În zilele de 13 și 14 ianuarie 2025, inspectorii sanitari ai Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB) au efectuat un control la Spitalul Clinic “Dr. Ion Cantacuzino”, ca urmare a unei solicitări din partea IGPR – DGPMB – Poliția Sector 2. Verificările au vizat respectarea normelor privind gestionarea deșeurilor medicale periculoase, fiind analizate documentele aferente acestui proces, precum și condițiile din spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase.

În urma inspecției, au fost identificate mai multe deficiențe, printre care nesecurizarea corespunzătoare a spațiului de stocare temporară a deșeurilor periculoase și lipsa unei supravegheri adecvate din partea coordonatorului activității de protecție a sănătății în relație cu mediul asupra personalului responsabil de gestionarea acestora. Aceste nereguli pot genera riscuri atât pentru siguranța personalului medical, cât și pentru mediu și sănătatea publică, impunând măsuri urgente de remediere.

Ca urmare a neconformităților constatate, persoanele responsabile au fost sancționate cu amenzi contravenționale în valoare totală de 4.400 lei, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare (Ordinul MS 1226/2012, HGR 857/2011). DSPMB va monitoriza implementarea măsurilor corective pentru a asigura respectarea normelor de siguranță în ceea ce privește gestionarea deșeurilor medicale periculoase.

Sursă : Direcția de Sănătate Publică București

Autor : Alexandra Avram

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea  Programelor și Strategiilor membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro

Un nou raport privind performanța de mediu a sectorului european al aviației stabilește măsuri privind modul de reducere a impactului aviației asupra schimbărilor climatice, a zgomotului și a calității aerului și de asigurare a faptului că Europa își îndeplinește obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. În special, raportul recomandă să se pună accentul pe măsuri precum creșterea utilizării combustibililor de aviație durabili, valorificarea la maximum a optimizărilor managementului traficului aerian și adoptarea unor tehnologii mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil. Prin punerea în aplicare a acestor măsuri, emisiile ar putea fi reduse cu cel puțin două treimi până în 2050.

Printre constatările sale, raportul menționează:

  • numărul mediu de pasageri (135) și distanța (1 730 km) per zbor continuă să crească, la fel ca și vârsta medie a flotei (11,8 ani) ;
  • numărul de zboruri care sosesc și pleacă de pe aeroporturile UE și ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) a ajuns la 8,35 milioane în 2023, cu 10 % sub nivelul anterior pandemiei de COVID-19 din 2019.
  • în 2023, zborurile cu plecare de pe aeroporturile din UE și AELS au emis 133 de milioane de tone de CO2, cu 10 % mai puțin decât în 2019 ;
  • masa medie de CO2 emisă per pasager-kilometru a fost redusă și mai mult la 83 de grame în 2023, echivalentul a 3,3 litri de combustibil per 100 de pasageri-kilometru ;
  • în 2022, zborurile cu plecare din UE și AELS au reprezentat 12 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) generate de transporturi și 4 % din totalul emisiilor de GES din UE și AELS

Acesta prevede, de asemenea, că emisiile nete de CO2 ar putea fi reduse cu cel puțin 65 de milioane de tone (47 %) în 2050 dacă se îndeplinește mandatul ReFuelEU privind aprovizionarea aviației cu combustibili de aviație durabili (SAF). Cu toate acestea, având în vedere că se preconizează o creștere a cererii de trafic aerian care va ajunge la 11,8 milioane de zboruri anuale până în 2050, Comisia subliniază că sunt necesare acțiuni suplimentare în domeniul tehnologiilor mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, al optimizării operațiunilor și al utilizării SAF pentru a preveni ca o astfel de creștere a traficului să genereze emisii sporite.

Raportul „European Aviation Environmental 2025” este elaborat de Comisia Europeană, împreună cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și cu sprijinul Agenției Europene de Mediu și al Eurocontrol.

 

Sursa : europa.eu

Astăzi , 10 ianuarie , este sărbătorită la nivel mondial Ziua Economisirii Energiei Electrice , pentru a atrage atenția asupra necesității utilizării eficiente a resurselor şi economisirea curentului electric . Electricitatea este o sursă care nu poate fi regenerată și , astfel , societatea depinde de aceasta pentru evoluție , confort și pentru activitățile zilnice .

Cu ocazia Zilei Economisirii Energiei Electrice , InfoCons pune la dispoziția consumatorilor Aplicația Europeană InfoCons , prin intermediul căreia consumatorii pot afla ușor și rapid costul real de utilizare al produselor electronice și electrocasnice .

Aplicația Europeană InfoCons vine în sprijinul consumatorilor în momentul achiziționării produselor electronice și electrocasnice , punând la dispoziție calculatorul pentru estimarea costului de utilizare al acestora . Astfel , consumatorii vor putea să estimeze costul asociat consumului de energie pentru fiecare produs , după scanarea codului QR de pe eticheta de eficiență energetică a acestuia .

Aplicația Europeană InfoCons facilitează totodată verificarea corectitudinii informațiilor afișate pe produsele electrocasnice și dispozitivele electrice . Astfel , prin scanarea codului QR de pe eticheta de eficiență energetică , pot fi comparate informațiile generate de aplicație cu informațiile înscrise pe produs , pentru a observa dacă produsul respectiv se încadrează într-adevăr în clasa menționată pe etichetă sau dacă informațiile diferă .

Produsele electronice și electrocasnice ale căror etichete energetice pot fi scanate fac parte din următoarele categorii :

– Mașini de spălat haine ;

– Mașini de spălat vase ;

– Frigidere ;

– Uscătoare ;

– Televizoare și monitoare pentru computer ;

– Surse de lumină ;

– Anvelope .

 

Mai multe informații AICI .

Autoturismele și vehiculele comerciale ușoare (dube) sunt responsabile pentru aproximativ 16% și, respectiv, 3% din totalul emisiilor UE de dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră care provoacă schimbările climatice.

 

Pentru a contribui la reducerea emisiilor, UE are un regulament care stabilește standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele și furgonetele noi (Regulamentul (UE) 2019/631).

 

Cu obiective mai stricte de emisii de CO2 în vigoare începând cu 2020, emisiile medii de CO2 de la toate mașinile noi de pasageri înmatriculate în Europa au scăzut cu 27% între 2019 și 2022, în timp ce emisiile medii de la autoutilitarele noi au scăzut cu 10%. Principalul factor al acestei scăderi a emisiilor este creșterea numărului de vehicule cu emisii zero, care s-au ridicat la 13,4% și, respectiv, 6% din flota de autoturisme și autoutilitare noi din UE (și Norvegia și Islanda) în 2022.

 

La 19 aprilie 2023, Parlamentul European și Consiliul au modificat regulamentul pentru a consolida standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele și autoutilitarele noi și pentru a le aduce în conformitate cu ambiția UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Acest amendament a consolidat obiectivele de emisii aplicabile începând cu 2030 și a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor de 100% atât pentru mașini, cât și pentru camionete.

 

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Un studiu recent dezvăluie că subsolul Terrei ar putea ascunde trilioane de tone de hidrogen gazos, suficient pentru a alimenta planeta timp de peste 1.000 de ani. Realizat de un geochimist petrolier de la U.S. Geological Survey (USGS), cercetarea estimează aproximativ 6,2 trilioane de tone (5,6 trilioane de tone metrice) de hidrogen stocat în formațiuni de rocă și rezervoare subterane.

Chiar și exploatarea unei mici părți din această resursă vastă ar putea reduce semnificativ dependența de combustibili fosili pentru aproape două secole, susțin cercetătorii. Acest „hidrogen geologic” natural se formează în urma proceselor geochimice ale Pământului și a fost deja identificat în regiuni precum Albania și Mali.

Potențial Global cu Provocări

Studiul sugerează că depozitele de hidrogen ar putea fi distribuite la nivel global, deși o mare parte se află la adâncimi prea mari sau în zone offshore inaccesibile din punct de vedere economic. Unele zăcăminte sunt, de asemenea, probabil prea mici pentru a justifica extracția. Cu toate acestea, autorul principal, Geoffrey Ellis de la USGS, consideră că rezervele sunt suficiente, chiar și ținând cont de aceste limitări.

Hidrogenul geologic este explorat ca o sursă de energie alternativă cu emisii reduse de carbon, însă o evaluare completă a potențialului său global se află încă în stadii incipiente. Cercetătorii au utilizat date geologice și analogii pentru a crea un model predictiv care estimează dimensiunea resursei.

Potențialul Resursei: Un Viitor Energetic Durabil

Publicat în Science Advances, studiul estimează rezerve de hidrogen variind între 1.000 și 10 miliarde de tone metrice, cu o valoare probabilă de aproximativ 5,6 milioane de tone metrice. Deși cea mai mare parte a acestei resurse poate fi inaccesibilă, exploatarea a doar 2% (aproximativ 1 milion de tone metrice) ar putea satisface cererea globală de hidrogen pentru atingerea emisiilor net-zero timp de 200 de ani.

În termeni energetici, această rezervă de hidrogen ar putea stoca aproximativ 1,4 × 10¹⁶ megajouli, depășind energia tuturor rezervelor dovedite de gaze naturale de pe Pământ (8,4 × 10¹⁵ megajouli). Această descoperire subliniază necesitatea continuării cercetărilor pentru a înțelege fezabilitatea utilizării hidrogenului geologic ca sursă principală de energie.

Un Apel la Acțiune

Cercetătorii au dezvoltat un model care combină înțelegerea geologică și comportamentul hidrogenului pentru a prezice dimensiunea și distribuția acestor rezervoare. Spre exemplu, cele 5,6 milioane de tone metrice estimate echivalează cu greutatea combinată a 3,7 milioane de mașini sau 1,56 miliarde de flamingi.

Cu toate acestea, Prof. Bill McGuire, un om de știință al Pământului de la University College London, avertizează că exploatarea acestui hidrogen la o scară suficientă pentru a combate schimbările climatice ar necesita un efort global masiv—un lucru pentru care umanitatea ar putea să nu aibă timpul necesar.

 

Sursă : Interesting Engineering

InfoCons, premiat pentru contribuțiile aduse mediului la cea de-a XVI-a Gala a Premiilor pentru un Mediu Curat, organizată ieri, 11 Decembrie 2024.

Premiul acordat InfoCons în cadrul celei de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor pentru un Mediu Curat reprezintă o recunoaștere a angajamentului și eforturilor constante depuse de organizație în vederea educării și creșterii gradului de conștientizare și implicare a consumatorilor în protecția mediului.

Acest premiu subliniază rolul vital al organizației în promovarea unui comportament responsabil față de mediul înconjurător și subliniază importanța continuării acestui parteneriat pentru un viitor mai verde și mai sustenabil.

Pentru a afla mai multe informații despre acest subiect, click AICI .

InfoCons participă în calitate de partener, astăzi, 11 Decembrie 2024, la festivitatea de premiere a celei de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori. Evenimentul este organizat la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.

România a avut onoarea de a găzdui cea de-a XXI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe pentru Juniori la București , în perioada 2-12 decembrie 2024 , competiţie interdisciplinară din domeniul știinţelor naturi (fizică, chimie, biologie) care are loc, anual, în luna decembrie.

In cadrul acestei Olimpiade tematica privind protectia mediului – consumul sustenabil – decarbonizarea si amprenta de carbon a fost dezbatut cu interes de catre participanti.

Ediţia din acest an a reunit elevi și profesori din 55 de țări și fiecare stat a fost reprezentat de către o echipă formată din 6 elevi și 3 lideri.

Începând din anul 2004 și până în prezent, elevii români au participat la toate ediţile acestei olimpiade la care au obținut rezultate remarcabile, concretizate în numeroase medalii de aur , de argint și de bronz . De-a lungul anilor , Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori a fost organizată prin rotaţie în diverse state , precum: Africa de Sud, Argentina, Azerbaidjan, Botswana, Brazilia, Taipei, Columbia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Iran, India, Indonezia, Nigeria, Olanda Țările de Jos, Qatar, Thailanda.

 

Autor : Alexandra Avram

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului și  InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului au semnat un act adițional pentru prelungirea Protocolului de Colaborare încheiat inițial la 8 august 2024.

Acest act adițional asigură continuarea activităților stabilite prin protocol, consolidând liniile directoare pentru consultare și sprijin reciproc în dezvoltarea și implementarea de programe și campanii menite să educe cetățenii. Scopul acestor inițiative este creșterea conștientizării privind importanța dezvoltării durabile și promovarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG).

Pentru a afla mai multe informații referitoare la acest subiect, click AICI .

 

Autor : Alexandra Avram

An de an, la data de 15 martie sărbătorim Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor. Mișcarea de Protecția Consumatorilor a stabilit tema pentru anul 2025: „Tranziția către un stil de viață sustenabil”.

Ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat până acum, iar fenomenele meteorologice extreme au devenit o rutină în multe țări, perturbând vieți și mijloace de trai. În același timp, pierderea biodiversității și poluarea reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea planetei și a oamenilor. Devine din ce în ce mai evident că impactul acestor crize nu este doar unul de mediu, ci și economic și social, subminând progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Pentru a rămâne în limitele planetare, va fi nevoie să facem schimbări fundamentale în modul în care mâncăm, cum călătorim, cum încălzim, răcim și alimentăm cu energie locuințele noastre, precum și în privința produselor și serviciilor pe care le cumpărăm și utilizăm.

Pentru a afla mai multe informații pe această temă, click AICI .

Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, reprezintă un factor crucial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai ecologice și să ofere produse și servicii sustenabile. Cu toate acestea, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diverse obstacole îi împiedică să adopte pe deplin un consum sustenabil. Acestea includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul asupra mediului al produselor, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să fie analizate atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, precum tranziția către surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol esențial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni generate de consumatori.

Trecerea globală către sustenabilitate este una dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre. Pe măsură ce ne îndreptăm către o economie mai verde, rolul consumatorilor în impulsionarea schimbărilor nu poate fi subestimat. Comportamentul consumatorilor, în special în ceea ce privește sustenabilitatea mediului, este un factor esențial pentru a încuraja companiile să adopte practici mai prietenoase cu mediul și să ofere produse și servicii sustenabile. Totuși, deși mulți consumatori își exprimă îngrijorarea față de problemele de mediu, diferite obstacole îi împiedică să se implice pe deplin în consumul sustenabil. Aceste obstacole includ lipsa unor informații clare și accesibile despre impactul produselor asupra mediului, prevalența afirmațiilor ecologice înșelătoare (greenwashing) și factori precum costul, disponibilitatea și conveniența opțiunilor sustenabile. În acest context, este esențial să analizăm atât provocările cu care se confruntă consumatorii, cât și modalitățile prin care politicile, inițiativele de afaceri și inovațiile digitale îi pot sprijini să facă alegeri mai informate și mai sustenabile.

 

Îngrijorarea în Creștere a Consumatorilor cu Privire la Problemele de Mediu

 

Comunitatea globală se confruntă cu crize interconectate, precum schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității. Abordarea acestor probleme necesită eforturi coordonate între diferite sectoare. Deși factorii de decizie politică se concentrează adesea pe măsuri din partea ofertei, cum ar fi tranziția la surse de energie regenerabilă și reglementarea industriilor, acțiunile din partea cererii – cele care implică adoptarea unui comportament sustenabil de către consumatori – sunt la fel de importante. Cercetările au arătat că, având la dispoziție infrastructura, politicile și tehnologiile potrivite, comportamentul consumatorilor poate juca un rol crucial în reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unele estimări sugerează că, până în 2050, măsurile luate din perspectiva cererii, inclusiv schimbări în sectoare precum alimentația, locuințele și mobilitatea, ar putea duce la o reducere a emisiilor cu 40-70%. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, încă nevalorificată, de a combate schimbările climatice prin acțiuni conduse de consumatori.

Îngrijorarea consumatorilor cu privire la problemele de mediu este larg răspândită, așa cum reiese din sondajul OECD din 2024, care a arătat că majoritatea consumatorilor (68%) din 18 țări sunt preocupați de mediu, iar 74% consideră că protecția mediului este importantă pentru ei. Mai mult, 60% dintre respondenți au indicat că sunt dispuși să facă sacrificii pentru a proteja mediul. Cu toate acestea, aceste preocupări se traduc în acțiuni doar într-o măsură limitată, în principal din cauza diverselor obstacole din piață care fac consumul sustenabil dificil. În ciuda creșterii gradului de conștientizare, există încă o diferență semnificativă între preocupările de mediu ale consumatorilor și deciziile lor de cumpărare.

 

Obstacole în Calea Consumului Sustenabil

 

Unul dintre principalele motive pentru care consumatorii nu acționează în conformitate cu îngrijorările lor de mediu este lipsa de informații clare și fiabile despre impactul produselor asupra mediului. Consumatorii întâmpină adesea dificultăți în a distinge între produsele cu adevărat sustenabile și cele care fac afirmații înșelătoare sau nefondate. Greenwashing-ul, sau practica de a face afirmații ecologice înșelătoare, reprezintă o provocare semnificativă în acest sens. O investigație recentă a Rețelei Internaționale pentru Protecția și Aplicarea Drepturilor Consumatorilor (ICPEN) a constatat că 40% dintre afirmațiile ecologice de pe site-urile de comerț electronic sunt înșelătoare. Sondajul OECD din 2024 a confirmat acest lucru, majoritatea consumatorilor exprimându-și scepticismul față de credibilitatea afirmațiilor ecologice făcute de branduri. Mulți consumatori consideră că brandurile care susțin că sunt prietenoase cu mediul nu sunt neapărat mai sustenabile decât cele care nu fac astfel de afirmații.

În plus, confuzia legată de etichetele ecologice și termenii de mediu complică și mai mult situația. Mulți consumatori au dificultăți în a înțelege semnificația termenilor precum „reciclabil”, „neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon” sau „reciclat” și pot întâmpina dificultăți în a distinge între certificările legitime oferite de terți și cele autodeclarate sau fictive. Această lipsă de înțelegere poate duce la efectul de „halou”, unde consumatorii presupun că un produs cu o caracteristică ecologică este în întregime sustenabil, chiar dacă alte aspecte ale produsului sau procesului său de producție contrazic această presupunere.

Dincolo de afirmațiile înșelătoare, costul și disponibilitatea produselor sustenabile reprezintă bariere majore în calea consumului sustenabil. Deși mulți consumatori își doresc să aleagă opțiuni prietenoase cu mediul, aceștia sunt adesea descurajați de prețurile mai ridicate sau de disponibilitatea limitată a acestor produse. De exemplu, cercetările au arătat că prețul rămâne un factor dominant în procesul decizional al consumatorilor, adesea având o pondere mai mare decât considerațiile legate de mediu. În plus, lipsa unor opțiuni accesibile, convenabile și ușor disponibile pentru repararea sau reutilizarea produselor limitează și mai mult capacitatea consumatorilor de a adopta un consum sustenabil. Percepția conform căreia produsele sustenabile sunt adesea mai scumpe și mai puțin convenabile reprezintă un obstacol semnificativ în calea alegerilor ecologice.

 

Rolul Politicilor în Depășirea Barierelor

 

Politicile eficiente pentru consumatori sunt esențiale în abordarea obstacolelor care îi împiedică pe aceștia să aleagă produse mai sustenabile. Unul dintre domeniile cheie de intervenție este combaterea greenwashing-ului, care nu doar că îi induce în eroare pe consumatori, dar și subminează încrederea în produsele cu adevărat sustenabile. Pentru a contracara acest fenomen, multe jurisdicții implementează politici menite să asigure că afirmațiile ecologice sunt clare, precise și susținute de dovezi. Aceste măsuri includ legi care vizează în mod specific afirmațiile ecologice înșelătoare, scheme de certificare oferite de terți și ghiduri pentru companii care promovează transparența.

Un alt aspect crucial al politicilor este oferirea de informații precise și ușor accesibile consumatorilor despre impactul asupra mediului al produselor. Acest lucru poate fi realizat prin etichetarea produselor, campanii de educare a consumatorilor și autoreglementarea industriei. Totuși, factorii de decizie trebuie să fie atenți să nu copleșească consumatorii cu prea multe informații. Informațiile clare și concise, care evidențiază cele mai relevante impacturi asupra mediului, sunt esențiale pentru luarea unor decizii informate.

Pe lângă combaterea greenwashing-ului, politicile vizează și aspecte mai ample, cum ar fi durabilitatea, reparabilitatea și siguranța produselor. De exemplu, politicile care încurajează repararea produselor și interzic obsolescența planificată pot contribui la extinderea duratei de viață a acestora și la reducerea impactului asupra mediului generat de eliminarea lor. Mișcarea „dreptul la reparație”, care permite consumatorilor să repare produsele în loc să le înlocuiască, câștigă teren în multe țări și poate juca un rol esențial în promovarea economiei circulare. Astfel de politici, combinate cu măsuri care cresc disponibilitatea produselor sustenabile, accesibile și convenabile, pot crea o piață mai sustenabilă pentru consumatori.

Unele jurisdicții au adoptat o abordare integrată a guvernului pentru promovarea consumului sustenabil, implicând coordonarea între multiple domenii de politică. Aceste măsuri includ parteneriate public-private pentru îmbunătățirea designului, reciclării și reutilizării produselor, precum și politici care fac produsele sustenabile mai accesibile și mai ieftine. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare a consumului sustenabil, guvernele pot crea un mediu în care consumatorii sunt încurajați și sprijiniți să facă alegeri mai ecologice.

 

Rolul Companiilor și al Tehnologiilor Digitale în Facilitarea Tranziției Verzi

 

Dincolo de intervențiile politice, companiile au, de asemenea, un rol esențial în promovarea consumului sustenabil. Multe firme răspund cererii tot mai mari din partea consumatorilor pentru produse sustenabile prin adoptarea unor practici de afaceri mai prietenoase cu mediul, cum ar fi proiectarea de produse durabile, reparabile și reciclabile. Ghidurile actualizate ale OCDE pentru întreprinderile multinaționale subliniază importanța furnizării de produse sigure, durabile și ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la implicațiile de mediu ale utilizării produselor.

Ca răspuns la interesul tot mai mare pentru sustenabilitate, multe companii lansează programe pentru a încuraja utilizarea sustenabilă a produselor și pentru a preveni eliminarea prematură a acestora. De exemplu, companii din industrii precum îmbrăcăminte, încălțăminte și electronice dezvoltă programe care extind durata de viață a produselor lor prin reparații, recondiționare sau reutilizare. În plus, unele afaceri adoptă principii de „design cu o a doua viață în minte”, asigurându-se că produsele sunt concepute pentru a avea o durată de viață lungă și pentru a putea fi reutilizate sau reciclate la sfârșitul ciclului lor de viață.

Tehnologiile digitale au, de asemenea, potențialul de a facilita tranziția verde, oferindu-le consumatorilor instrumentele și informațiile necesare pentru a face alegeri mai sustenabile. De exemplu, piețele online de revânzare, care permit consumatorilor să cumpere și să vândă produse second-hand, pot fi sprijinite de instrumente digitale precum recenzii verificate, scheme de protecție a cumpărătorilor și certificări de calitate. Aceste servicii digitale pot ajuta consumatorii să aibă mai multă încredere în achiziționarea de produse second-hand sau recondiționate, reducând astfel deșeurile și promovând o economie circulară.

Mai mult, instrumente digitale precum contoarele inteligente, funcțiile de întreținere predictivă în dispozitivele conectate și pașapoartele digitale ale produselor pot ajuta consumatorii să își optimizeze consumul de energie, să mențină produsele pentru perioade mai lungi și să ia decizii mai informate cu privire la sustenabilitatea produselor pe care le achiziționează. În 2024, Uniunea Europeană a introdus o nouă legislație care impune ca produsele vândute în UE să aibă un pașaport digital al produsului, care oferă consumatorilor informații fiabile și cuprinzătoare despre caracteristicile de sustenabilitate ale produselor.

Deși tehnologiile digitale oferă beneficii semnificative, ele prezintă și provocări de mediu potențiale. Amprenta ecologică a comerțului electronic, inclusiv impactul returnării produselor și consumul de energie asociat infrastructurii digitale, trebuie luată în considerare cu atenție. Pe măsură ce tranziția digitală se accelerează, este esențial să se echilibreze beneficiile instrumentelor digitale cu costurile lor de mediu pentru a asigura o contribuție pozitivă la tranziția verde.

Tranziția verde prezintă atât provocări semnificative, cât și oportunități pentru consumatori, companii și factorii de decizie politică. Deși mulți consumatori sunt preocupați de mediu și sunt dispuși să își schimbe obiceiurile de consum, aceștia se confruntă cu numeroase bariere, inclusiv afirmații ecologice înșelătoare, lipsa informațiilor accesibile și probleme legate de costul și disponibilitatea produselor sustenabile. Pentru a depăși aceste provocări, sunt esențiale politici eficiente, inovația în afaceri și utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale. Prin asigurarea accesului consumatorilor la informații precise, promovarea practicilor de afaceri sustenabile și facilitarea utilizării instrumentelor digitale, putem sprijini consumatorii să facă alegeri mai ecologice și să contribuie la tranziția către o economie mai sustenabilă. În cele din urmă, succesul tranziției verzi depinde de eforturile colective ale tuturor părților interesate pentru a crea o piață care susține consumul sustenabil și încurajează o societate mai conștientă din punct de vedere ecologic.

 

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Autor : Alexandra Avram