Sesizari / Reclamatii la Garda de Mediu Brasov

Poti reclama / sesiza probleme din domeniul protectiei mediului : poluare , deseuri , substante si amestecuri periculoase , biodiversitate , arii naturale protejate , etc.

Locatie Garda de Mediu Brasov :

Calea Bucuresti Numărul 10 D ,  localitate Brasov , Judetul Brasov

Posta electronica , adresa de email Garda de Mediu Brasov :

cjbrasov@gnm.ro

Contact telefonic Garda de Mediu Brasov :

0268.417.028

 

Mai multe informatii pentru Garda de Mediu Brasov regasiti AICI 

Sesizari / Reclamatii la Garda de Mediu Brăila :

Poti reclama / sesiza probleme din domeniul protectiei mediului : poluare , deseuri , substante si amestecuri periculoase , biodiversitate , arii naturale protejate , etc.

Locatie Garda de Mediu Brăila :

Bulevardul  Alexandru Ioan Cuza, numărul 3, etaj 4,  localitate Brăila , Judetul Brăila

Posta electronica , adresa de email Garda de Mediu Brăila :

cjbraila@gnm.ro

Contact telefonic Garda de Mediu Brăila :

0239.625.392

 

Mai multe informatii pentru Garda de Mediu Braila regasiti AICI 

Conferința ONU privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP 29) se desfășoară la Baku, Azerbaidjan, între 11 și 22 noiembrie. Acest eveniment include cea de-a 29-a sesiune a Conferinței Părților (COP 29), a 19-a întâlnire a Părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 19) și a șasea întâlnire a Părților la Acordul de la Paris (CMA 6). Aceste sesiuni se concentrează pe finalizarea primului cadru de transparență extins și pe definirea unui nou obiectiv colectiv de finanțare, printre alte priorități. De asemenea, se vor reuni organele subsidiare pentru Consiliere Științifică și Tehnologică (SBSTA 61) și pentru Implementare (SBI 61).

Sesiunea de deschidere din 11 noiembrie 2024 a fost onorată de prezența Excelenței Sale Dr. Sultan Ahmed Al Jaber, Președintele COP 28/CMP 18/CMA 5; Excelenței Sale Dl. Mukhtar Babayev, Președinte desemnat al COP 29/CMP 19/CMA 6; și a Dlui Simon Stiell, Secretar Executiv al UNFCCC.

Prima zi a evenimentelor a început cu deschiderea COP 29, urmată de deschiderea CMP 19 și CMA 6. Această sesiune plenară inițială acoperă principalele subiecte de pe ordinea de zi, inclusiv:

  • Chestiuni organizatorice și de deschidere
  • Rapoarte de la organele subsidiare
  • Raportarea și evaluarea părților
  • Eforturi de adaptare
  • Mecanismul pentru pierderi și daune
  • Finanțare și resurse pentru acțiunea climatică
  • Transferul de tehnologie
  • Consolidarea capacităților și sprijin pentru națiunile vulnerabile
  • Măsuri de răspuns și revizuirea progresului global
  • Genul și schimbările climatice
  • Propuneri de amendamente la Convenție
  • Chestiuni administrative și instituționale
  • Declarații la nivel înalt și închiderea

Pe lângă sesiunea de deschidere și întâlnirile plenare inițiale, Ziua 1 include o serie de conferințe de presă, evenimente colaborative, sesiuni tehnice și dialoguri, inclusiv:

  • USCAN: Indigenous Perspective About Likely COP Outcomes – Press Conference
  • Coshare Environment: Sub-national action on Climate Change and Cultural Heritage Protection – Press Conference
  • Global Campaign to Demand Climate Justice (DCJ) – Press Conference
  • Vanderbilt University – Press Conference
  • CAN International – Press Conference
  • COAST Trust – Press Conference
  • ActionAid International: Climate finance: State of Play – Press Conference
  • Earth Information Day 2024- Mandated event
  • LCIPP Multi stakeholder Dialogue- Mandated event
  • CEED – Press Conference
  • Greenpeace International : Greenpeace COP 29 expectations in the wake of the US election – Press Conference
  • WMO : State of Climate 2024 Update – Press Conference
  • Center for Biological Diversity
  • Technical event on “Share experience and best practices in reporting and informing on efforts to assess and analyze the impacts of the implementation of response measures”- Mandated event
  • TAPP Coalition: Analysing the COP28 Food Declaration (160 countries NDC’s) and the new FAO SOFA report 2024 on Hidden Food Costs, on fiscal actions and GHG-emission pricing – Press Conference
  • 1st plenary meetings of SBSTA 61 and SBI 61
  • Creating Green Jobs for the Green Transition: A Global BOMA Dialogue at COP 29
  • Decoding UNFCCC Language
  • Transparency for transforming the agrifood system
  • Technical event on “Share experience and best practices in reporting and informing on efforts to assess and analyze the impacts of the implementation of response measures”- Mandated event
  • The Climate Center : Vehicle to Grid Integration in California – The Foundation of getting to 100% Clean Energy
  • AOSED : COP 29 and MVCs demand: “Implementation of Paris Agreement and ensure just and rightful distribution of climate finance for the most vulnerable countries
  • YlE foundation: Africa climate policy Hub
  • Griha Council, UCAR: Global risk resilience discourse and adaptation
  • CIDSE, FO, MISEREOR: NDCs for climate justice: Using the First GST for Greater Transparency and Ambition
  • Palau, FTIS: Harnessing Science and Nature: Innovative Adaptation Strategies for Resilient Futures
  • WFEO, EIC-ICI, IEEE, ICE: Accelerating Clean Tech for Energy and Agriculture in SIDS: Enabling action for a Just Transition
  • GLTS, Connected Advocacy: EcoCash Global Trade Hub: Towards Sustainable Living Community
  • ibn, ASEED: Mitigation by Renewable Energy Solutions on industrial scales in Africa and Asia
  • IICA, CATIE: Title: Addressing adaptation through NbS as a vulnerability and risk reduction measure in LAC region
  • RED MOCAF, OPAN: Retos y oportunidades para el reconocimiento de Comunidades Locales en la UNFCCC,
  • LINGOV.: Troika Triple Threat: COP Hosts’ Oil & Gas Expansion
  • Work of the LEG in providing technical guidance and support for the formulation and implementation of NAPs – Constituted Body event
  • Role of technical assistance and blended finance models for catalyzing innovation in clean economy sectors of developing economies
  • Joint plenary meetings of COP 29, CMP 19, CMA 6, SBSTA 61 and SBI 61
  • Press Conference – U.S. Senior Advisor to the President for International Climate Policy John Podesta
  • The Save Movement: 33 Cities want a Plant Based Treaty added to the Paris Agreement – here’s how it will look in action
  • Documentary Screening – Healing Himalayas
  • The DEGREES Initiative, ClimateNet: Solar Radiation Modification: A Conversation on Governance and Research
  • GNDR, Nadam Foundation, IAITPTF: Financing Loss & Damage at the Local Community level
  • GCF: Reform of the International Financial Architecture and the Role of GCF
  • ACMAD, IGAD-ICPAC, GWPO: Progress on Multihazards Early warning for adaptation, loss and damage,FGGA pillars of climateaction
  • UNFCCC: Advancing Integrity in Carbon Markets with the Paris Agreement Crediting Mechanism
  • Iuav, UV Society, Climate Chance Association, DIN: Sub-national multi-actor adaptation action to inform National Adaptation Plans (NAPs)
  • Climate Strategies, SEI, Trinidad and Tobago: Just Resilience: Just Transitions towards a more equal and climate resilient society
  • IRMA, PWYP, ResponsibleSteel: Using IRMA to Advance Environmental and Social Responsibility in Transition Mineral Supply Chains
  • Enabling Ambitious and Implementable NDCs in the MENA region

În UE, în 2023, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 8,3 % comparativ cu 2022, se arată în cel mai recent raport intermediar al Comisiei Europene privind acțiunile în domeniul climei. În acest raport se afirmă că emisiile nete de gaze cu efect de seră sunt în prezent cu 37 % sub nivelurile înregistrate în 1990. În aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) al UE a crescut cu 68 %. Acest lucru indică faptul că reducerea emisiilor și creșterea economică sunt compatibile. De asemenea, se confirmă faptul că UE este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.

În acest raport se menționează o serie de aspecte, printre care:

  • scădere record cu 16,5 % a emisiilor generate în 2023 de instalațiile electrice și industriale incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
  • scădere cu 24 % a emisiilor generate de producția de energie electrică și de încălzire, în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, determinată de creșterea utilizării surselor regenerabile de energie, în special a energiei eoliene și solare 
  • venituri de 43,6 miliarde EUR generate în 2023 de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru investiții în acțiuni climatice
  • o scădere cu aproximativ 2 % în 2023 a emisiilor totale generate de clădiri, agricultură, transportul intern, industria mică și deșeuri 
  • creștere cu 8,5 % în 2023 a ratei de absorbție naturală a carbonului în UE, inversând tendința descendentă observată recent în sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii.

Pe de altă parte, emisiile generate de aviație au crescut cu 9,5 %, o continuare a tendinței post-COVID.

În pofida constatărilor în cea mai mare parte încurajatoare din acest raport, recentele fenomene meteorologice extreme din Europa subliniază faptul că sunt necesare acțiuni continue.

În ultimii 5 ani, UE a fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului, prin Pactul verde european. Au fost adoptate o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, pentru a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. De asemenea, UE depune eforturi în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Acțiunile în acest domeniu vor rămâne o prioritate în cadrul noului mandat al Comisiei.

De asemenea, UE își va continua angajamentul internaționalîncepând cu COP29 din 11-22 noiembrie 2024, pentru a se asigura că partenerii noștri internaționali iau, de asemenea, măsurile necesare.

 

Sursa : europa.eu

Pe fondul schimbărilor climatice și al urbanizării rapide, insulele de căldură urbane au devenit un fenomen de interes major în România. Insulele de căldură se formează în principal în zonele urbane dens populate și dezvoltate, unde suprafețele construite absorb și rețin căldura, ducând la creșterea temperaturilor locale. Studiile realizate în perioada 2018-2022 pentru lunile de vară (iunie, iulie și august) au analizat suprafața totală a acestor insule de căldură, numărul de puncte calde și puncte reci din diferite orașe mari ale țării.

Clasamentul orașelor după numărul de puncte calde

Mai jos este prezentat un clasament al principalelor orașe din România, pe baza numărului de puncte calde identificate între anii 2018-2022. Punctele calde sunt acele zone care înregistrează temperaturi mult mai ridicate decât restul suprafeței urbane, contribuind la accentuarea efectului de insulă de căldură. Acest clasament reflectă intensitatea și extinderea acestui fenomen în fiecare oraș, oferind o imagine a zonelor care necesită măsuri de adaptare climatică.

București: 78
Arad: 60
Cluj-Napoca: 49
Oradea: 46
Brașov: 45
Timișoara: 38
Iași: 29
Galați: 26
Ploiești: 24
Craiova: 22
Botoșani: 21
Buzău: 19
Bacău: 18
Pitești: 13
Constanța: 12
Brăila: 5

Observăm că Bucureștiul se situează pe primul loc, cu 78 de puncte calde, indicând o extindere semnificativă a zonelor fierbinți în capitală, cu o suprafață totală a punctelor calde de aproximativ 3,91 kilometri pătrați. La polul opus, orașe precum Constanța și Bacău înregistrează un număr mai mic de puncte calde, însă și acestea sunt afectate de insulele de căldură în timpul verii.

 

Orașe notabile: Arad și Constanța – surprizele topului

Pe baza statisticilor analizate pentru perioada 2018-2022, Arad și Constanța reprezintă două cazuri notabile și contrastante în privința efectului de insulă de căldură, aducând surprize în clasamentul orașelor afectate.

Arad – un oraș cu număr ridicat de puncte calde

Aradul ocupă un loc de frunte în acest top, situându-se pe poziția a doua după București, cu un număr impresionant de 60 de puncte calde identificate. Această densitate de zone fierbinți plasează Aradul printre orașele care se confruntă cu efecte semnificative ale insulelor de căldură urbane. Suprafața totală afectată de insulele de căldură în Arad este una dintre cele mai mari din țară, depășind 230 kilometri pătrați. Deși orașul nu este cel mai mare din România, numărul ridicat de puncte calde arată o nevoie clară de măsuri pentru atenuarea temperaturilor locale și de creșterea suprafețelor verzi și a celor răcoroase.

Această situație din Arad scoate în evidență provocările urbanistice specifice, care pot contribui la creșterea temperaturilor. Proiectele de dezvoltare urbană, reabilitarea spațiilor verzi și folosirea materialelor de construcție adecvate sunt câteva dintre măsurile care ar putea reduce acest fenomen în Arad.

Constanța – număr mic de puncte calde în ciuda climei

Pe de altă parte, Constanța, deși situată într-o zonă cu climat mai cald, se remarcă printr-un număr relativ mic de puncte calde, doar 12. Această valoare este surprinzătoare, având în vedere că orașele din zonele calde sunt adesea afectate de insulele de căldură urbane într-o măsură mai mare. Totuși, prezența Mării Negre și fluxul de aer maritim pot avea un efect de moderare a temperaturilor, contribuind la reducerea fenomenului de insulă de căldură.

În ciuda acestui avantaj natural, Constanța nu este lipsită de efectele insulelor de căldură, însă pe o scară mai mică comparativ cu orașe precum București sau Arad. Aceasta arată potențialul orașului de a menține temperaturi mai scăzute și de a combate insulele de căldură, cu ajutorul amenajării spațiilor verzi și a gestionării eficiente a dezvoltării urbane.

 

Concluzii

Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în mediul urban din România, cu insule de căldură și punctele calde distribuite semnificativ în principalele orașe. Acest top poate oferi informații valoroase autorităților locale în eforturile lor de a implementa strategii de adaptare la încălzirea globală și de a reduce efectul de insulă de căldură urbană.

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate .

 

 

Serviciul Stocare Geologica a Dioxidului de Carbon a fost infiintat ca urmare a transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivei 2009/31/CE, Directiva care face parte din pachetul legislativ Energie – Schimbari Climatice, pachet agreat de sefii de stat si de guvern la Consiliul European din 13 decembrie 2008 si adoptat in Parlamentul European in 17 decembrie 2008.

Acest pachet legislativ face parte din documentele care privesc implementarea Strategiei Europa 2020, strategie initiata in 2007, actualizata si modificata de Comisia Europeana in 3 martie 2010 si aprobata de Consiliul European in 26 martie 2010 si care are 5 obiective principale , cel de-al 3-lea obiectiv stabilind ca tinta in materie de clima/energie atingerea pragurilor 20/20/20, respectiv :

– de reducere, cu cel putin 20%, pana in 2020, a emisiilor de gaze cu efect de sera ( GES); acest obiectiv a fost deja majorat la 30%, cu variatii in functie de tara;

– de crestere, cu cel putin 20%, pana in 2020, a ponderii energiilor regenerabile (RES) in totalul consumului electric ;

– de reducere, cu cel putin 20%, pana in 2020, a consumului global de energie primara, prin cresterea eficientei energetice .

Pachetul legislativ care priveste cel de-al 3-lea obiectiv al Strategiei Europa 2020 contine 5 acte normative europene, promovate in 23 aprilie 2009, respectiv Directiva 2009/28/CE, Directiva 2009/29/CE, Directiva 2009/31/CE si Decizia 460/2009/CE, dintre care Directiva 2009/31/CE, numita si Directiva CCS, a fost transpusa in legislatia romana prin OUG nr. 64/2011, modificata si completata prin Legea 114/2013.

Totodata Uniunea Europeana a propus realizarea unui ProgramDemonstrativ pentru 12 Proiecte Demonstrative de stocare a CO2 si a prevazut mai multe mecanisme financiare de sustinere, care sa conduca la dezvoltarea cunostintelor tehnice privind intregul lant al acestor tehnologii (captare, transport si stocarea CO2), Romania avand inscris un proiect de interes national in acest Program Demonstrativ, Proiectul Gettica.

Implementarea acestor prevederi legislative a impus infiintarea unei structuri de specialitate in cadrul ANRM (prin OUG nr. 64/2009, art. 32) sub denumirea de Serviciul Stocare Geologica a Dioxidului de Carbon.

 

Scopul

In acest moment este unanim acceptat faptul ca activitatile umane modifica ciclul planetar al carbonului. Cresterea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care risca sa perturbe in mod periculos intregul sistem climatic al planetei si limitatea acestei cresteri a devenit o preocupare majora a programelor comunitare de actiune pentru mediu, programe la care Romania este parte.

In ansamblul de masuri care sunt luate pentru diminuarea intensitatii schimbarilor climatice si a acidizarii oceanelor, captarea si stocarea CO2 joaca un rol decisiv deoarece ar putea contribui cu 30% la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest proces implica captarea CO2 in centralele energetice care folosesc gaze sau carbune sau de la alte instalatii industriale (siderurgie, industria cimentului, rafinarii, industria chimica, etc), comprimarea sa, transportul prin conducte sau cu alte mijloace de transport pana la locul de stocare si injectarea, prin intermediul unor foraje, intr-o formatiune geologica adecvata pentru stocarea si retinerea pe termen lung. Prin acest proces se inchide practic ciclul carbonului, prin reintroducerea lui in locul de origine.

 

Dezvoltarea economiei romanesti, care va determina cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si ponderea importanta a productiei de energie pe baza utilizarii combustibililor fosili (peste 50% din totalul productiei de energie) fac ca integrarea tehnologiilor de captare si stocare a CO2 in instalatiile de producere a energiei electrice sa devina esentiala pentru a asigura tranzitia catre o productie durabila de energie cu emisii scazute de CO2 si catre energiile alternative “curate”, complementare, energiile regenerabile.

 

Prin transpunerea Directiva CCS in legislatia romana s-a instituit un cadru juridic pentru stocarea geologica a dioxidului de carbon, sigura din punct de vedere al mediului, contribuind astfel la combaterea schimbarilor climatice. Scopul stocarii geologice a dioxidului de carbon este retinerea completa si permanenta a dioxidului de carbon injectat in situl de stocare, astfel incat sa previna si sa fie eliminate, pe cat posibil, efectele negative si orice riscuri pentru mediu si pentru sanatatea umana.

 

Atributiile Serviciului

 

Atributiile Serviciului Stocare Geologica a Dioxidului de Carbon sunt de a implementa, reglementa si controla, procedurile si prevederile referitoare la explorarea siturilor de stocare si la emiterea autorizatiilor de explorare, la stocarea geologica a CO2 si la emiterea autorizatiilor de stocare, precum si prevederile referitoare la monitorizarea instalatiilor de injectare si a complexului de stocare, la organizarea unui sistem de inspectii, garantii financiare, obligatii ale operatorului aferente inchiderii si post-inchiderii sitului de stocare si a conditiilor de transfer a obligatiilor operatorului catre ANRM.

 

Beneficiile asteptate

 

Prin transpunerea si implementarea Directivei CCS in legislatia romana si prin implementarea captarii si stocarii CO2 in sectoarele economiei romanesti, pe langa beneficiile ecologice si contributia la echilibrarea sistemului climatic global, este de asteptat sa fie obtinute si alte beneficii, cum ar fi:

– cresterea cunostintelor tehnice privind captarea, transportul si stocarea CO2 si a inovatiei tehnologice ;

– reducerea costurilor productiei de energie, pentru unitatile care au implementat tehnologia CCS, prin utilizarea mecanismului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera;

– mentinerea in exploatare a centralelor termoelectrice cu functionare pe lignit autohton, inclusiv a minelor de carbuni furnizoare de materii prime si a retelelor de transport aferente;

– crearea de noi locuri de munca pe intreg lantul de implementare, de la proiectare, executie si exploatare, pana la monitorizare;

– crearea de noi specializari profesionale , de noi programe de invatamant pentru licee tehnice si universitati; – aparitia unui nou sector specializat al industriei ;

– extinderea implementarii tehnologiilor CCS la toti operatorii generatori de emisii de gaze cu efect de sera; – posibilitatea integrarii Romaniei in infrastructura de transport CO2 europeana;

– cresterea capacitatii de exploatare a rezervelor de titei si gaze naturale prin injectarea CO2 in zacamintele considerate epuizate, prin marirea coeficientului de recuperare

 

 

Sursa :

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG)

Cu ocazia Zilei Internaționale „One Health”, ce este celebrata in fiecare an pe data de 3 Noiembrie, InfoCons lanseaza Aplicatia Globala de Protectia Consumatorilor din perspectiva sanatatii si a protectiei mediului unica, aplicatie tip pasaportul consumatorului “One Health “.

Aplicația Globala InfoCons este un instrument util si gratuit, ce poate fi folosit in 33 de limbi si care poate fi descarcat din magazinele : App Store, Google Play si App Gallery. Aplicația Globala InfoCons este un instrument util pentru a face alegeri informate si pune la dispozitia consumatorilor One Health informatii precum : Scanarea codurilor de bare ale produselor alimentare pentru a afla ingredientele, numarul si tipul de aditivi alimentari, alergeni, cantitatea de zahar, sare, calorii , posibilitatea de a personaliza aplicatia pentru cei cu anumite probleme de sanatate si nevoi dietetice speciale prin stabilirea cantitatii de sare, zahar, alergeni, numeric si tipuri de aditivi , precum si Alerte in timp real pentru produse alimentare si non-alimentare la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea InfoCons a lansat  Proiectul  “InfoCons European One Health = One Consumer’s Protection !”

 

Mail multe informații AICI .

 

 

Apariții media

 

Agerpres.ro – InfoCons a lansat Aplicaţia Globală de Protecţia Consumatorilor, cu prilejul Zilei Internaţionale ”One Health”

Caleaeuropeana.ro – On “One Health” Day, InfoCons launches the InfoCons Consumer Protection App at Global level – the Consumer Passport – for Health and Environmental Protection

Infoest.ro – InfoCons lansează aplicația globală One Health

Observator Constanța – InfoCons a lansat Aplicaţia Globală de Protecţia Consumatorilor, cu prilejul Zilei Internaţionale “One Health”

Prwave.ro – De Ziua Internationala “One Health”, InfoCons lanseaza Aplicatia Globala de Protectia Consumatorilor – pasaportul consumatorilor – sanatate si protectia mediului

Stiripesurse.ro – InfoCons a lansat Aplicaţia Globală de Protecţia Consumatorilor

Newsbv.ro – InfoCons a lansat Aplicaţia Globală de Protecţia Consumatorilor, cu prilejul Zilei Internaţionale ”One Health”

Ziareaz.ro – InfoCons lansează aplicația globală One Health

Schimbările climatice transformă Europa în moduri care impun acțiuni colective și urgente. Creșterea temperaturilor, modele meteorologice din ce în ce mai imprevizibile și impactul acestora asupra resurselor esențiale—alimente, apă, energie—sunt semnale clare ale riscurilor profunde și în creștere cu care se confruntă continentul. În fața acestor provocări, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase în materie de climă, dorind să se poziționeze ca lider global în acțiunea climatică. Conform raportului „Tendințe și Proiecții în Europa 2024” al Agenției Europene de Mediu , UE se află pe o cale promițătoare, dar drumul către un viitor neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este presărat cu obstacole. Acest raport explorează realizările recente ale Europei în reducerea emisiilor, rolul esențial al energiei regenerabile, provocările specifice sectoriale și necesitatea urgentă de politici, investiții și coordonare între statele membre pentru a atinge obiectivele critice.

Reducerea Record a Emisiilor în 2023

Cele mai recente date din raportul AEM reflectă un progres semnificativ în misiunea climatică a UE. În 2023, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE au scăzut cu 37% față de nivelurile din 1990, marcând cea mai mare reducere anuală din ultimele decenii—cu excepția reducerilor legate de pandemia din 2020. Această reducere se datorează în mare parte scăderii utilizării combustibililor fosili, în special a cărbunelui, și extinderii energiei regenerabile, care a furnizat aproximativ 24% din necesarul energetic al UE în 2023. În timp ce emisiile globale au crescut cu peste 60% din 1990, UE a reușit să le reducă cu mai mult de o treime. Astfel de realizări demonstrează că o economie cu emisii reduse de carbon este posibilă fără a împiedica creșterea economică.

Această realizare din 2023 este mai mult decât o reușită statistică; ea subliniază potențialul UE de a atinge obiectivul intermediar pentru 2030, care presupune o reducere de 55% a emisiilor față de nivelurile din 1990. Totuși, succesul depinde de menținerea acestui ritm în anii următori. Raportul evidențiază capacitatea UE de a susține accelerarea reducerii emisiilor, sugerând că politicile, inovația tehnologică și colaborarea intersectorială pot impulsiona progresul în atingerea obiectivelor climatice.

Tranziția la Energie Regenerabilă: O Piatră de Temelie a Decarbonizării

Energia regenerabilă a fost esențială în strategia climatică a UE. De-a lungul ultimelor decenii, Uniunea a trecut de la un model energetic dependent în mare măsură de combustibili fosili la unul în care energiile regenerabile joacă un rol central. Ponderea energiilor regenerabile în mixul energetic total al UE a crescut constant, de la aproximativ 10% în 2005 la 24% până în 2023. Această creștere reflectă atât o scădere a utilizării cărbunelui și a combustibililor fosili, cât și o investiție substanțială în regenerabile precum energia solară, eoliană și biomasa. Energia regenerabilă s-a dovedit crucială pentru reducerea emisiilor UE, poziționându-se ca o alternativă viabilă la sursele tradiționale de energie.

În ciuda progresului încurajator, atingerea obiectivelor viitoare necesită o tranziție accelerată. Pentru a rămâne pe drumul cel bun, ponderea energiei regenerabile trebuie să crească de trei ori față de ritmul anual actual. Investițiile în infrastructura pentru energie curată și avansurile tehnologice sunt esențiale pentru realizarea acestei tranziții. Totuși, infrastructura nu este singura provocare; sprijinul politic este, de asemenea, esențial pentru a oferi stimulente stabile și pe termen lung pentru ca afacerile și guvernele să adopte energiile regenerabile la un ritm mult mai rapid.

Eficiența Energetică: Progrese Vizibile dar Insuficiente

Alături de regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Din 2005, utilizarea primară de energie în UE a scăzut cu 19%, iar consumul final de energie a scăzut cu 11%. Măsurile de eficiență energetică—precum modernizarea rețelelor de energie, standardele îmbunătățite pentru clădiri și procesele industriale mai eficiente—au ajutat la reducerea deșeurilor energetice, a emisiilor și au îmbunătățit sustenabilitatea generală.

Cu toate acestea, aceste reduceri nu sunt încă suficiente. Pentru a atinge obiectivele pentru 2030, reducerea consumului de energie primară trebuie să se dubleze, iar reducerile consumului final de energie trebuie să se tripleze față de ratele actuale. Aceasta înseamnă că eforturile de eficiență energetică existente trebuie amplificate, cu un accent pe sectoarele care au rămas în urmă, cum ar fi clădirile rezidențiale și transportul. Politicile publice pot juca aici un rol esențial: stimulentele țintite pentru renovări eficiente din punct de vedere energetic, standarde mai stricte pentru construcții noi și campanii de conștientizare publică ar putea accelera adoptarea practicilor și tehnologiilor economisitoare de energie în întreaga Europă.

Progres Sectorial: Ritmul Variază între Domenii

Progresul Europei în reducerea emisiilor variază considerabil între sectoarele economice. Anumite domenii, cum ar fi aprovizionarea cu energie și industria, au realizat reduceri semnificative, în timp ce altele—precum transportul și agricultura—sunt în urmă.

Sectorul de Aprovizionare cu Energie

Sectorul de aprovizionare cu energie a fost un punct luminos în drumul UE spre decarbonizare. Emisiile din acest sector au scăzut aproape la jumătate din 2005, datorită eliminării treptate a cărbunelui și creșterii ponderii regenerabilelor. Numai în 2023, emisiile de GES din aprovizionarea cu energie au scăzut cu aproximativ 19% față de anul precedent, marcând unul dintre cele mai substanțiale declinuri sectoriale. Această tendință subliniază fezabilitatea tranziției către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, dar și importanța menținerii și accelerării acestui ritm.

Sectorul Industrial

Similar, sectorul industrial a înregistrat îmbunătățiri semnificative. Prin optimizarea proceselor, modernizarea eficienței și tehnologiile de economisire a energiei, sectorul a redus emisiile cu mai mult de o treime în ultimele două decenii. Cu toate acestea, unele reduceri din 2023 au fost parțial datorate scăderii nivelului de producție în anumite industrii, o tendință care ridică întrebări despre reziliența acestor reduceri odată ce sectorul își va relua volumul de activitate. Ca parte a Pactului Verde European, politicile orientate către industrie urmăresc să consolideze tranziția, promovând o bază industrială „net-zero” care să susțină o creștere durabilă.

Transport, Clădiri și Agricultură

Sectorul transporturilor rămâne cea mai mare sursă de emisii a UE și a înregistrat progrese limitate în reducerea emisiilor, cu o scădere de doar 5% din 2005. Deși adoptarea vehiculelor electrice (VE) este în creștere, aceasta nu se întâmplă suficient de rapid pentru a realiza reduceri substanțiale ale emisiilor totale. Acest sector necesită un impuls politic robust și o desfășurare mai rapidă a infrastructurii VE pentru a avea impactul necesar.

Sectorul clădirilor a arătat progrese mai bune, cu o reducere a emisiilor de peste 30% din 2005, datorită în principal renovărilor eficiente din punct de vedere energetic. Cu toate acestea, îmbunătățirile continue vor fi necesare pentru a respecta țintele stabilite. Agricultura a rămas și ea în urmă în reducerea emisiilor, fiind un domeniu critic de focalizare pe măsură ce UE dezvoltă noi politici pentru a încuraja practicile agricole sustenabile și a reduce amprenta de carbon a producției alimentare.

Închiderea Decalajului de Emisii: Țintind 2030 și Dincolo

Chiar și cu progresul recent, UE se confruntă cu un gol în atingerea obiectivelor climatice pentru 2030. Politicile actuale sunt proiectate să realizeze o reducere de 43% a emisiilor nete față de nivelurile din 1990, ajungând la 49% dacă măsurile planificate sunt implementate integral. Totuși, obiectivul de 55% rămâne de neatins fără acțiuni suplimentare.

Statele membre și-au actualizat Planurile Naționale pentru Energie și Climă (NECP-uri) pentru a acoperi acest decalaj. Aceste actualizări reflectă un angajament reînnoit pentru reducerea emisiilor, dar traducerea ambiției în acțiuni va necesita eforturi semnificative. Evaluările inițiale ale Comisiei Europene cu privire la NECP-uri indică o tendință încurajatoare de sporire a ambițiilor, însă sunt necesare pași concreți pentru a atinge rezultatele dorite. Creșterea investițiilor în infrastructura pentru energie regenerabilă, plafoane stricte pentru emisiuni și stimulente țintite sunt toate componente cruciale pentru atingerea obiectivului pentru 2030.

Drumul către 2050: Politici, Investiții și Tehnologii Noi

Privind dincolo de 2030, atingerea neutralității climatice până în 2050 prezintă provocări și mai mari. Traiectoria actuală a UE arată o diferență crescândă între proiecțiile naționale ale emisiilor și țintele pentru 2040 și 2050. Atingerea acestor obiective pe termen lung va necesita nu doar reduceri susținute ale emisiilor, ci și cadre de politici care să stimuleze inovația cu emisii reduse de carbon și investiții financiare substanțiale în tehnologii sustenabile.

Un factor-cheie în acest drum este extinderea Sistemului UE de Comercializare a Emisiilor (ETS). ETS a fost esențial în reducerea emisiilor în sectoare precum energia și industria, însă până acum nu a acoperit emisiile din clădiri și transport. Introducerea unui nou ETS (ETS2), care va începe în 2027, urmărește să abordeze aceste lacune, aplicând limite de emisii și acestor sectoare suplimentare.

 

Sursa : Agenția Europeană de Mediu

Astăzi , 31 Octombrie celebrăm Halloween-ul, iar consumatorii se îndreaptă către produse tip îmbrăcăminte specifice acestei sărbători, produse cosmetice, decorațiuni, etc. În acest context, InfoCons vine în sprijinul consumatorilor cu Aplicația Europeană Gratuită InfoCons ce pune la dispoziție și alertele rapide pentru produsele nealimentare neconforme la nivelul Uniunii Europene, actualizate în timp real.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează în legătură cu Alertele Europene privind produsele specifice de Halloween neconforme și riscurile asociate cu acestea.

ATENȚIE : toate produsele identificate în sistemul European de alertă au un grad de risc direct pentru fiecare dintre noi , iar produsele pot fi găsite pe teritoriul Uniunii Europene direct în magazine sau pe platforme online .

Află AICI care sunt alertele de mediu la produsele de Halloween .