Tranziția de la un model economic liniar la unul circular reprezintă un proces complex și de lungă durată, iar România se află încă la începutul acestui drum. În această perioadă de tranziție, este esențial să ținem cont de faptul că dezvoltarea capitalului economic și social nu mai poate fi privită separat de impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului natural. Astfel, dezvoltarea sistemelor socio-economice într-o economie circulară (EC) trebuie să pună un accent deosebit pe protecția capitalului natural. Aceasta presupune conservarea mediilor naturale, reducerea pierderii serviciilor ecosistemice valoroase și prevenirea emisiilor de poluanți, inclusiv a deșeurilor.

Pentru a citi mai mult pe acest subiect, click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte

În fiecare an, pe 22 aprilie, este sărbătorită Ziua Pământului — un moment nu doar pentru a onora frumusețea și bogăția planetei noastre, ci și pentru a reflecta asupra provocărilor de mediu cu care ne confruntăm. Stabilită pentru prima dată în 1970, Ziua Pământului a luat naștere dintr-o conștientizare tot mai mare a degradării mediului.

Acum, la 55 de ani distanță, ea servește ca un memento puternic al progreselor realizate și al drumului lung pe care îl mai avem de parcurs pentru a proteja casa noastră comună. Tema din 2025, Puterea Noastră, Planeta Noastră, îndeamnă la unitate globală în accelerarea tranziției către energie regenerabilă — un pas esențial pentru a tripla electricitatea curată până în 2030 și a combate criza climatică.

Pentru mai multe informații, click AICI .

Ministerul Energiei lansează un nou program de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro, destinat creșterii eficienței energetice în sectoarele industriale cu impact semnificativ asupra mediului. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare și sunt alocate întreprinderilor care operează în domenii precum industria oțelului, cimentului, petrolului și gazelor naturale, producția de energie și alte industrii intens poluatoare.

Obiective clare pentru un viitor sustenabil

Scopul principal al acestui program este de a sprijini tranziția către o economie curată, competitivă și sigură, prin investiții care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să optimizeze consumul de energie în cadrul instalațiilor industriale.

Ministerul subliniază importanța utilizării tehnologiilor de ultimă generație în atingerea acestor obiective. Se pune accent pe modernizarea echipamentelor conform celor mai bune tehnici disponibile (BAT), dar și pe implementarea tehnologiilor de captare, transport, stocare și utilizare a dioxidului de carbon (CCS/CCU), esențiale pentru decarbonizarea industriilor grele.

Cine poate aplica pentru finanțare?

Programul este deschis operatorilor economici – societăți sau regii autonome – care îndeplinesc următoarele condiții:

• Sunt entități cu personalitate juridică, înregistrate în România sau într-un stat membru UE;
• Desfășoară activități industriale pe teritoriul României, în domeniile reglementate de Directiva 2003/87/CE privind EU-ETS;
• Fac dovada participării în schema EU-ETS la momentul depunerii cererii.

Valoarea maximă a sprijinului acordat este de 30 de milioane de euro per beneficiar/proiect, acoperind până la 100% din costurile eligibile.

Ce tipuri de investiții sunt eligibile?

Sunt eligibile investițiile în:

• Linii de producție eficiente energetic;
• Motoare, transformatoare, compresoare, pompe;
• Instalații tehnologice moderne;
• Sisteme de topire, boilere, schimbătoare de căldură;
• Sisteme digitale integrate de management energetic.

Toate echipamentele trebuie să fie orientate spre reducerea consumului de energie primară, pe baza unui audit și bilanț energetic clar definit.

În schimb, nu sunt eligibile:

• Instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile;
• Echipamentele pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale;
• Investițiile în cogenerare, încălzire/răcire centralizată sau producția de energie electrică.

Consultare publică deschisă

Pentru o perioadă de 30 de zile, Ghidul Solicitantului este disponibil în consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei. Toți cei interesați pot transmite opinii și propuneri de îmbunătățire.

Un pas concret spre decarbonizarea industriei

Ministerul consideră că investițiile sprijinite prin acest program vor genera un impact direct asupra reducerii emisiilor de CO₂ și a consumului energetic, contribuind semnificativ la obiectivele de mediu asumate de România.

 

Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial evidențiază o serie de provocări de mediu în creștere, care necesită acțiune globală imediată și coordonată. Aceste provocări, dacă nu sunt abordate, riscă să perturbe ecosisteme, economii și societăți din întreaga lume.

Creșterea Frecvenței Fenomenelor Meteo Extreme

Raportul atrage atenția asupra unei creșteri semnificative a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, precum uraganele, valurile de căldură și incendiile de vegetație. Aceste evenimente au generat pierderi economice majore, au dus la strămutarea comunităților și au provocat pierderi de vieți omenești. Intensificarea lor este strâns legată de schimbările climatice în curs, ceea ce impune măsuri ferme de reducere a riscurilor și de adaptare.

Accelerarea Pierderii Biodiversității și Degradarea Ecosistemelor

Activitățile umane precum defrișările, poluarea și exploatarea excesivă a resurselor au dus la o scădere rapidă a biodiversității. Raportul avertizează că un număr considerabil de specii se află în pericol de dispariție, ceea ce poate conduce la colapsul ecosistemelor esențiale pentru servicii vitale precum polenizarea, purificarea apei sau reglarea climei. Degradarea acestor ecosisteme amenință direct securitatea alimentară și mijloacele de trai la nivel global.

Agravantă Lipsă de Apă

Lipsa apei devine o preocupare critică, cu estimări care sugerează că o parte semnificativă a populației globale s-ar putea confrunta cu penurii de apă în viitorul apropiat. Printre cauzele acestei crize se numără consumul excesiv, poluarea și efectele schimbărilor climatice. Raportul subliniază riscul tot mai mare de conflicte legate de resursele de apă și necesitatea unor practici durabile de gestionare a acesteia.

Provocări în Eforturile de Combatere a Schimbărilor Climatice

Deși au fost asumate angajamente internaționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, raportul semnalează întârzieri și lacune în implementarea efectivă a acestora. Continuarea dependenței de combustibili fosili și lipsa investițiilor suficiente în surse regenerabile încetinesc eforturile de limitare a încălzirii globale. Această stagnare agravează alte riscuri de mediu și evidențiază nevoia urgentă de accelerare a procesului de decarbonizare.

Poluare Persistență a Mediului

Poluarea – fie că este aeriană, a apei sau a solului – continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru sănătatea umană și pentru natură. Răspândirea deșeurilor din plastic, deversările industriale și scurgerile din agricultură contribuie la degradarea habitatelor naturale și contaminarea surselor de hrană și apă. Raportul face apel la întărirea reglementărilor și la adoptarea tehnologiilor curate pentru combaterea poluării.

Implicații Economice și Sociale

Riscurile de mediu evidențiate au consecințe economice și sociale extinse. Din punct de vedere economic, dezastrele climatice frecvente generează costuri mari pentru guverne și industrii, perturbând lanțurile de aprovizionare și reducând productivitatea. Social, aceste provocări adâncesc inegalitățile, afectând în special comunitățile vulnerabile, ceea ce duce la strămutări și o competiție sporită pentru resursele limitate.

Răspunsuri Strategice la Riscurile de Mediu

Pentru a aborda aceste provocări urgente, raportul recomandă o abordare complexă:

• Investiții în Energie Regenerabilă: Tranziția către surse regenerabile este esențială pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice. Sunt necesare politici care să stimuleze adoptarea și inovarea în domeniul energiei curate.
• Consolidarea Măsurilor de Adaptare: Dezvoltarea de infrastructuri și sisteme rezistente la impactul climatic poate reduce vulnerabilitățile. Aici intră construcția de baraje de protecție, sisteme de avertizare timpurie și practici agricole adaptate schimbărilor climatice.
• Promovarea Gestionării Durabile a Resurselor: Practicile sustenabile, precum conservarea apei și silvicultura responsabilă, pot contribui la protejarea ecosistemelor și a serviciilor oferite de acestea.
• Întărirea Controlului Poluării: Aplicarea unor reglementări stricte privind emisiile și deșeurile, împreună cu promovarea economiei circulare, pot reduce poluarea mediului.
• Promovarea Colaborării Globale: Provocările de mediu nu cunosc granițe, astfel că este vitală cooperarea internațională. Consolidarea acordurilor globale și a parteneriatelor poate facilita schimbul de cunoștințe, resurse și tehnologii.

Raportul privind Riscurile Globale 2025 este un apel clar pentru acțiune imediată și coordonată în fața riscurilor de mediu în creștere. Natura interconectată a acestor provocări impune soluții integrate, care să țină cont de dimensiunile economice, sociale și ecologice. Prin prioritizarea sustenabilității și a rezilienței, comunitatea globală poate naviga cu succes aceste riscuri și poate construi un viitor mai sigur și mai prosper.

 

Sursă : Raportul privind Riscurile Globale 2025 al Forumului Economic Mondial

Pe măsură ce lumea se orientează tot mai mult către o economie verde, locurile de muncă din sectorul mediului au înregistrat o creștere semnificativă în întreaga Uniune Europeană. În 2022, locurile de muncă din economia ecologică au crescut considerabil, reflectând angajamentul continuu al UE față de sustenabilitate, energie regenerabilă și gestionarea deșeurilor.

În timp ce unele țări au înregistrat creșteri ale locurilor de muncă cu două cifre, iar altele au avut scăderi în anumite sectoare, înțelegerea acestor tendințe este esențială pentru factorii de decizie politică, companii și căutătorii de locuri de muncă care doresc să navigheze în această industrie în continuă schimbare.

Locurile de muncă în domeniul mediului din UE au crescut cu aproape 10% în 2022 – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

În 2022, locurile de muncă din sectorul mediului din UE au crescut cu o medie de 9,5% comparativ cu 2021, pe baza echivalențelor de muncă cu normă întreagă. Acest lucru subliniază o tendință puternică de creștere a locurilor de muncă verzi, susținută de investițiile tot mai mari în energie regenerabilă, gestionarea deșeurilor și eficiența resurselor.

Totuși, creșterea nu a fost uniformă în toate țările UE. Creșterea locurilor de muncă a variat de la un modest 2,8% în Cehia la un uimitor 38% în Grecia, demonstrând modul în care politicile naționale și condițiile economice au influențat crearea de locuri de muncă.

În ciuda acestei tendințe pozitive generale, unele țări, precum Malta, Lituania și Slovacia, au înregistrat scăderi în numărul locurilor de muncă din domeniul mediului în aceleași perioade.

Gestionarea resurselor energetice a fost cel mai rapid sector în creștere – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Printre diversele industrii ecologice, gestionarea resurselor energetice a înregistrat cea mai mare pondere a creșterii locurilor de muncă în întreaga UE. În medie, acest sector a reprezentat 34,8% din totalul locurilor de muncă din domeniul mediului, dar importanța sa a variat semnificativ de la o țară la alta.

Anumite țări au avut o creștere remarcabilă a locurilor de muncă în acest domeniu:

• Italia – creștere de 73% a locurilor de muncă în gestionarea resurselor energetice
• Germania – creștere de 34%
• Portugalia – creștere de 48%

Aceste cifre indică o schimbare puternică către energia regenerabilă și eficiența energetică, pe măsură ce țările se străduiesc să îndeplinească obiectivele climatice ale UE și să reducă dependența de combustibilii fosili.

În contrast, unele țări au avut o pondere relativ scăzută a locurilor de muncă în acest sector. În Malta, Ungaria și Cipru, mai puțin de 15% din locurile de muncă din domeniul mediului erau legate de gestionarea resurselor energetice.

Locurile de muncă în gestionarea deșeurilor au avut tendințe mixte – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Deși economia ecologică a avut o expansiune în majoritatea sectoarelor, locurile de muncă din domeniul gestionării deșeurilor au avut tendințe mixte în țările UE.

• Germania și Franța au înregistrat creșteri modeste ale locurilor de muncă de 4,6%, respectiv 1,6%.
• Locurile de muncă din gestionarea deșeurilor din Spania au rămas stabile, fără creșteri sau scăderi.
• Italia, însă, a înregistrat o scădere de 2,5% în locurile de muncă din gestionarea deșeurilor.

Această variație sugerează că, în timp ce unele țări extind industriile legate de deșeuri, altele ar putea să se orienteze către automatizare, îmbunătățirea eficienței sau tehnologii alternative de reciclare care necesită mai puțini lucrători.

Unele țări sunt lideri în domeniul locurilor de muncă verzi, în timp ce altele au rămas în urmă – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Ponderea locurilor de muncă în economia ecologică a variat semnificativ între statele membre ale UE. Unele țări au făcut din locurile de muncă verzi o parte importantă a forței lor de muncă, în timp ce altele nu au atins încă niveluri similare de implicare.

Țările de top pentru locurile de muncă în domeniul gestionării resurselor energetice – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

• Luxemburg – 70,5% din totalul locurilor de muncă ecologice
• Suedia – 68,3%
• Italia – 61,5%

Aceste procente mari sugerează că aceste națiuni au priorizat dezvoltarea energiei regenerabile și gestionarea sustenabilă a resurselor, stimulând semnificativ locurile de muncă din acest sector.

Cele mai scăzute cote de locuri de muncă în gestionarea resurselor energetice – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

• Malta – 3,7%
• Ungaria – 12,7%
• Cipru – 14,3%

Aceste cifre mai mici indică faptul că aceste țări se bazează mai mult pe alte sectoare ecologice sau nu au făcut încă tranziția semnificativă către inițiative de sustenabilitate concentrate pe energie.

Viitorul locurilor de muncă în domeniul mediului în UE – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Creșterea constantă a locurilor de muncă din domeniul mediului reflectă inițiativa mai largă a UE în direcția sustenabilității, acțiunii climatice și economiei verzi. Pe măsură ce inițiativele de energie regenerabilă, eficiență energetică și economie circulară continuă să se extindă, se așteaptă ca locurile de muncă în aceste domenii să continue să crească în următorii ani.

Totuși, disparitățile dintre țări sugerează că unele regiuni vor necesita investiții suplimentare, sprijin politic și formare a forței de muncă pentru a beneficia pe deplin de economia verde. Guvernele și companiile trebuie să colaboreze pentru a se asigura că crearea de locuri de muncă este aliniată cu obiectivele de sustenabilitate și creștere economică.

O forță de muncă verde în expansiune pentru un viitor sustenabil – Fii Un Exemplu Protectia Mediului te informează !

Piața muncii din domeniul ecologic din UE a cunoscut o expansiune semnificativă în 2022, unele sectoare înregistrând creșteri dramatice ale locurilor de muncă. Totuși, variațiile între țări subliniază necesitatea unor politici și investiții țintite pentru a asigura o creștere sustenabilă a locurilor de muncă în toate statele membre ale UE.

Pe măsură ce cererea pentru abilități și expertiză ecologică crește, persoanele și afacerile trebuie să se adapteze la o piață a muncii în continuă schimbare, care pune accent pe energie curată, gestionarea eficientă a deșeurilor și conservarea resurselor.

Tranziția către o economie mai verde nu este doar despre protejarea planetei – este, de asemenea, despre crearea de oportunități de muncă pe termen lung, care să stimuleze inovația și prosperitatea în întreaga Europă.

 

Sursă : Eurostat