InfoCons, premiat pentru contribuțiile aduse mediului la cea de-a XVI-a Gala a Premiilor pentru un Mediu Curat, organizată ieri, 11 Decembrie 2024.

Premiul acordat InfoCons în cadrul celei de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat reprezintă o recunoaștere a angajamentului și eforturilor constante depuse de organizație în vederea educării și creșterii gradului de conștientizare și implicare a consumatorilor în protecția mediului.

Acest premiu subliniază rolul vital al organizației în promovarea unui comportament responsabil față de mediul înconjurător și subliniază importanța continuării acestui parteneriat pentru un viitor mai verde și mai sustenabil.

Pentru a afla mai multe informații despre acest subiect, click AICI .

InfoCons participă în calitate de partener, astăzi, 11 Decembrie 2024, la festivitatea de premiere a celei de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori. Evenimentul este organizat la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.

România a avut onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie) care are loc, anual, în luna decembrie.

In cadrul acestei Olimpiade tematica privind protectia mediului – consumul sustenabil – decarbonizarea si amprenta de carbon a fost dezbatut cu interes de catre participanti.

Ediţia din acest an a reunit elevi și profesori din 55 de țări și fiecare stat a fost reprezentat de către o echipă formată din 6 elevi și 3 lideri.

Începând din anul 2004 și până în prezent, elevii români au participat la toate ediţile acestei olimpiade la care au obținut rezultate remarcabile, concretizate în numeroase medalii de aur , de argint și de bronz . De-a lungul anilor , Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori a fost organizată prin rotaţie în diverse state , precum: Africa de Sud, Argentina, Azerbaidjan, Botswana, Brazilia, Taipei, Columbia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Iran, India, Indonezia, Nigeria, Olanda Țările de Jos, Qatar, Thailanda.

 

Autor : Alexandra Avram

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului și  InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului au semnat un act adițional pentru prelungirea Protocolului de Colaborare încheiat inițial la 8 august 2024.

Acest act adițional asigură continuarea activităților stabilite prin protocol, consolidând liniile directoare pentru consultare și sprijin reciproc în dezvoltarea și implementarea de programe și campanii menite să educe cetățenii. Scopul acestor inițiative este creșterea conștientizării privind importanța dezvoltării durabile și promovarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG).

Pentru a afla mai multe informații referitoare la acest subiect, click AICI .

 

Autor : Alexandra Avram

An de an, la data de 15 martie sărbătorim Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor. Mișcarea de Protecția Consumatorilor a stabilit tema pentru anul 2025: „Tranziția către un stil de viață sustenabil”.

Ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat până acum, iar fenomenele meteorologice extreme au devenit o rutină în multe țări, perturbând vieți și mijloace de trai. În același timp, pierderea biodiversității și poluarea reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea planetei și a oamenilor. Devine din ce în ce mai evident că impactul acestor crize nu este doar unul de mediu, ci și economic și social, subminând progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Pentru a rămâne în limitele planetare, va fi nevoie să facem schimbări fundamentale în modul în care mâncăm, cum călătorim, cum încălzim, răcim și alimentăm cu energie locuințele noastre, precum și în privința produselor și serviciilor pe care le cumpărăm și utilizăm.

Pentru a afla mai multe informații pe această temă, click AICI .

Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, reprezintă un factor crucial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai ecologice și să ofere produse și servicii sustenabile. Cu toate acestea, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diverse obstacole îi împiedică să adopte pe deplin un consum sustenabil. Acestea includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul asupra mediului al produselor, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să fie analizate atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, precum tranziția către surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol esențial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni generate de consumatori.

Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, este un factor esențial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai prietenoase cu mediul și să ofere produse și servicii sustenabile. Totuși, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diferite obstacole îi împiedică să se implice pe deplin în consumul sustenabil. Aceste obstacole includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul produselor asupra mediului, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să analizăm atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, cum ar fi tranziția la surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol crucial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni conduse de consumatori.

Îngrijorarea consumatorilor cu privire la problemele de mediu este larg răspândită, așa cum reiese din sondajul OECD din 2024, care a arătat că majoritatea consumatorilor (68%) din 18 țări sunt preocupați de mediu, iar 74% consideră că protecția mediului este importantă pentru ei. Mai mult, 60% dintre respondenți au indicat că sunt dispuși să facă sacrificii pentru a proteja mediul. Cu toate acestea, aceste preocupări se traduc în acțiuni doar într-o măsură limitată, în principal din cauza diverselor obstacole din piață care fac consumul sustenabil dificil. În ciuda creșterii gradului de conștientizare, există încă o diferență semnificativă între preocupările de mediu ale consumatorilor și deciziile lor de cumpărare.

 

Obstacole în Calea Consumului Sustenabil

 

Unul dintre principalele motive pentru care consumatorii nu acționează în conformitate cu îngrijorările lor de mediu este lipsa de informații clare și fiabile despre impactul produselor asupra mediului. Consumatorii întâmpină adesea dificultăți în a distinge între produsele cu adevărat sustenabile și cele care fac afirmații înșelătoare sau nefondate. Greenwashing-ul, sau practica de a face afirmații ecologice înșelătoare, reprezintă o provocare semnificativă în acest sens. O investigație recentă a Rețelei Internaționale pentru Protecția și Aplicarea Drepturilor Consumatorilor (ICPEN) a constatat că 40% dintre afirmațiile ecologice de pe site-urile de comerț electronic sunt înșelătoare. Sondajul OECD din 2024 a confirmat acest lucru, majoritatea consumatorilor exprimându-și scepticismul față de credibilitatea afirmațiilor ecologice făcute de branduri. Mulți consumatori consideră că brandurile care susțin că sunt prietenoase cu mediul nu sunt neapărat mai sustenabile decât cele care nu fac astfel de afirmații.

În plus, confuzia legată de etichetele ecologice și termenii de mediu complică și mai mult situația. Mulți consumatori au dificultăți în a înțelege semnificația termenilor precum „reciclabil”, „neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon” sau „reciclat” și pot întâmpina dificultăți în a distinge între certificările legitime oferite de terți și cele autodeclarate sau fictive. Această lipsă de înțelegere poate duce la efectul de „halou”, unde consumatorii presupun că un produs cu o caracteristică ecologică este în întregime sustenabil, chiar dacă alte aspecte ale produsului sau procesului său de producție contrazic această presupunere.

Dincolo de afirmațiile înșelătoare, costul și disponibilitatea produselor sustenabile reprezintă bariere majore în calea consumului sustenabil. Deși mulți consumatori își doresc să aleagă opțiuni prietenoase cu mediul, aceștia sunt adesea descurajați de prețurile mai ridicate sau de disponibilitatea limitată a acestor produse. De exemplu, cercetările au arătat că prețul rămâne un factor dominant în procesul decizional al consumatorilor, adesea având o pondere mai mare decât considerațiile legate de mediu. În plus, lipsa unor opțiuni accesibile, convenabile și ușor disponibile pentru repararea sau reutilizarea produselor limitează și mai mult capacitatea consumatorilor de a adopta un consum sustenabil. Percepția conform căreia produsele sustenabile sunt adesea mai scumpe și mai puțin convenabile reprezintă un obstacol semnificativ în calea alegerilor ecologice.

 

Rolul Politicilor în Depășirea Barierelor

 

Politicile eficiente pentru consumatori sunt esențiale în abordarea obstacolelor care îi împiedică pe aceștia să aleagă produse mai sustenabile. Unul dintre domeniile cheie de intervenție este combaterea greenwashing-ului, care nu doar că îi induce în eroare pe consumatori, dar și subminează încrederea în produsele cu adevărat sustenabile. Pentru a contracara acest fenomen, multe jurisdicții implementează politici menite să asigure că afirmațiile ecologice sunt clare, precise și susținute de dovezi. Aceste măsuri includ legi care vizează în mod specific afirmațiile ecologice înșelătoare, scheme de certificare oferite de terți și ghiduri pentru companii care promovează transparența.

Un alt aspect crucial al politicilor este oferirea de informații precise și ușor accesibile consumatorilor despre impactul asupra mediului al produselor. Acest lucru poate fi realizat prin etichetarea produselor, campanii de educare a consumatorilor și autoreglementarea industriei. Totuși, factorii de decizie trebuie să fie atenți să nu copleșească consumatorii cu prea multe informații. Informațiile clare și concise, care evidențiază cele mai relevante impacturi asupra mediului, sunt esențiale pentru luarea unor decizii informate.

Pe lângă combaterea greenwashing-ului, politicile vizează și aspecte mai ample, cum ar fi durabilitatea, reparabilitatea și siguranța produselor. De exemplu, politicile care încurajează repararea produselor și interzic obsolescența planificată pot contribui la extinderea duratei de viață a acestora și la reducerea impactului asupra mediului generat de eliminarea lor. Mișcarea „dreptul la reparație”, care permite consumatorilor să repare produsele în loc să le înlocuiască, câștigă teren în multe țări și poate juca un rol esențial în promovarea economiei circulare. Astfel de politici, combinate cu măsuri care cresc disponibilitatea produselor sustenabile, accesibile și convenabile, pot crea o piață mai sustenabilă pentru consumatori.

Unele jurisdicții au adoptat o abordare integrată a guvernului pentru promovarea consumului sustenabil, implicând coordonarea între multiple domenii de politică. Aceste măsuri includ parteneriate public-private pentru îmbunătățirea designului, reciclării și reutilizării produselor, precum și politici care fac produsele sustenabile mai accesibile și mai ieftine. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare a consumului sustenabil, guvernele pot crea un mediu în care consumatorii sunt încurajați și sprijiniți să facă alegeri mai ecologice.

 

Rolul Companiilor și al Tehnologiilor Digitale în Facilitarea Tranziției Verzi

 

Dincolo de intervențiile politice, companiile au, de asemenea, un rol esențial în promovarea consumului sustenabil. Multe firme răspund cererii tot mai mari din partea consumatorilor pentru produse sustenabile prin adoptarea unor practici de afaceri mai prietenoase cu mediul, cum ar fi proiectarea de produse durabile, reparabile și reciclabile. Ghidurile actualizate ale OCDE pentru întreprinderile multinaționale subliniază importanța furnizării de produse sigure, durabile și ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la implicațiile de mediu ale utilizării produselor.

Ca răspuns la interesul tot mai mare pentru sustenabilitate, multe companii lansează programe pentru a încuraja utilizarea sustenabilă a produselor și pentru a preveni eliminarea prematură a acestora. De exemplu, companii din industrii precum îmbrăcăminte, încălțăminte și electronice dezvoltă programe care extind durata de viață a produselor lor prin reparații, recondiționare sau reutilizare. În plus, unele afaceri adoptă principii de „design cu o a doua viață în minte”, asigurându-se că produsele sunt concepute pentru a avea o durată de viață lungă și pentru a putea fi reutilizate sau reciclate la sfârșitul ciclului lor de viață.

Tehnologiile digitale au, de asemenea, potențialul de a facilita tranziția verde, oferindu-le consumatorilor instrumentele și informațiile necesare pentru a face alegeri mai sustenabile. De exemplu, piețele online de revânzare, care permit consumatorilor să cumpere și să vândă produse second-hand, pot fi sprijinite de instrumente digitale precum recenzii verificate, scheme de protecție a cumpărătorilor și certificări de calitate. Aceste servicii digitale pot ajuta consumatorii să aibă mai multă încredere în achiziționarea de produse second-hand sau recondiționate, reducând astfel deșeurile și promovând o economie circulară.

Mai mult, instrumente digitale precum contoarele inteligente, funcțiile de întreținere predictivă în dispozitivele conectate și pașapoartele digitale ale produselor pot ajuta consumatorii să își optimizeze consumul de energie, să mențină produsele pentru perioade mai lungi și să ia decizii mai informate cu privire la sustenabilitatea produselor pe care le achiziționează. În 2024, Uniunea Europeană a introdus o nouă legislație care impune ca produsele vândute în UE să aibă un pașaport digital al produsului, care oferă consumatorilor informații fiabile și cuprinzătoare despre caracteristicile de sustenabilitate ale produselor.

Deși tehnologiile digitale oferă beneficii semnificative, ele prezintă și provocări de mediu potențiale. Amprenta ecologică a comerțului electronic, inclusiv impactul returnării produselor și consumul de energie asociat infrastructurii digitale, trebuie luată în considerare cu atenție. Pe măsură ce tranziția digitală se accelerează, este esențial să se echilibreze beneficiile instrumentelor digitale cu costurile lor de mediu pentru a asigura o contribuție pozitivă la tranziția verde.

Tranziția verde prezintă atât provocări semnificative, cât și oportunități pentru consumatori, companii și factorii de decizie politică. Deși mulți consumatori sunt preocupați de mediu și sunt dispuși să își schimbe obiceiurile de consum, aceștia se confruntă cu numeroase bariere, inclusiv afirmații ecologice înșelătoare, lipsa informațiilor accesibile și probleme legate de costul și disponibilitatea produselor sustenabile. Pentru a depăși aceste provocări, sunt esențiale politici eficiente, inovația în afaceri și utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale. Prin asigurarea accesului consumatorilor la informații precise, promovarea practicilor de afaceri sustenabile și facilitarea utilizării instrumentelor digitale, putem sprijini consumatorii să facă alegeri mai ecologice și să contribuie la tranziția către o economie mai sustenabilă. În cele din urmă, succesul tranziției verzi depinde de eforturile colective ale tuturor părților interesate pentru a crea o piață care susține consumul sustenabil și încurajează o societate mai conștientă din punct de vedere ecologic.

 

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Autor : Alexandra Avram

Astăzi, 5 decembrie 2024, reprezentantul InfoCons participă la cea de-a 3-a ediție a Climate Finance Series, care pune un accent proaspăt pe sprijinirea companiilor în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și decarbonizare în cadrul lanțului valoric. Ediția din acest an este intitulată „De la idei la acțiune: Strategii de finanțare climatică care funcționează”. Evenimentul este organizat […]

Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , a participat la festivitatea de deschidere a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului din București, în Sala ,,C.A. Rosetti”, în data de 3 decembrie 2024 , între orele 12.00 – 14.00.

România are onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie).

Citește mai multe pe acest subiect AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

 

Autor : Alexandra Avram

Campania națională de protecția mediului o9atitudine – Fii Un Exemplu , promovată și în cadrul evenimentelor organizate sâmbătă (23 noiembrie 2024) cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României , 1 Decembrie , dar și Zlei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități , 3 Decembrie .

InfoCons este partener în cadrul evenimentul  COPIII Unirii – Un festival care ne unește

Programul zilei de sâmbătă a început la ora 09:30 și se va desfășura la Circul Metropolitan București .

 

             

Pe măsură ce summitul global COP29, organizat anul acesta în Baku, Azerbaidjan, ajunge astăzi (22 noiembrie) la ultima sa zi, negocierile intense continuă între miniștrii țărilor participante. Principalul obiectiv este ajungerea la un acord privind termenii și condițiile tratatului final, care va avea consecințe de amploare asupra eforturilor globale pentru combaterea schimbărilor climatice. Aceste discuții au ajuns într-un punct critic, pe măsură ce negociatorii încearcă să depășească divergențele și să finalizeze elementele cheie ale agendei climatice.

Una dintre cele mai presante probleme este suma de finanțare care va fi alocată în cadrul noului obiectiv de finanțare climatică (NCQG). Acest obiectiv este esențial, deoarece stabilește cât de mult sprijin financiar vor contribui țările dezvoltate pentru a ajuta țările din sudul global să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactele schimbărilor climatice. Noul obiectiv de finanțare este văzut ca un test al angajamentului global față de justiția climatică, având scopul de a asigura faptul că națiunile în dezvoltare, adesea cele mai vulnerabile la schimbările climatice, dispun de resursele necesare pentru a face tranziția către economii mai ecologice.

Cu toate acestea, negocierile rămân tensionate. Există o divizare semnificativă între țările dezvoltate și cele în dezvoltare, nu doar în ceea ce privește scala ambiției, ci și în privința termenelor pentru livrarea acestor fonduri. Țările în dezvoltare solicită contribuții mai rapide și mai substanțiale, în timp ce unele țări mai bogate sunt mai reticente în a se angaja la creșteri rapide. Aceste diferențe au dus la o impas, cu puncte cheie încă nerezolvate pe măsură ce summitul se apropie de final.

Întrebarea acum este dacă COP29 va reuși să depășească aceste provocări și să producă un tratat care să reflecte atât ambiția, cât și corectitudinea. Pentru UE, miza este mare: aceasta își propune să se poziționeze ca lider în diplomația climatică, susținând obiective mai puternice, dar și navigând cerințele diferitelor blocuri. Rezultatul acestor negocieri va determina nu doar credibilitatea UE pe scena globală, ci și direcția viitoare a politicii climatice internaționale.

Astăzi, 20 noiembrie 2024, are loc cea de-a 10-a zi a Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice din 2024 (UNFCCC COP29), care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan. Tema principală a zilei se referă la urbanizare, transport și turism.

Abordarea provocărilor schimbărilor climatice în mediile urbane necesită o implicare mai profundă la toate nivelurile și în toate sectoarele, de la cel local la cel regional și global. În plus, rolul transportului în agenda climatică este tratat ca o prioritate conexă. Evenimentele organizate în cadrul primei Zile a Turismului la o conferință COP urmăresc să atragă atenția asupra modului în care acest sector este afectat și de a explora soluțiile posibile pentru o tranziție sustenabilă.

Unul dintre momentele cheie ale zilei este reuniunea la nivel înalt pe tema urbanizării, alături de mese rotunde dedicate construcțiilor ecologice, transportului și infrastructurii, naturii, sănătății și rezilienței urbane, precum și finanțării acțiunilor climatice urbane. Tot astăzi are loc lansarea Declarației MAP COP29 pentru Orașe Reziliente și Sănătoase. O altă etapă importantă este reuniunea la nivel înalt pe tema turismului și lansarea Declarației COP29 privind Acțiuni Sporite în Turism.

Ca parte a Zilei Turismului la COP29, au fost stabilite următoarele obiective:

  • Schimbări de politici: Lansarea Declarației de la Baku pentru integrarea rolului turismului în Contribuțiile Naționale Determinate (NDCs) și încorporarea acțiunilor climatice în politicile turistice.
  • Angajament sectorial: Consolidarea Declarației de la Glasgow prin creșterea angajamentelor actorilor din turism pentru adoptarea strategiilor de reducere a emisiilor și adaptare climatică.
  • Abordare bazată pe știință: Promovarea Cadrului Statistic al ONU (MST) pentru standardizarea măsurării emisiilor și consumului de energie în turism.
  • Instituționalizare: Crearea unui mecanism global de coordonare pentru acțiuni climatice în turism, reunind parteneri-cheie din sistemul ONU.

Unele dintre principalele puncte de pe agenda de astăzi includ următoarele:

  • Urban Mobility Challenges and Solutions (Organized by UITP): Explorarea unor sisteme de mobilitate urbană sustenabile și incluzive pentru combaterea congestiei și poluării în orașele în creștere.
  • Smart Cities and Urban Digital Transformation: Perspective asupra modului în care tehnologia transformă viața urbană, gestionarea transportului și serviciile turistice.
  • Sustainable Public Transport Networks: Strategii inovatoare pentru extinderea și optimizarea sistemelor de transport urban, reducând în același timp amprenta ecologică.
  • Rail Transport and Urban Connectivity (Organized by UIC): Rolul rețelelor feroviare în creșterea conectivității urbane și reducerea emisiilor de carbon.
  • Impact of Urbanisation on Heritage Tourism (Organized by UNESCO): Echilibrarea creșterii urbane cu conservarea siturilor de patrimoniu cultural.
  • Urban Tourism and Sustainable Development Goals: Discuții despre alinierea creșterii turismului în orașe cu obiectivele de sustenabilitate și incluziune.
  • Transport Infrastructure Investment and Financing (World Bank): Strategii pentru finanțarea și dezvoltarea unor sisteme moderne de transport în regiunile cu urbanizare rapidă.
  • Shared Mobility and Ride-Hailing Innovations: Impactul noilor servicii de mobilitate asupra dinamicii transportului urban și turismului.
  • Tourism’s Role in Urban Revitalization: Studii de caz despre cum turismul poate stimula regenerarea zonelor urbane și poate crea oportunități economice.
  • Decarbonizing Urban Freight Transport: Soluții cu emisii reduse pentru sectorul logistic în medii urbane dense.
  • Innovative Tourism Technologies in Urban Areas: Utilizarea AI și IoT pentru experiențe de călătorie mai fluide în orașe.

Ziua a 10-a a COP29 a evidențiat intersecția crucială dintre urbanizare, transport și turism în combaterea schimbărilor climatice. Lansarea Declarației de la Baku și inițiativele din cadrul Zilei Turismului subliniază importanța tot mai mare a integrării turismului în agenda globală pentru climă, consolidând angajamentul pentru dezvoltare sustenabilă și colaborare între sectoare. Pe măsură ce conferința avansează, aceste eforturi creează premisele unor rezultate concrete care pot transforma orașele și comunitățile din întreaga lume.

 

Autor : Avram Alexandra