabilitatea în sectorul public și contribuția instituțiilor de stat la tranziția verde;
  • Integrarea riscurilor climatice în strategiile financiare și de supraveghere: modul în care instituțiile financiare din România se aliniază la cerințele europene privind riscurile climatice și raportarea ESG;
  • Importanța instrumentelor financiare verzi (obligațiuni verzi, fonduri ESG etc.) și cum pot fi acestea utilizate pentru a atrage investiții în proiecte sustenabile. Inițiative privind transparența ESG și creșterea interesului pentru investiții responsabile în rândul companiilor listate și al investitorilor;
  • Lecții învățate din implementarea CSRD: Provocările și soluțiile întâmpinate de companii în prima etapă de implementare a Directivei CSRD. Erorile comune și strategiile eficiente care au condus la un proces de raportare sustenabilă de succes;
  • Tranziția energetică și neutralitatea climatică: Provocări pentru companiile din România. Amprenta de carbon și planurile de tranziție climatică;
  • Educația în ESG și sustenabilitate: Formarea liderilor viitorului;
  • Adaptarea la riscurile climatice și reziliența afacerilor;
  • Avantajele economiei circulare. Exemple de bune practice;
  • Măsuri de combatere a greenwashingului;
  • Busola Competitivității UE – menținerea obiectivelor din Pactul Verde; abordarea decarbonizării bazată pe competitivitate.

Mai multe informatii : AICI 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor ,  reprezentată de domnul Președinte Sorin Mierlea, a încheiat un Protocol de Colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon ( ANRMPSG ) . Acest protocol are ca obiect principal inițierea și derularea de Programe și Campanii de educare a cetățenilor privind protecția mediului și impactul amprentei de carbon.

Protocolul de colaborare între cele două instituții a fost semnat astazi,  7 februarie 2025 între domnul Sorin Mierlea , Președintele InfoCons, și  domnul Ionuț Sorin Banciu , Vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon ( ANRMPSG ) .

Parteneriatul strategic între Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon ( ANRMPSG ) și InfoCons își propune să exploreze acțiuni comune pentru educarea consumatorilor cu privire la importanța protecției mediului.

 

Pentru mai multe detalii, click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea  Programelor și Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , Sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

 Schimbările climatice sunt o problemă globală care necesită soluții globale. Pe măsură ce UE își ridică propria ambiție în materie de climă și atâta timp cât politicile climatice mai puțin stricte prevalează în multe țări din afara UE, există riscul așa-numitei „relocații de carbon”. Relocarea emisiilor de dioxid de carbon are loc atunci când companiile cu sediul în UE mută producția cu consum intens de carbon în străinătate în țări în care politicile climatice mai puțin stricte sunt în vigoare decât în ​​UE sau când produsele UE sunt înlocuite cu importuri cu un consum mai mare de carbon.

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera (CBAM) al UE este instrumentul UE pentru a pune un preț echitabil carbonului emis în timpul producției de bunuri cu consum intensiv de carbon care intră în UE și pentru a încuraja producția industrială mai curată în țările din afara UE.

Confirmând că a fost plătit un preț pentru emisiile de carbon încorporate generate în producția anumitor bunuri importate în UE, CBAM se va asigura că prețul carbonului al importurilor este echivalent cu prețul carbonului al producției interne și că obiectivele UE în materie de climă nu sunt subminate. CBAM este conceput pentru a fi compatibil cu regulile OMC.

CBAM se va aplica în regimul său definitiv din 2026, în timp ce faza de tranziție durează între 2023 și 2025. Această introducere treptată a CBAM este aliniată cu eliminarea treptată a alocării cotelor gratuite în cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini decarbonizarea industriei UE.

CBAM nu se aplică energiei electrice generate în zona economică exclusivă (ZEE) a statelor membre și importată în UE. O astfel de energie electrică are „origine UE” și, prin urmare, nu este reglementată de art. 2(1) din Regulamentul CBAM. Prin urmare, o astfel de energie electrică nu este supusă obligațiilor de raportare în perioada de tranziție și nu va face obiectul unei ajustări în temeiul regulilor CBAM începând cu 2026.

 

În ultima perioadă Executivul comunitar a încercat să atenueze povara asupra afacerilor din cele 27 de state membre UE, iar nouă măsură ar putea excepta zeci de mii de companii de taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). De la 1 ianuarie 2026, CBAM va impune costuri la graniţa UE pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oţelul şi alte bunuri importate.

 

Comisia Europeană ar putea lua în considerare scutirea a 80% dintre companiile care urmează să fie acoperite de viitoarea sa taxă la frontiera de carbon, a declarat Wopke Hoekstra , comisarul european pentru Climă, Zero Emisii Nete şi Creştere Curată

Comisarul UE pentru Climă, Wopke Hoekstra, a declarat că analiza Comisiei a constatat că aproape toate emisiile acoperite de tariful la frontiera de carbon – 97% – sunt produse de doar 20% dintre companiile acoperite de schemă.

 

Un raport din martie a constatat că doar aproximativ 10% dintre companiile din Germania și Suedia care se așteptau să raporteze emisii au făcut acest lucru.

Regimul definitiv CBAM (din 2026)

  • Importatorii UE de bunuri acoperite de CBAM se vor înregistra la autoritățile naționale de unde pot cumpăra și certificate CBAM. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS exprimat în EUR/tonă de CO2 emis.
  • Importatorii UE vor declara emisiile incluse în importurile lor și vor preda numărul corespunzător de certificate în fiecare an.
  • Dacă importatorii pot dovedi că un preț al carbonului a fost deja plătit în timpul producției mărfurilor importate, suma corespunzătoare poate fi dedusă.

 

Sursa : ec.europa.eu

Autor : Alexandra Avram