Ziua Mondială a Reciclării, sărbătorită pe 18 martie în fiecare an, pune în lumină rolul important al reciclării în protejarea sănătății planetei noastre. Această zi reprezintă un prilej de a reflecta asupra importanței reciclării pentru asigurarea unui viitor sustenabil pentru mediu.

Anual, această sărbătoare încurajează indivizii, comunitățile și afaceriile să adopte practici eficiente de gestionare a deșeurilor și să recunoască necesitatea unor metode de reciclare mai inovative și eficiente la nivel global, prin tema #EroiiReciclării. Inițiativa celebrează progresele realizate în domeniul reciclării și solicită continuarea avansării în acest domeniu.

Folosește Aplicația Europeană InfoCons pentru a recicla produsele electronice și electrocasnice de Ziua Mondială a Reciclării!

Cu ocazia Zilei Mondiale a Reciclării, InfoCons pune la dispoziția consumatorilor Aplicația Europeană Gratuită InfoCons. Prin intermediul acesteia, consumatorii au posibilitatea de a scana codurile QR de pe etichetele de eficiență energetică pentru a afla care sunt centrelele la care pot apela în vederea reciclării produselor electronice și electrocasnice.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, click AICI .

 

În fiecare an, pe 15 martie, Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului  oferă o platformă globală pentru a evidenția drepturile și nevoile consumatorilor. În 2025, Mișcarea de Protectia Consumatorilor la nivel global a stabilit ca tema de anul acesta să fie  „Tranziția către un stil de viață sustenabil”. Această temă subliniază necesitatea unei protecții mai puternice a consumatorilor pentru a impulsiona schimbările necesare pentru un viitor mai sustenabil.

Puterea acțiunii centrate pe oameni – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează !

Consumul sustenabil nu este doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică. Datele furnizate de instituții globale subliniază impactul profund al schimbărilor conduse de consumatori:

  • Conform Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC), până în 2050, strategiile axate pe cerere ar putea reduce semnificativ emisiile:
    • Reducere cu 44,2% în sectorul alimentar (8 miliarde de tone CO2)
    • Reducere cu 66,8% în transportul terestru (4,6 miliarde de tone CO2)
    • Reducere cu 66% în sectorul clădirilor (6,8 miliarde de tone CO2)
  • Comisia pentru Economie Alimentară estimează că transformarea sistemelor alimentare ar putea adăuga până la 10 trilioane USD anual economiei globale, schimbările alimentare reprezentând 70% din acest beneficiu.
  • Tranziția către energie curată aduce deja beneficii economice. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) raportează că în 2023, energia curată a contribuit cu 10% la creșterea economică globală.
  • Politicile publice sunt esențiale—trei sferturi dintre schimbările comportamentale modelate în Planul Net Zero 2050 al IEA pot fi influențate direct de guverne.

 

Pentru mai multe informații pe acest subiect, click AICI .

 

Autor : Alexandra Avram

CADRUL LEGAL:

• REGULAMENTUL (CE) NR. 1013/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeurilor (ultima modificare 11.01.2021) Regulamentul-1013 din 2006;
• HOTĂRÂRE nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, modificată prin Hotărârea 1265/2021 Hotarirea 788 din 2007;
• ORDIN nr. 1647 din 10 iunie 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri (Ordinul 1647 din 2022 si Norme metodologice din 2022);
• ORDIN nr. 1736 din 27 iunie 2022 privind aprobarea Procedurii de înregistrare, raportare şi declarare a operatorilor economici care introduc deşeuri în ţară pentru a fi valorificate (Ordinul 1736 din 2022 si Procedura din 2022);

 

Condiţii privind transferul, importul şi exportul deşeurilor în ROMÂNIA

  • Importul/Transferul oricăror tipuri sau cantităţi de deşeuri în România se poate realiza numai către instalaţii de valorificare, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora către alte entităţi.
  • Importul/Transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este INTERZIS.
  • Exportul de deşeuri se realizează după asigurarea respectării condiţiilor restrictive impuse de ţările de destinaţie şi cu respectarea prevederilor condiţiilor Convenţiei de la Basel, respectiv ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Tranzitul de deşeuri se realizează însoţit de documentele specifice.
  • Organizatorii transferurilor de deşeuri, prevăzuţi în normele metodologice, au obligaţia înscrierii tuturor tranzacţiilor/operaţiunilor ce vor fi efectuate în
    aplicaţia informatică https://siatd.afm.ro/#/ Manual utilizare aplicaţie ROAFM
  • Toate transporturile de deşeuri se supun controlului de specialitate al Gărzii Naţionale de Mediu.
  • Nerespectarea ACESTOR PREVEDERI atrage INTERZICEREA TRECERII FRONTIEREI DE STAT.

Mai multe pe aceasta tema AICI

 

Sursa : Garda Nationala de Mediu 

În fiecare an, pe 5 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Eficienței Energetice. Această zi oferă un prilej de a sublinia rolul important al eficienței energetice, care aduce beneficii semnificative atât pentru operatorii economici, cât și pentru consumatori.

Totodată, eficiența energetică reprezintă un pilon important al economiei, iar conștientizarea importanței acesteia este esențială pentru adoptarea unor politici și măsuri concrete menite să sprijine atingerea obiectivelor naționale în acest domeniu.

Cu această ocazie, InfoCons pune la dispoziția consumatorilor Aplicația Gratuită InfoCons prin care consumatorii pot afla ușor și rapid costul real de utilizare al produselor electronice și electrocasnice.

 

Aplicația Europeană InfoCons vine în sprijinul consumatorilor în momentul achiziționării produselor electronice și electrocasnice , punând la dispoziție calculatorul pentru estimarea costului de utilizare al acestora . Astfel , consumatorii vor putea să estimeze costul asociat consumului de energie pentru fiecare produs , după scanarea codului QR de pe eticheta de eficiență energetică a acestuia .

Pe lângă posibilitatea de a estima costul aferent consumului de energie , Aplicația Europeană InfoCons redă direct pe telefonul mobil informații precum :

– Clasa energetică ;

– Producător ;

– Informații generale, specifice fiecărui produs ( când a fost acesta pus pe piață , garanție , dimensiuni , clasa de zgomot ) ;

–  Cartea tehnică a produsului .

 

De asemenea , Aplicația Europeană InfoCons facilitează procesul de reciclare a produselor electronice și electrocasnice, oferind consumatorilor următoarele informații :

– listă completă a punctelor de colectare a materialelor reciclabile, indicând centrul cel mai apropiat de locația utilizatorului ;

– informații actualizate despre fiecare punct de colectare, inclusiv detalii esențiale despre tipurile de materiale reciclabile acceptate în fiecare locație .

Aplicația Europeană InfoCons facilitează totodată verificarea corectitudinii informațiilor afișate pe produsele electrocasnice și dispozitivele electrice . Astfel , prin scanarea codului QR de pe eticheta de eficiență energetică , pot fi comparate informațiile generate de aplicație cu informațiile înscrise pe produs , pentru a observa dacă produsul respectiv se încadrează într-adevăr în clasa menționată pe etichetă sau dacă informațiile diferă .

Produsele electronice și electrocasnice ale căror etichete energetice pot fi scanate fac parte din următoarele categorii :

– Mașini de spălat haine ;

– Mașini de spălat vase ;

– Frigidere ;

– Uscătoare ;

– Televizoare și monitoare pentru computer ;

– Surse de lumină ;

– Anvelope .

 

Aplicația Europeană InfoCons este un instrument util pentru cei care doresc să fie informați în legătură cu costul real de consum al produselor electronice și electrocasnice . Scanează codul QR de pe eticheta de eficiență energetică a produselor cu Aplicația Europeană InfoCons și descoperă informații despre caracteristicile tehnice, producător, clasă energetică, precum și calculatorul pentru costul de operare al produselor electronice și electrocasnice .

 

 

Monitorizarea și Prognoza Zero Poluare oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor poluării în UE și evaluează progresul în atingerea obiectivelor pentru 2030. Statele membre ale UE monitorizează sistematic nivelurile de poluare, sursele acesteia și efectele asupra sănătății și mediului. Aceste date contribuie la dezvoltarea unor politici eficiente de reducere a poluării.

Cadrul de monitorizare analizează poluarea aerului, apei și solului, evaluând nivelurile din trecut și prezent, utilizând în același timp modele predictive pentru a anticipa tendințele viitoare.

Cel mai recent raport, al doilea Monitorizare și Prognoza Zero Poluare 2025, a fost publicat în martie 2025. Acesta este susținut de:

  • Tabloul de bord Zero Poluare al Agenției Europene de Mediu (EEA), care oferă indicatori cheie privind poluarea.
  • Al 4-lea Raport privind Aerul Curat, care analizează tendințele calității aerului.
  • „Spre Zero Poluare în Regiuni și Capitale”, un instrument online cu date despre poluare în întreaga Europă.
  • Centrul de Cunoștințe al UE pentru Apă, Observatorul Solului UE și Centrul de Date, care oferă cercetări științifice pentru reducerea poluării.

Obiectivele Zero Poluare pentru 2030

  1. Reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu 55%
  • Obiectiv: Reducerea cu 55% a deceselor premature cauzate de poluarea aerului.
  • Stare actuală: -45% (tendință stabilă) din 2005 (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Reducere estimată între -62% și -69%, ceea ce înseamnă că UE este pe drumul cel bun.
  • Surse: Tabloul de bord EEA, Al 4-lea Raport privind Aerul Curat.
  1. Reducerea cu 30% a persoanelor afectate cronic de zgomotul transportului
  • Obiectiv: Reducerea cu 30% a numărului de persoane afectate de zgomotul transportului.
  • Stare actuală: -2% (tendință descendentă) între 2017 și 2022 (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Reducere estimată între -2% și -23%, ceea ce înseamnă că UE este în afara traiectoriei.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare EEA, Al 4-lea Raport privind Aerul Curat.
  1. Reducerea cu 25% a ecosistemelor UE afectate de poluarea aerului
  • Obiectiv: Reducerea cu 25% a ecosistemelor afectate de poluarea aerului.
  • Stare actuală: -13% (tendință descendentă) din 2005 (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Reducere probabilă de -20%, ceea ce înseamnă că obiectivul este puțin probabil să fie atins.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare, Al 4-lea Raport privind Aerul Curat.
4a. Reducerea pierderilor de nutrienți cu 50%
  • Obiectiv: Reducere de 50%.
  • Stare actuală: 0% (tendință stabilă), cu date de referință din 2012-2015.
  • Prognoză: Reducere anticipată, dar insuficientă, ceea ce înseamnă că obiectivul este puțin probabil să fie atins.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare, Planul de Acțiune pentru Gestionarea Integrată a Nutrienților.
4b. Reducerea utilizării și riscului pesticidelor chimice cu 50%
  • Obiectiv: 50% reducere.
  • Stare actuală: -46% (tendință descendentă) din 2015-2017; reducerea corectată pe baza datelor din 2022 este de -27% (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Nicio evaluare cantitativă exactă, dar tendințele sugerează că obiectivul este pe drumul cel bun.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare, SANTE – Strategia „De la fermă la consumator”.
5a. Reducerea deșeurilor de plastic din mări cu 50%
  • Obiectiv: 50% reducere.
  • Stare actuală: -29% (tendință descendentă) din 2015-2021 (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Reducere posibilă de până la -42%, ceea ce înseamnă că obiectivul este pe drumul cel bun.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare, Raportul JRC 2024.
6a. Reducerea semnificativă a generării totale de deșeuri
  • Obiectiv: Reducere considerabilă.
  • Stare actuală: -0.5% (tendință stabilă) din 2010 (Monitorizare 2024).
  • Prognoză: Tendința rămâne stabilă, ceea ce înseamnă că obiectivul este puțin probabil să fie atins.
  • Surse: Tabloul de bord Zero Poluare.

Clasificarea progresului

  • Pe drumul cel bun: Proiecțiile indică faptul că UE va atinge obiectivul până în 2030.
  • Probabil pe drumul cel bun: Tendințele actuale sugerează că obiectivul este realizabil, dar este posibil să fie necesare eforturi suplimentare.
  • Puțin probabil să fie atins: Datele indică faptul că obiectivul nu va fi atins fără măsuri suplimentare.
  • În afara traiectoriei: Progresul este insuficient și sunt necesare schimbări semnificative pentru a atinge obiectivul.

Scopul și contextul monitorizării

Monitorizarea și Prognoza Zero Poluare urmărește să:

  • Evalueze progresul, identifice nevoia de intervenție și sprijine tranziția verde și digitală.
  • Implică actorii interesați, inclusiv cetățeni, companii, mediul academic, factori de decizie și instituții ale UE.

Această inițiativă completează monitorizarea schimbărilor climatice, biodiversității și economiei circulare, utilizând date UE furnizate de Eurostat, DG SANTE, EMSA, ECHA, EMA și proiecte de cercetare finanțate de UE.

Prognoza, realizată de Centrul Comun de Cercetare, utilizează modelare și proiecții pentru a evalua impactul politicilor asupra reducerii poluării. Al 4-lea Raport privind Aerul Curat, gestionat de DG Mediu, joacă un rol esențial în aceste evaluări.

 

Sursă : Directoratul General pentru Mediu – Comisia Europeană

Astăzi, 3 Martie 2025  Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) au publicat cel de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, care oferă o imagine de ansamblu a activității UE de îndeplinire a obiectivelor de reducere la zero a poluării până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat astăzi cel de al patrulea raport prospectiv privind aerul curat.

Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit rapoartelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme în UE pentru a-și atinge obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a UE va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. În cele din urmă, acțiunile privind reducerea la zero a poluării, în special prin Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, vor sprijini tranziția durabilă a economiei UE și o vor face mai competitivă.

Progrese înregistrate în direcția atingerii obiectivelor pentru 2030, dar nivelurile de poluare rămân prea ridicate

Deși progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere, potrivit raportului prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducerea emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare. În plus, poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, continuă să amenințe ecosistemele UE. Acest lucru este confirmat de cel de al patrulea raport „Perspective privind aerul curat”, care subliniază că, deși emisiile de poluanți atmosferici din UE continuă să scadă, calitatea aerului prezintă un risc grav pentru sănătatea și calitatea ecosistemelor din UE. Ambele rapoarte arată că sunt necesare mai multe acțiuni pentru a reduce și mai mult poluarea aerului.

Raportul de monitorizare și prospectivă privind reducerea la zero a poluării constată, de asemenea, că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienți și de deșeuri rămân prea ridicate. În ceea ce privește poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. În ceea ce privește microplasticele, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda această sursă de poluare. În plus, pierderile de nutrienți au rămas în mare parte neschimbate, în special din cauza provocărilor persistente legate de scurgerile agricole și de utilizarea îngrășămintelor. În ceea ce privește deșeurile, sunt necesare, de asemenea, eforturi mai mari, deoarece producția de deșeuri continuă să crească în UE. Raportul arată în mod clar că sunt necesare mai multe acțiuni pentru a atinge obiectivul ambițios al UE de reducere la zero a poluării. Prin urmare, punerea deplină în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în domeniul mediului sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reducere la zero a poluării pentru 2030, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Pe plan legislativ, UE a luat deja măsuri prin revizuirea Directivei privind emisiile industriale, a Directivei privind calitatea aerului înconjurător, a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, a Directivei-cadru privind deșeurile, a Directivei-cadru privind apa și a Regulamentului privind mercurul. Noul Regulament privind refacerea naturii va contribui, de asemenea, la reducerea în continuare a presiunilor exercitate de poluare asupra ecosistemelor și la creșterea rezilienței generale a ecosistemelor. Pentru a combate poluarea cu microplastice, Comisia a prezentat în 2023 o propunere de regulament privind prevenirea pierderilor de granule din plastic în mediu. Odată adoptat, acesta va contribui la atingerea acestui obiectiv de poluare în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Tabloul de bord privind reducerea la zero a poluării

Ambele rapoarte sunt însoțite de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care arată progresele înregistrate de regiunile UE și de toate capitalele în ceea ce privește obținerea unui aer, a unei ape și a unui sol mai curate.

Tabloul de bord compară regiunile între ele și cu media UE. Comparația se bazează pe mai mulți indicatori de poluare a mediului care abordează sănătatea, protecția ecosistemelor și biodiversitatea, precum și producția și consumul.

Tabloul de bord evidențiază 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franța, Germania și Suedia, care se mândresc în prezent cu cele mai scăzute niveluri de poluare.

Contextul

Raportul de monitorizare și prospectivă privind reducerea la zero a poluării a fost elaborat împreună cu Agenția Europeană de Mediu (AEM) și cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Monitorizarea și evaluarea prospectivă servesc drept verificare periodică bianuală a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor UE de reducere la zero a poluării. Aceasta va sta, de asemenea, la baza viitoarelor politici menite să sprijine obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării – reducerea poluării în măsura în care aceasta nu mai prezintă un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu până în 2050. Raportul a fost prezentat în această dimineață în cadrul reuniunii Platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării de la Bruxelles.

Pentru a realiza o planetă curată și sănătoasă, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării a fost inițiat în 2021, cu obiective-cheie de accelerare a reducerii poluării. În cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Comisia a lansat nouă inițiative emblematice și 33 de acțiuni specifice pentru prevenirea și reducerea poluării, inclusiv, în special, pachetul privind reducerea la zero a poluării pentru un aer și o apă mai curate.

Poluarea contribuie în mod semnificativ la o serie de probleme de sănătate și la decese premature.  Există, de asemenea, inegalități clare atât în ceea ce privește expunerea la poluare, cât și impactul acesteia. Cetățenii din grupurile socioeconomice inferioare tind să fie mai expuși la poluare, iar grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă, sunt, de asemenea, afectate în mod disproporționat.  Aceste decese și boli asociate poluării pot fi prevenite în mare măsură prin reducerea nivelurilor de poluare din mediu și ar trebui luate în considerare ca parte a viitoarelor măsuri sanitare preventive în Europa. Poluarea este, de asemenea, una dintre cele cinci amenințări principale la adresa biodiversității.

 

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Tipuri de emisii în aer

Eurostat publică date privind următoarele tipuri de emisii atmosferice:

  • gazele cu efect de seră , care acoperă 7 gaze , inclusiv CO2, cauzând schimbări climatice. Aceste gaze sunt responsabile pentru schimbările climatice, care, la rândul lor, au o gamă largă de consecințe pentru oameni, floră și faună;
  • poluanții atmosferici, care acoperă 7 substanțe nocive pentru sănătatea umană și dăunătoare pentru mediu și biodiversitate. Poluarea aerului poate provoca o varietate de efecte negative asupra sănătății oamenilor, inclusiv riscul de infecții respiratorii, boli de inimă și cancer pulmonar. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact asupra biodiversității și a stării mediului.

Perspectivele de măsurare a emisiilor atmosferice

Informațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici pot fi prezentate din 3 perspective complementare:

  1. Emisiile de CO2 generate de producție în economia UE (conturi)
  2. Emisiile de CO2 de pe teritoriul UE (inventare)
  3. Emisiile de CO2 legate de consumul în UE (amprente)

Eurostat elaborează statistici în conformitate cu perspectivele 1 și 3 și publică statisticile teritoriale (perspectiva 2) provenite de la Agenția Europeană de Mediu. În timp ce pentru perspectivele 1 și 3 datele sunt furnizate Eurostat de către institutele naționale de statistică, acestea nu au niciun rol sau au un rol minor în elaborarea perspectivei 2.

 

Date statistice privind poluanții atmosferici și gazele cu efect de seră

 

Conform datelor europene, Romania a avut in primul trimestrul a anului 2010 o emisie de 1.511 tone per cap de locuitor iar media Uniunii Europene a fost de 2.674 tone per cap de locuitor.

 

In primul trimestru al anului 2024 la nivelul Romaniei emisiile erau de 1.419 tone per cap de locuitor iar media Uniunii Europene a fost de 1.931 tone per cap de locuitor.

 

 

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Comisia Europeană saluta acordul provizoriu la care au ajuns noaptea trecuta (18 Februarie 2025),  Parlamentul European și Consiliul cu privire la revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile. Directiva-cadru modificată privind deșeurile va promova o economie circulară în întreaga UE, în special prin încurajarea inovării și trecerea la practici industriale și de consum mai durabile. Acesta este un important pas înainte în abordarea risipei de textile și alimente, consolidând în același timp competitivitatea UE.

Norme comune armonizate

O caracteristică esențială a directivei revizuite este setul său comun de norme care va spori sustenabilitatea pentru întreprinderi și consumatori și va armoniza piața unică a textilelor uzate și a deșeurilor textile.

Obiective de reducere a risipei de alimente

Acordul de astăzi abordează problema risipei de alimente, demonstrând angajamentul statelor membre de a combate risipa de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv în gospodării. Directiva va accelera ambiția UE de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3 de a reduce la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare până în 2030. Pentru a consolida această activitate, statele membre reduc, până în 2030, risipa de alimente cu 10 % în procesul de prelucrare și fabricare. Acestea ar trebui, de asemenea, să reducă risipa de alimente cu 30 % (pe cap de locuitor) în comun la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului, care include restaurantele, serviciile de alimentație și gospodăriile.

Comisia va sprijini statele membre în atingerea obiectivelor prin schimbul de bune practici și învățarea prin intermediul Platformei UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente. Acesta va finanța, de asemenea, cercetarea și va oferi granturi pentru acțiuni.

Către o reducere a deșeurilor textile

Odată cu modificarea Directivei-cadru privind deșeurile, fiecare stat membru va institui propriul sistem de răspundere extinsă a producătorilor (REP) pentru produsele textile și de încălțăminte. În cadrul acestor sisteme, producătorii de textile vor contribui la gestionarea textilelor uzate și a deșeurilor textile. Fiind responsabili pentru sfârșitul duratei de viață a produselor pe care le vând, producătorii vor fi încurajați să proiecteze produse textile mai durabile, care să fie mai ușor de reutilizat, reparat și reciclat. Această contribuție va stimula, de asemenea, investițiile în capacitățile de colectare separată, sortare, reutilizare și reciclare. Acest lucru va contribui la crearea unei economii circulare pentru textile.

Noile norme abordează exporturile ilegale de deșeuri textile. Prin definirea clară a ceea ce constituie „deșeuri” în raport cu textilele „reutilizabile”, sortarea va avea loc înainte de expedierea textilelor uzate. Această măsură completează noua măsură, care garantează că deșeurile textile sunt exportate numai atunci când pot fi gestionate într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului.

Etapele următoare

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte ca aceasta să poată intra în vigoare.

Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Ulterior, statele membre vor trebui să transpună directiva în legislația națională în termen de 20 de luni de la intrarea în vigoare.

Contextul

În 2020, UE a generat 6,95 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a 16 kg pe cap de locuitor. Din această cantitate, doar 1,95 milioane de tone de deșeuri textile au fost colectate separat. Fără creșterea gradului de sortare și reciclare în Europa, prea multe deșeuri textile vor ajunge să fie incinerate, depozitate sau eliminate.

În prezent, în UE se generează anual peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce generează 252 de milioane de tone de emisii de CO2 de-a lungul lanțului alimentar. Aproximativ 10% din toate alimentele furnizate în viața noastră de zi cu zi sunt irosite. Din punct de vedere economic, se estimează că piața pierde 132 de miliarde EUR anual din cauza risipei de alimente. Această cifră include resursele pierdute pentru operatorii din sectorul alimentar, precum și cheltuielile inutile ale gospodăriilor. În plus, costul colectării și tratării deșeurilor alimentare este estimat la o sumă suplimentară de 9,3 miliarde EUR.

La 5 iulie 2023, Comisia a propus o revizuire specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, cu accent pe deșeurile alimentare și textile. Directiva-cadru privind deșeurile este cadrul juridic al UE pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor în UE. Acesta stabilește definițiile referitoare la gestionarea deșeurilor, inclusiv definițiile deșeurilor, reciclarea și valorificarea, ierarhia deșeurilor și conceptele de bază.

Revizuirea răspunde angajamentului asumat de Comisie în Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare de a propune măsuri de armonizare a normelor privind răspunderea extinsă a producătorilor pentru textile și de a dezvolta stimulente economice pentru ca produsele textile să devină mai sustenabile și mai circulare.

 

Sursa : europa.eu

Economia circulară propune un model care vizează reducerea consumului excesiv de resurse, utilizarea mai eficientă a acestora și minimizarea efectelor negative asupra mediului. La nivel european, acest concept reprezintă o prioritate majoră, fiind un element central al Pactului Verde European. Strategia europeană de dezvoltare sustenabilă, bazată pe tranziția către economia circulară, aduce beneficii semnificative atât pentru economie, cât și pentru protecția mediului:

  • Reducerea emisiilor de CO2 – UE își propune ca până în 2050 să devină neutră din punct de vedere climatic
  • Minimizarea dependenței UE de materii prime critice din surse externe
  • Inovare în sectorul de producție, reparare și reciclare
  • Crearea de locuri de muncă în sectorul economiei circulare

 

Cum se stimulează implementarea modelului de economie circulară la nivel european ?

 

Legislație dedicată 

Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte legislative Planul de Acțiune pentru Economia Circulară (2020) și diverse reglementări specifice pentru produse electronice, ambalaje, textile și baterii.

Susținere financiară

UE finanțează proiecte care sprijină inovarea și implementarea principiilor economiei circulare prin programe precum Fondul pentru Tranziția Justă, LIFE,  Horizon Europe și multe altele.

 

Sectorul echipamentelor electrice și electronice în contextul economiei circulare

 

O parte importantă din tranziția către o economie circulară o reprezintă sectorul echipamentelor electronice din multiple perspective descrise și de acte legislative:

  1. Regulamentul privind Proiectarea Ecologică pentru Produse Sustenabile (ESPR): intrat în vigoare în 2024 regulamentul urmărește să se asigure că produsele introduse pe piața UE sunt durabile și eficiente din punct de vedere energetic, având în vedere întregul ciclu de viață al acestora. Sunt menționate aparatele electronice, fiind specificate clar drept exemplu mașinile casnice de spălat și uscătoarele casnice de rufe. Parte din regulament este Pașaportul Digital al Produselor care va ajuta la îmbunătățirea proceselor de reciclare și de reparare inclusiv a echipamentelor electrice.
  2. Directiva europeană privind dreptul la reparare: adoptată tot în 2024 directiva urmărește să faciliteze reparația produselor electronice și electrocasnice, prelungind astfel durata de viață a acestora.
  3. Directiva europeană privind încărcătorul comun USB-C: echipamentele IT&C care au început a fi puse pe piață din decembrie 2024 trebuie să poată fi încărcate cu un singur tip de încărcător.
  4. Strategia națională privind Economia Circulară: în 2022 a fost aprobată strategia națională privind economia circulară. În cadrul acesteia echipamentele electrice și electronice sunt menționate ca fiind printre sectoarele cu cel mai mare potențial de tranziție la o economie circulară.
  5. Directiva DEEE (Deșeuri de echipamente electrice și electronice): la nivel European, în acest moment este în vigoare această directivă care specifică inclusiv conceptul de responsabilitate extinsă a producătorilor prin faptul că aceștia sunt responsabili pentru DEEE rezultate din activitatea de punere pe piață de echipamente electrice și electronice.
  6. Regulamentul privind materiile prime critice: stabilește ca până în 2030, la nivelul UE, minim 25% din consumul anual de materii prime critic să provină din fluxul de reciclare. Materiile prime critice (Ex: aluminiu, cupru etc) fiind prezente în producția de EEE, colectarea separată și reciclarea de DEEE este esențială pentru a atinge acest obiective.

Prin aceste inițiative și reglementări, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de tranziția către o economie circulară în sectorul echipamentelor electrice și electronice, promovând sustenabilitatea. Fii Un Exemplu și Tu !

 

Sursă : ECOTIC 

InfoCons a lansat o campanie anul trecut pe zona de emisii de CO2, punând pentru prima dată la aceeași masă, într-un parteneriat mai amplu, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, ANRM  și Departamentul de Strategii Durabile din cadrul Guvernului României, conform declarației domnului Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , la cea de-a patra ediție a Romanian Sustainability Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.

Președintele InfoCons , Sorin Mierlea , a declarat : „Am pornit această campanie pe zona înțelegerii a ceea ce înseamnă emisiile de CO2. Avem și un curs în acest domeniu, pe care l-au parcurs în jur de 70% din profesorii din învățământul preuniversitar care au și atributul de diriginte. De asemenea am făcut-o evaluare pe UAT-urile din toată țara dacă au vreo strategie pe zona de decarbonizare.”

Mai multe informații sunt disponibile AICI .

 

Autor : Alexandra Avram