Astăzi, 5 decembrie 2024, reprezentantul InfoCons participă la cea de-a 3-a ediție a Climate Finance Series, care pune un accent proaspăt pe sprijinirea companiilor în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și decarbonizare în cadrul lanțului valoric. Ediția din acest an este intitulată „De la idei la acțiune: Strategii de finanțare climatică care funcționează”. Evenimentul este organizat […]
Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , a participat la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului din București, în Sala ,,C.A. Rosetti”, în data de 3 decembrie 2024 , între orele 12.00 – 14.00.
România are onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie).
Citește mai multe pe acest subiect AICI .
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro
Autor : Alexandra Avram
Campania națională de protecția mediului o9atitudine – Fii Un Exemplu , promovată și în cadrul evenimentelor organizate sâmbătă (23 noiembrie 2024) cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României , 1 Decembrie , dar și Zlei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități , 3 Decembrie .
InfoCons este partener în cadrul evenimentul COPIII Unirii – Un festival care ne unește
Programul zilei de sâmbătă a început la ora 09:30 și se va desfășura la Circul Metropolitan București .
Pe măsură ce summitul global COP29, organizat anul acesta în Baku, Azerbaidjan, ajunge astăzi (22 noiembrie) la ultima sa zi, negocierile intense continuă între miniștrii țărilor participante. Principalul obiectiv este ajungerea la un acord privind termenii și condițiile tratatului final, care va avea consecințe de amploare asupra eforturilor globale pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceste discuții au ajuns într-un punct critic, pe măsură ce negociatorii încearcă să depășească divergențele și să finalizeze elementele cheie ale agendei climatice.
Una dintre cele mai presante probleme este suma de finanțare care va fi alocată în cadrul noului obiectiv de finanțare climatică (NCQG). Acest obiectiv este esențial, deoarece stabilește cât de mult sprijin financiar vor contribui țările dezvoltate pentru a ajuta țările din sudul global să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactele schimbărilor climatice. Noul obiectiv de finanțare este văzut ca un test al angajamentului global față de justiția climatică, având scopul de a asigura faptul că națiunile în dezvoltare, adesea cele mai vulnerabile la schimbările climatice, dispun de resursele necesare pentru a face tranziția către economii mai ecologice.
Cu toate acestea, negocierile rămân tensionate. Există o divizare semnificativă între țările dezvoltate și cele în dezvoltare, nu doar în ceea ce privește scala ambiției, ci și în privința termenelor pentru livrarea acestor fonduri. Țările în dezvoltare solicită contribuții mai rapide și mai substanțiale, în timp ce unele țări mai bogate sunt mai reticente în a se angaja la creșteri rapide. Aceste diferențe au dus la o impas, cu puncte cheie încă nerezolvate pe măsură ce summitul se apropie de final.
Întrebarea acum este dacă COP29 va reuși să depășească aceste provocări și să producă un tratat care să reflecte atât ambiția, cât și corectitudinea. Pentru UE, miza este mare: aceasta își propune să se poziționeze ca lider în diplomația climatică, susținând obiective mai puternice, dar și navigând cerințele diferitelor blocuri. Rezultatul acestor negocieri va determina nu doar credibilitatea UE pe scena globală, ci și direcția viitoare a politicii climatice internaționale.
Astăzi, 20 noiembrie 2024, are loc cea de-a 10-a zi a Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan. Tema principală a zilei se referă la urbanizare, transport și turism.
Abordarea provocărilor schimbărilor climatice în mediile urbane necesită o implicare mai profundă la toate nivelurile și în toate sectoarele, de la cel local la cel regional și global. În plus, rolul transportului în agenda climatică este tratat ca o prioritate conexă. Evenimentele organizate în cadrul primei Zile a Turismului la o conferință COP urmăresc să atragă atenția asupra modului în care acest sector este afectat și de a explora soluțiile posibile pentru o tranziție sustenabilă.
Unul dintre momentele cheie ale zilei este reuniunea la nivel înalt pe tema urbanizării, alături de mese rotunde dedicate construcțiilor ecologice, transportului și infrastructurii, naturii, sănătății și rezilienței urbane, precum și finanțării acțiunilor climatice urbane. Tot astăzi are loc lansarea Declarației MAP COP29 pentru Orașe Reziliente și Sănătoase. O altă etapă importantă este reuniunea la nivel înalt pe tema turismului și lansarea Declarației COP29 privind Acțiuni Sporite în Turism.
Ca parte a Zilei Turismului la COP29, au fost stabilite următoarele obiective:
Unele dintre principalele puncte de pe agenda de astăzi includ următoarele:
Ziua a 10-a a COP29 a evidențiat intersecția crucială dintre urbanizare, transport și turism în combaterea schimbărilor climatice. Lansarea Declarației de la Baku și inițiativele din cadrul Zilei Turismului subliniază importanța tot mai mare a integrării turismului în agenda globală pentru climă, consolidând angajamentul pentru dezvoltare sustenabilă și colaborare între sectoare. Pe măsură ce conferința avansează, aceste eforturi creează premisele unor rezultate concrete care pot transforma orașele și comunitățile din întreaga lume.
Autor : Avram Alexandra
Sunt multe lucruri pe care le putem – și trebuie – să le facem pentru ca lumea noastră să fie mai puțin consumatoare de energie și mai ecologică.
Trebuie să găsim soluții care să ne ajute să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.
Pe lângă faptul că este bine pentru planetă, este bine si pentru sănătatea noastră (mai puțină poluare), asigura securitatea aprovizionării noastre cu energie și este benefic si pentru economie deoarece creează noi locuri de muncă.
O modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este utilizarea mai multa a energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Acestea oferă surse nesfârșite de energie, spre deosebire de combustibilii fosili care se vor epuiza într-o zi. Și, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centrale electrice, generarea de energie electrică din surse regenerabile produce puține sau deloc gaze cu efect de seră.
UE este lider mondial în tehnologiile de energie regenerabilă, iar multe țări ale UE produc deja o mare parte din energie electrică din surse regenerabile.
Obținerea de mai multă energie din surse regenerabile nu reduce doar emisiile, ci înseamnă și o reducere a cheltuielilor pe importurile de cărbune, petrol și gaze din afara UE.
În 2018, aproape 19% din energia UE a provenit din surse regenerabile.
Planul este de a crește acest procent la cel puțin 32% până în 2030.
Unele țări pot folosi energia stocată sub suprafața Pământului pentru a încălzi conductele care încălzesc casele și apa sau pentru generatoarele care produc energie.
Multe stațiuni balneare din Ungaria folosesc energia geotermală pentru a încălzi apa pentru activități de agrement, iar UE sprijină proiectele inovatoare de energie geotermală de acolo.
Există un sprijin financiar public considerabil pentru producția și utilizarea combustibililor fosili, care primesc aproape de două ori mai multe subvenții decât sursele regenerabile. Energia regenerabilă ar fi și mai competitivă dacă combustibilii fosili ar primi mai puțin sprijin.
Idei noi la orizont
În 2016, orașul Modena din Italia a făcut echipă cu consultanți în tehnologie de mediu pentru a renova un supermarket mare, în cadrul unui proiect finanțat de UE pentru a moderniza zona și a o face mai durabilă din punct de vedere ecologic.
Datorită soluțiilor inovatoare, cum ar fi tuburile solare, care canalizează lumina directă (gratuită!) a soarelui în supermarket, clădirea utilizează acum mult mai puțină energie și are costuri de operare mai mici.
În orasul Kalmar din Suedia, autoritățile locale și companiile din domeniul energiei lucrează împreună pentru a încerca ca până în 2030 sa nu mai foloseasca combustibil fosil.
Acest lucru va asigura, de asemenea, dezvoltarea durabilă și va crea locuri de muncă. Acțiunile includ autobuze care funcționează 100% cu energie regenerabilă, inițiative de partajare a mașinii (unele folosesc deja mașini electrice), producerea de combustibil din deșeurile alimentare și obținerea de energie din parcuri solare și eoliene.
Sursa : climate.ec.europa.eu
A doua săptămână a COP29 începe astăzi, cu un accent puternic pe Dezvoltarea Umană, Copii și Tineret, Sănătate și Educație. Abordarea schimbărilor climatice necesită o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți, punând accent pe crearea unor comunități mai sănătoase, mai educate și mai bine pregătite – în special în rândul tinerilor. Pentru prima dată, COP29 găzduiește o Zi dedicată Dezvoltării Umane, oferind o perspectivă care vede dezvoltarea umană, sănătatea, educația și împuternicirea tineretului ca fiind profund interconectate. Fiecare dintre aceste teme va fi tratată și ca o prioritate, reflectând semnificația lor unică în construirea unui viitor rezilient și sustenabil.
Agenda zilei include o serie de discuții la nivel înalt despre investițiile în dezvoltarea umană, sănătate și crearea de locuri de muncă. Un punct deosebit va fi lansarea Inițiativei de la Baku pentru Dezvoltarea Umană pentru Reziliență Climatică, un cadru ambițios destinat să sprijine soluții integrate și centrate pe oameni în combaterea schimbărilor climatice.
Evenimentele de astăzi vor include o gamă largă de discuții, sesiuni tehnice și dialoguri colaborative, evidențiind dimensiunile diverse și interconectate ale acțiunii climatice. Agenda include:
Pe măsură ce a doua săptămână a COP29 se desfășoară, focusul se mută pe o abordare centrată pe oameni în acțiunile climatice, subliniind rolul esențial al sănătății, educației și împuternicirii tineretului în construirea unui viitor sustenabil. Discuțiile și inițiativele lansate în această săptămână subliniază recunoașterea tot mai mare a faptului că soluțiile climatice eficiente necesită nu doar inovație tehnologică și schimbări de politici, ci și împuternicirea comunităților. Investind în oameni – în special în următoarea generație – COP29 își propune să promoveze un drum mai incluziv și rezilient înainte, asigurându-se că acțiunile climatice aduc beneficii tuturor, oriunde și oricând.
Insulele de căldură urbană reprezintă o problemă majoră în mediul urban, apărând în zonele dens populate și dezvoltate unde suprafețele construite (beton, asfalt) absorb și rețin căldura. Aceasta duce la temperaturi locale mai ridicate, cunoscute sub denumirea de puncte calde. În contrast, punctele reci sunt zone în care temperaturile sunt mai scăzute datorită unor caracteristici specifice, care pot contracara efectul insulelor de căldură. Punctele reci pot fi asociate cu parcuri, spații verzi, suprafețe acoperite cu vegetație, dar și cu prezența corpurilor de apă, toate acestea contribuind la răcirea locală a aerului.
Există mai multe motive pentru apariția punctelor reci în zonele urbane, în special vara:
Pentru a reduce apariția punctelor calde și a încuraja formarea punctelor reci, sunt necesare câteva măsuri esențiale:
Mai jos este prezentat clasamentul orașelor din România în funcție de numărul de puncte reci, identificate între anii 2018-2022:
Orașele de top cu cele mai multe puncte reci, precum Arad, Oradea și București, beneficiază de o distribuție strategică a spațiilor verzi, iar în unele cazuri și de un flux natural de aer care contribuie la diminuarea efectului insulelor de căldură.
În comparație cu numărul de puncte calde(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022), Arad, Oradea și Constanța se remarcă prin prezența unui număr mai mare de puncte reci, indicând o bună gestionare a spațiilor verzi și a măsurilor de adaptare urbană.
2. Oradea – Beneficiind de o planificare urbanistică ce favorizează spațiile deschise și verzi, Oradea dispune de 49 de puncte reci, apropiindu-se de numărul de puncte calde.
3. Constanța – Prezența Mării Negre și a fluxului de aer maritim contribuie la numărul de 44 de puncte reci în Constanța, depășind numărul de puncte calde.
Aceste orașe demonstrează că, prin măsuri strategice și beneficii naturale, se poate reduce impactul insulelor de căldură.
În contrast, unele orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara înregistrează mai multe puncte calde decât reci, reflectând o nevoie de măsuri de adaptare suplimentare(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022).
2. Cluj-Napoca – Cu 49 de puncte calde și doar 30 reci, Clujul se confruntă cu un efect puternic al insulelor de căldură, necesitând proiecte verzi și planificare urbanistică adaptată.
3. Timișoara – Timișoara, cu 38 de puncte calde și 47 de puncte reci, are un echilibru mai bun, însă numărul ridicat de puncte calde subliniază necesitatea continuării măsurilor de răcire urbană.
Pentru o analiză detaliată a cauzelor care stau la baza acestor variații, ar putea fi consultată firma AIM Space accesând website-ul aici. Aceștia ar putea efectua studii asupra densității populației, distribuției spațiilor verzi și fluxurilor de aer urban, oferind perspective valoroase asupra modului în care aceste orașe pot reduce efectele insulelor de căldură.
Schimbările climatice și urbanizarea rapidă accentuează efectele insulelor de căldură în România. Deși unele orașe au reușit să creeze puncte reci eficiente, altele se confruntă cu o predominanță a punctelor calde, ceea ce sugerează necesitatea de măsuri și planificări mai specifice. AIM Space poate juca un rol important în furnizarea unei analize detaliate și în implementarea unor strategii de adaptare urbană, sprijinind orașele în eforturile lor de reducere a efectului de insulă de căldură și de îmbunătățire a confortului urban.
Autor ,
Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN
ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate
Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP 29) are loc în prezent la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11-22 noiembrie. Astăzi, 15 noiembrie, începe cea de-a cincea zi a acestui eveniment global semnificativ. Tema principală a discuțiilor de astăzi se concentrează pe Energie – Pace, Ajutor și Recuperare. Acest subiect evidențiază rolul esențial al energiei ca factor al schimbărilor climatice și potențialul său ca forță pentru stabilitate și recuperare.
Energia rămâne cel mai mare contribuitor individual la emisiile globale de gaze cu efect de seră, făcând-o o prioritate de top pentru cei angajați în acțiuni climatice. Abordarea utilizării energiei nu înseamnă doar reducerea impactului climatic, ci și dezvoltarea rezilienței și stabilității în regiunile vulnerabile. Legătura complexă dintre climă și pace este subliniată de faptul că schimbările climatice pot agrava conflictele, pot perturba mijloacele de trai și pot forța migrații în masă, afectând în mod disproporționat cele mai vulnerabile populații din țările în curs de dezvoltare și cele cu venituri mai mici.
Prin prioritizarea energiei în contextul păcii și recuperării, discuțiile de astăzi își propun să exploreze soluții durabile care să răspundă atât nevoilor umanitare imediate, cât și obiectivelor pe termen lung ale rezilienței climatice. Rezultatele acestor dialoguri sunt așteptate să contribuie la o abordare mai integrată și echitabilă a politicii climatice globale, recunoscând că durabilitatea mediului și securitatea umană sunt profund interconectate.
Ziua 5 a COP29 include o gamă diversă de conferințe de presă, sesiuni tehnice și dialoguri, axate pe teme cheie precum energia, reziliența, adaptarea și finanțarea climatică. Evenimente notabile includ:
Aceste sesiuni își propun să avanseze discuțiile despre atingerea obiectivelor net-zero, mobilizarea finanțării climatice și întărirea cooperării globale pentru a asigura că nicio comunitate nu este lăsată în urmă în tranziția climatică.
Autor : Alexandra Avram
Fără efectul de seră, temperatura medie pe Pământ ar fi de -18 °C în loc de 15 °C cât este în prezent și ar fi mult prea rece pentru ca plantele și animalele, inclusiv noi, oamenii să supraviețuim !
Dar carbonul nu rămâne într-un singur loc. Se deplasează constant dintr-o parte a planetei în alta și își schimbă forma. De exemplu, carbonul există în aer în principal sub formă de gaz (dioxid de carbon sau CO2) care este absorbit de plante, inclusiv de copaci, și de oceane.
Pe uscat, animalele, inclusiv noi, iau carbon atunci când mănâncă produse din plante și îl expiră în timpul respirației. Când plantele și animalele mor, rămășițele lor se descompun creând carbon care este absorbit înapoi în Pământ.
Ciclul carbonului a menținut proporția gazului din atmosferă mai mult sau mai puțin stabilă timp de mii de ani.
Cu toate acestea, acest echilibru fin este perturbat de activitățile umane care fie eliberează CO2 mai repede decât poate fi îndepărtat în mod natural, fie reduc depozitele naturale de carbon, cum ar fi prin defrișarea pădurilor tropicale.
Acest lucru crește cantitatea de CO2 din atmosferă și, deoarece CO2 este un gaz cu efect de seră, acest lucru face ca temperatura Pământului să crească.
Sursa : climate.ec.europa.eu
Autor : Alexandra Avram
