Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, reprezintă un factor crucial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai ecologice și să ofere produse și servicii sustenabile. Cu toate acestea, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diverse obstacole îi împiedică să adopte pe deplin un consum sustenabil. Acestea includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul asupra mediului al produselor, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să fie analizate atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, precum tranziția către surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol esențial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni generate de consumatori.

Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, este un factor esențial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai prietenoase cu mediul și să ofere produse și servicii sustenabile. Totuși, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diferite obstacole îi împiedică să se implice pe deplin în consumul sustenabil. Aceste obstacole includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul produselor asupra mediului, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să analizăm atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, cum ar fi tranziția la surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol crucial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni conduse de consumatori.

Îngrijorarea consumatorilor cu privire la problemele de mediu este larg răspândită, așa cum reiese din sondajul OECD din 2024, care a arătat că majoritatea consumatorilor (68%) din 18 țări sunt preocupați de mediu, iar 74% consideră că protecția mediului este importantă pentru ei. Mai mult, 60% dintre respondenți au indicat că sunt dispuși să facă sacrificii pentru a proteja mediul. Cu toate acestea, aceste preocupări se traduc în acțiuni doar într-o măsură limitată, în principal din cauza diverselor obstacole din piață care fac consumul sustenabil dificil. În ciuda creșterii gradului de conștientizare, există încă o diferență semnificativă între preocupările de mediu ale consumatorilor și deciziile lor de cumpărare.

 

Obstacole în Calea Consumului Sustenabil

 

Unul dintre principalele motive pentru care consumatorii nu acționează în conformitate cu îngrijorările lor de mediu este lipsa de informații clare și fiabile despre impactul produselor asupra mediului. Consumatorii întâmpină adesea dificultăți în a distinge între produsele cu adevărat sustenabile și cele care fac afirmații înșelătoare sau nefondate. Greenwashing-ul, sau practica de a face afirmații ecologice înșelătoare, reprezintă o provocare semnificativă în acest sens. O investigație recentă a Rețelei Internaționale pentru Protecția și Aplicarea Drepturilor Consumatorilor (ICPEN) a constatat că 40% dintre afirmațiile ecologice de pe site-urile de comerț electronic sunt înșelătoare. Sondajul OECD din 2024 a confirmat acest lucru, majoritatea consumatorilor exprimându-și scepticismul față de credibilitatea afirmațiilor ecologice făcute de branduri. Mulți consumatori consideră că brandurile care susțin că sunt prietenoase cu mediul nu sunt neapărat mai sustenabile decât cele care nu fac astfel de afirmații.

În plus, confuzia legată de etichetele ecologice și termenii de mediu complică și mai mult situația. Mulți consumatori au dificultăți în a înțelege semnificația termenilor precum „reciclabil”, „neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon” sau „reciclat” și pot întâmpina dificultăți în a distinge între certificările legitime oferite de terți și cele autodeclarate sau fictive. Această lipsă de înțelegere poate duce la efectul de „halou”, unde consumatorii presupun că un produs cu o caracteristică ecologică este în întregime sustenabil, chiar dacă alte aspecte ale produsului sau procesului său de producție contrazic această presupunere.

Dincolo de afirmațiile înșelătoare, costul și disponibilitatea produselor sustenabile reprezintă bariere majore în calea consumului sustenabil. Deși mulți consumatori își doresc să aleagă opțiuni prietenoase cu mediul, aceștia sunt adesea descurajați de prețurile mai ridicate sau de disponibilitatea limitată a acestor produse. De exemplu, cercetările au arătat că prețul rămâne un factor dominant în procesul decizional al consumatorilor, adesea având o pondere mai mare decât considerațiile legate de mediu. În plus, lipsa unor opțiuni accesibile, convenabile și ușor disponibile pentru repararea sau reutilizarea produselor limitează și mai mult capacitatea consumatorilor de a adopta un consum sustenabil. Percepția conform căreia produsele sustenabile sunt adesea mai scumpe și mai puțin convenabile reprezintă un obstacol semnificativ în calea alegerilor ecologice.

 

Rolul Politicilor în Depășirea Barierelor

 

Politicile eficiente pentru consumatori sunt esențiale în abordarea obstacolelor care îi împiedică pe aceștia să aleagă produse mai sustenabile. Unul dintre domeniile cheie de intervenție este combaterea greenwashing-ului, care nu doar că îi induce în eroare pe consumatori, dar și subminează încrederea în produsele cu adevărat sustenabile. Pentru a contracara acest fenomen, multe jurisdicții implementează politici menite să asigure că afirmațiile ecologice sunt clare, precise și susținute de dovezi. Aceste măsuri includ legi care vizează în mod specific afirmațiile ecologice înșelătoare, scheme de certificare oferite de terți și ghiduri pentru companii care promovează transparența.

Un alt aspect crucial al politicilor este oferirea de informații precise și ușor accesibile consumatorilor despre impactul asupra mediului al produselor. Acest lucru poate fi realizat prin etichetarea produselor, campanii de educare a consumatorilor și autoreglementarea industriei. Totuși, factorii de decizie trebuie să fie atenți să nu copleșească consumatorii cu prea multe informații. Informațiile clare și concise, care evidențiază cele mai relevante impacturi asupra mediului, sunt esențiale pentru luarea unor decizii informate.

Pe lângă combaterea greenwashing-ului, politicile vizează și aspecte mai ample, cum ar fi durabilitatea, reparabilitatea și siguranța produselor. De exemplu, politicile care încurajează repararea produselor și interzic obsolescența planificată pot contribui la extinderea duratei de viață a acestora și la reducerea impactului asupra mediului generat de eliminarea lor. Mișcarea „dreptul la reparație”, care permite consumatorilor să repare produsele în loc să le înlocuiască, câștigă teren în multe țări și poate juca un rol esențial în promovarea economiei circulare. Astfel de politici, combinate cu măsuri care cresc disponibilitatea produselor sustenabile, accesibile și convenabile, pot crea o piață mai sustenabilă pentru consumatori.

Unele jurisdicții au adoptat o abordare integrată a guvernului pentru promovarea consumului sustenabil, implicând coordonarea între multiple domenii de politică. Aceste măsuri includ parteneriate public-private pentru îmbunătățirea designului, reciclării și reutilizării produselor, precum și politici care fac produsele sustenabile mai accesibile și mai ieftine. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare a consumului sustenabil, guvernele pot crea un mediu în care consumatorii sunt încurajați și sprijiniți să facă alegeri mai ecologice.

 

Rolul Companiilor și al Tehnologiilor Digitale în Facilitarea Tranziției Verzi

 

Dincolo de intervențiile politice, companiile au, de asemenea, un rol esențial în promovarea consumului sustenabil. Multe firme răspund cererii tot mai mari din partea consumatorilor pentru produse sustenabile prin adoptarea unor practici de afaceri mai prietenoase cu mediul, cum ar fi proiectarea de produse durabile, reparabile și reciclabile. Ghidurile actualizate ale OCDE pentru întreprinderile multinaționale subliniază importanța furnizării de produse sigure, durabile și ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la implicațiile de mediu ale utilizării produselor.

Ca răspuns la interesul tot mai mare pentru sustenabilitate, multe companii lansează programe pentru a încuraja utilizarea sustenabilă a produselor și pentru a preveni eliminarea prematură a acestora. De exemplu, companii din industrii precum îmbrăcăminte, încălțăminte și electronice dezvoltă programe care extind durata de viață a produselor lor prin reparații, recondiționare sau reutilizare. În plus, unele afaceri adoptă principii de „design cu o a doua viață în minte”, asigurându-se că produsele sunt concepute pentru a avea o durată de viață lungă și pentru a putea fi reutilizate sau reciclate la sfârșitul ciclului lor de viață.

Tehnologiile digitale au, de asemenea, potențialul de a facilita tranziția verde, oferindu-le consumatorilor instrumentele și informațiile necesare pentru a face alegeri mai sustenabile. De exemplu, piețele online de revânzare, care permit consumatorilor să cumpere și să vândă produse second-hand, pot fi sprijinite de instrumente digitale precum recenzii verificate, scheme de protecție a cumpărătorilor și certificări de calitate. Aceste servicii digitale pot ajuta consumatorii să aibă mai multă încredere în achiziționarea de produse second-hand sau recondiționate, reducând astfel deșeurile și promovând o economie circulară.

Mai mult, instrumente digitale precum contoarele inteligente, funcțiile de întreținere predictivă în dispozitivele conectate și pașapoartele digitale ale produselor pot ajuta consumatorii să își optimizeze consumul de energie, să mențină produsele pentru perioade mai lungi și să ia decizii mai informate cu privire la sustenabilitatea produselor pe care le achiziționează. În 2024, Uniunea Europeană a introdus o nouă legislație care impune ca produsele vândute în UE să aibă un pașaport digital al produsului, care oferă consumatorilor informații fiabile și cuprinzătoare despre caracteristicile de sustenabilitate ale produselor.

Deși tehnologiile digitale oferă beneficii semnificative, ele prezintă și provocări de mediu potențiale. Amprenta ecologică a comerțului electronic, inclusiv impactul returnării produselor și consumul de energie asociat infrastructurii digitale, trebuie luată în considerare cu atenție. Pe măsură ce tranziția digitală se accelerează, este esențial să se echilibreze beneficiile instrumentelor digitale cu costurile lor de mediu pentru a asigura o contribuție pozitivă la tranziția verde.

Tranziția verde prezintă atât provocări semnificative, cât și oportunități pentru consumatori, companii și factorii de decizie politică. Deși mulți consumatori sunt preocupați de mediu și sunt dispuși să își schimbe obiceiurile de consum, aceștia se confruntă cu numeroase bariere, inclusiv afirmații ecologice înșelătoare, lipsa informațiilor accesibile și probleme legate de costul și disponibilitatea produselor sustenabile. Pentru a depăși aceste provocări, sunt esențiale politici eficiente, inovația în afaceri și utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale. Prin asigurarea accesului consumatorilor la informații precise, promovarea practicilor de afaceri sustenabile și facilitarea utilizării instrumentelor digitale, putem sprijini consumatorii să facă alegeri mai ecologice și să contribuie la tranziția către o economie mai sustenabilă. În cele din urmă, succesul tranziției verzi depinde de eforturile colective ale tuturor părților interesate pentru a crea o piață care susține consumul sustenabil și încurajează o societate mai conștientă din punct de vedere ecologic.

 

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Autor : Alexandra Avram

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , a participat la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului din București, în Sala ,,C.A. Rosetti”, în data de 3 decembrie 2024 , între orele 12.00 – 14.00.

România are onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie).

Citește mai multe pe acest subiect AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

 

Autor : Alexandra Avram

Pe măsură ce summitul global COP29, organizat anul acesta în Baku, Azerbaidjan, ajunge astăzi (22 noiembrie) la ultima sa zi, negocierile intense continuă între miniștrii țărilor participante. Principalul obiectiv este ajungerea la un acord privind termenii și condițiile tratatului final, care va avea consecințe de amploare asupra eforturilor globale pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceste discuții au ajuns într-un punct critic, pe măsură ce negociatorii încearcă să depășească divergențele și să finalizeze elementele cheie ale agendei climatice.

Una dintre cele mai presante probleme este suma de finanțare care va fi alocată în cadrul noului obiectiv de finanțare climatică (NCQG). Acest obiectiv este esențial, deoarece stabilește cât de mult sprijin financiar vor contribui țările dezvoltate pentru a ajuta țările din sudul global să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactele schimbărilor climatice. Noul obiectiv de finanțare este văzut ca un test al angajamentului global față de justiția climatică, având scopul de a asigura faptul că națiunile în dezvoltare, adesea cele mai vulnerabile la schimbările climatice, dispun de resursele necesare pentru a face tranziția către economii mai ecologice.

Cu toate acestea, negocierile rămân tensionate. Există o divizare semnificativă între țările dezvoltate și cele în dezvoltare, nu doar în ceea ce privește scala ambiției, ci și în privința termenelor pentru livrarea acestor fonduri. Țările în dezvoltare solicită contribuții mai rapide și mai substanțiale, în timp ce unele țări mai bogate sunt mai reticente în a se angaja la creșteri rapide. Aceste diferențe au dus la o impas, cu puncte cheie încă nerezolvate pe măsură ce summitul se apropie de final.

Întrebarea acum este dacă COP29 va reuși să depășească aceste provocări și să producă un tratat care să reflecte atât ambiția, cât și corectitudinea. Pentru UE, miza este mare: aceasta își propune să se poziționeze ca lider în diplomația climatică, susținând obiective mai puternice, dar și navigând cerințele diferitelor blocuri. Rezultatul acestor negocieri va determina nu doar credibilitatea UE pe scena globală, ci și direcția viitoare a politicii climatice internaționale.

Sunt multe lucruri pe care le putem – și trebuie – să  le facem pentru ca lumea noastră să fie mai puțin consumatoare de energie și mai ecologică.

Trebuie să găsim soluții care să ne ajute să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe lângă faptul că este bine pentru planetă, este bine si pentru sănătatea noastră (mai puțină poluare),  asigura securitatea aprovizionării noastre cu energie și  este benefic si pentru economie deoarece creează noi locuri de muncă.

 

Energie regenerabila

 

O modalitate de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră este utilizarea mai multa a energiei regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară. Acestea oferă surse nesfârșite de energie, spre deosebire de combustibilii fosili care se vor epuiza într-o zi. Și, spre deosebire de arderea combustibililor fosili în centrale electrice, generarea de energie electrică din surse regenerabile produce puține sau deloc gaze cu efect de seră.

UE este lider mondial în tehnologiile de energie regenerabilă, iar multe țări ale UE produc deja o mare parte din energie electrică din surse regenerabile.

Obținerea de mai multă energie din surse regenerabile nu reduce doar emisiile, ci înseamnă și o reducere a cheltuielilor  pe importurile de cărbune, petrol și gaze din afara UE.

În 2018, aproape 19% din energia UE a provenit din surse regenerabile.

Planul este de a crește acest procent la cel puțin 32% până în 2030.

 

Energia geotermala

 

Unele țări pot folosi energia stocată sub suprafața Pământului pentru a încălzi conductele care încălzesc casele și apa sau pentru generatoarele care produc energie.

Multe stațiuni balneare din Ungaria folosesc energia geotermală pentru a încălzi apa pentru activități de agrement, iar UE sprijină proiectele inovatoare de energie geotermală de acolo.

 

Reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili

 

 

Există un sprijin financiar public considerabil pentru producția și utilizarea combustibililor fosili, care primesc aproape de două ori mai multe subvenții decât sursele regenerabile. Energia regenerabilă ar fi și mai competitivă dacă combustibilii fosili ar primi mai puțin sprijin.

 

Idei noi la orizont

 

Cumpărături durabile

 

În 2016, orașul Modena din Italia a făcut echipă cu consultanți în tehnologie de mediu pentru a renova un supermarket mare, în cadrul unui proiect finanțat de UE pentru a moderniza zona și a o face mai durabilă din punct de vedere ecologic.

 

Datorită soluțiilor inovatoare, cum ar fi tuburile solare, care canalizează lumina directă (gratuită!) a soarelui în supermarket, clădirea utilizează acum mult mai puțină energie și are costuri de operare mai mici.

 

100% energie regenerabilă până în 2030 ?

 

În orasul Kalmar din Suedia, autoritățile locale și companiile din domeniul energiei lucrează împreună pentru a încerca ca până în 2030 sa nu mai foloseasca combustibil fosil.

 

Acest lucru va asigura, de asemenea, dezvoltarea durabilă și va crea locuri de muncă. Acțiunile includ autobuze care funcționează 100% cu energie regenerabilă, inițiative de partajare a mașinii (unele folosesc deja mașini electrice), producerea de combustibil din deșeurile alimentare și obținerea de energie din parcuri solare și eoliene.

 

Sursa : climate.ec.europa.eu

 

Ce sunt insulele de căldură și implicit punctele reci

Insulele de căldură urbană reprezintă o problemă majoră în mediul urban, apărând în zonele dens populate și dezvoltate unde suprafețele construite (beton, asfalt) absorb și rețin căldura. Aceasta duce la temperaturi locale mai ridicate, cunoscute sub denumirea de puncte calde. În contrast, punctele reci sunt zone în care temperaturile sunt mai scăzute datorită unor caracteristici specifice, care pot contracara efectul insulelor de căldură. Punctele reci pot fi asociate cu parcuri, spații verzi, suprafețe acoperite cu vegetație, dar și cu prezența corpurilor de apă, toate acestea contribuind la răcirea locală a aerului.

Există mai multe motive pentru apariția punctelor reci în zonele urbane, în special vara:

• Spațiile verzi și vegetația – Plantele absorb o parte din căldură și oferă umbră, reducând astfel temperatura locală.
• Prezența corpurilor de apă – Lacurile, râurile sau fântânile urbane au un efect de răcire naturală.
• Materiale reflectorizante și acoperișuri verzi – Acestea pot reduce efectul de absorbție a căldurii de către clădiri.
• Ventilația urbană – Structura clădirilor și prezența străzilor largi favorizează circulația aerului, reducând acumularea căldurii.

Pentru a reduce apariția punctelor calde și a încuraja formarea punctelor reci, sunt necesare câteva măsuri esențiale:

• Extinderea spațiilor verzi – Plantarea de copaci și crearea de parcuri urbane pot reduce temperaturile.
• Folosirea acoperișurilor reflectorizante și verzi – Acestea pot diminua absorbția de căldură în clădirile urbane.
• Implementarea de corpuri de apă – Lacurile artificiale, fântânile și alte corpuri de apă pot contribui la răcirea aerului.
• Planificare urbanistică adaptată – Orașele pot utiliza materiale de construcție și design de străzi care să sprijine ventilația și să reducă acumularea de căldură.

Clasamentul și analiza generală

Mai jos este prezentat clasamentul orașelor din România în funcție de numărul de puncte reci, identificate între anii 2018-2022:

1. Arad: 76 puncte reci
2. Oradea: 49 puncte reci
3. București: 48 puncte reci
4. Timișoara: 47 puncte reci
5. Constanța: 44 puncte reci
6. Craiova: 31 puncte reci
7. Cluj-Napoca: 30 puncte reci
8. Iași: 27 puncte reci
9. Botoșani: 26 puncte reci
10. Buzău: 25 puncte reci
11. Ploiești: 20 puncte reci
12. Brașov: 18 puncte reci
13. Pitești: 9 puncte reci
14. Bacău: 9 puncte reci
15. Galați: 6 puncte reci
16. Brăila: 3 puncte reci

Orașele de top cu cele mai multe puncte reci, precum Arad, Oradea și București, beneficiază de o distribuție strategică a spațiilor verzi, iar în unele cazuri și de un flux natural de aer care contribuie la diminuarea efectului insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte reci decât puncte calde

În comparație cu numărul de puncte calde(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022), Arad, Oradea și Constanța se remarcă prin prezența unui număr mai mare de puncte reci, indicând o bună gestionare a spațiilor verzi și a măsurilor de adaptare urbană.

1. Arad – Cu 76 de puncte reci, orașul reușește să mențină temperaturi mai scăzute printr-o distribuție eficientă a spațiilor verzi, în ciuda unui număr mare de puncte calde.

      2. Oradea – Beneficiind de o planificare urbanistică ce favorizează spațiile deschise și verzi, Oradea dispune de 49 de puncte reci, apropiindu-se de numărul de puncte calde.

      3. Constanța – Prezența Mării Negre și a fluxului de aer maritim contribuie la numărul de 44 de puncte reci în Constanța, depășind numărul de puncte calde.

 

Aceste orașe demonstrează că, prin măsuri strategice și beneficii naturale, se poate reduce impactul insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte calde decât puncte reci

În contrast, unele orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara înregistrează mai multe puncte calde decât reci, reflectând o nevoie de măsuri de adaptare suplimentare(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022).

1. București – Capitala are 78 de puncte calde, în comparație cu doar 48 de puncte reci, ceea ce indică o nevoie urgentă de extindere a spațiilor verzi și de măsuri de eficiență termică.

       2. Cluj-Napoca – Cu 49 de puncte calde și doar 30 reci, Clujul se confruntă cu un efect puternic al insulelor de căldură, necesitând proiecte verzi și planificare urbanistică adaptată.

 

       3. Timișoara – Timișoara, cu 38 de puncte calde și 47 de puncte reci, are un echilibru mai bun, însă numărul ridicat de puncte calde subliniază necesitatea continuării măsurilor de răcire urbană.

 

Pentru o analiză detaliată a cauzelor care stau la baza acestor variații, ar putea fi consultată firma AIM Space accesând website-ul aici. Aceștia ar putea efectua studii asupra densității populației, distribuției spațiilor verzi și fluxurilor de aer urban, oferind perspective valoroase asupra modului în care aceste orașe pot reduce efectele insulelor de căldură.

Concluzii

Schimbările climatice și urbanizarea rapidă accentuează efectele insulelor de căldură în România. Deși unele orașe au reușit să creeze puncte reci eficiente, altele se confruntă cu o predominanță a punctelor calde, ceea ce sugerează necesitatea de măsuri și planificări mai specifice. AIM Space poate juca un rol important în furnizarea unei analize detaliate și în implementarea unor strategii de adaptare urbană, sprijinind orașele în eforturile lor de reducere a efectului de insulă de căldură și de îmbunătățire a confortului urban.

 

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate