InfoCons vă informează despre cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă – Fii Un Exemplu Protecția Mediului !

Implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD), lansată în 2008 cu proiecții până în 2030, coincide în mare măsură cu perioada în care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Încă de la început, s-a remarcat o compatibilitate ridicată între direcțiile de dezvoltare durabilă asumate de România și cerințele procesului de integrare europeană.

În perioada de tranziție, România a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă mai degrabă formal, ca urmare a semnării documentelor internaționale promovate de ONU. O schimbare semnificativă a avut loc după anul 2000, odată cu inițierea negocierilor de aderare la UE. Atunci, principiile dezvoltării durabile au început să fie integrate efectiv în legislație și în instituțiile naționale, influențând prioritățile politice și administrative ale statului.

Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat un catalizator important pentru accelerarea aliniamentului României la standardele europene privind dezvoltarea durabilă. În primii doi ani după aderare, România a cunoscut o creștere economică rapidă, fapt care a permis asumarea unor obiective ambițioase pe termen mediu și lung. Totuși, criza economică globală a lovit puternic România, cauzând scăderi majore ale PIB-ului și ale veniturilor cetățenilor. Efectele crizei s-au resimțit până în anii 2010–2011.

Această perioadă dificilă a scos la iveală numeroase vulnerabilități sistemice, care au impus o regândire a priorităților naționale, alături de o mai bună gestionare a resurselor financiare, atât interne, cât și europene – fonduri de coeziune, agricultură și dezvoltare rurală.

Cu toate acestea, bilanțul primului deceniu al SNDD este unul pozitiv. România a demonstrat capacitatea de a rămâne pe direcția sustenabilității, valorificând apartenența la UE ca un sprijin esențial pentru dezvoltare. PIB-ul ajustat la paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ, de la 39% din media UE în 2006 la 63% în 2017, iar estimările prevedeau atingerea a 80% până în 2020.

În plus, datele Eurobarometrului din 2018 arată că 65% dintre români sunt optimiști cu privire la viitorul lor în cadrul Uniunii Europene, peste media europeană de 58%. Această încredere oferă o bază solidă pentru continuarea implementării obiectivelor din Agenda 2030, în conformitate cu angajamentele asumate față de ONU și UE.

Pe viitor, este esențială identificarea domeniilor în care sunt necesare investiții și reforme suplimentare pentru a reduce decalajele față de media europeană și pentru a accelera procesul de convergență.

Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă

1. Fără sărăcie
2. Foamete „zero”
3. Sănătate și bunăstare
4. Educație de calitate
5. Egalitate de gen
6. Apă curată și sanitație
7. Energie curată și la prețuri accesibile
8. Muncă decentă și creștere economică
9. Industrie, inovație și infrastructură
10. Reducerea inegalităților
11. Orașe și comunități durabile
12. Consum și producție responsabile
13. Acțiune climatică
14. Viața acvatică
15. Viața terestră
16. Pace, justiție și instituții eficiente
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor

Pentru mai multe informații despre Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , SDG , Obiective pentru Dezvoltare Durabilă , Obiective 

Criza Plasticului Explicată – Provocări și Soluții – Fii un Exemplu Protecția Mediului !

În fiecare an, lumea produce o cantitate uimitoare de deșeuri plastice, contribuind la o criză de mediu în creștere. Numai în 2024, s-au aruncat la nivel global aproximativ 400 de milioane de tone de plastic — de la sticle de apă și recipiente de șampon până la haine din poliester și țevi din PVC.

Acest aflux masiv de plastic distruge ecosistemele, pune în pericol sănătatea umană și agravează schimbările climatice. Ca răspuns, națiunile lucrează la un acord internațional obligatoriu pentru a combate poluarea cu plastic, punând accent pe alternative durabile și pe proiectarea produselor pentru a reduce deșeurile.

1. Magnitudinea poluării cu plastic – Află mai multe despre Criza Plasticului !

Plasticul face parte acum din viața noastră de zi cu zi, de la piese auto la dispozitive medicale. Din anii 1950, omenirea a produs aproximativ 9,2 miliarde de tone de plastic, din care circa 7 miliarde au devenit deșeuri. Această acumulare uriașă continuă să crească, punând o presiune enormă pe sistemele de gestionare a deșeurilor.

2. Criza Plasticului : produse de unică folosință

O mare parte a poluării cu plastic provine din produse de unică folosință. Acestea — precum sticlele de apă, pungile pentru take-away, tacâmurile de plastic, pungile pentru congelator și ambalajele — sunt rareori reciclate și adesea scapă sistemelor de colectare, poluând mediul natural.

3. Unde se găsește poluarea cu plastic

Poluarea cu plastic este aproape peste tot. Contaminează lacurile, râurile, oceanele, străzile orașelor, câmpurile agricole și gropile de gunoi. Surprinzător, deșeurile plastice au fost găsite chiar și pe vârful Muntelui Everest și în Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al oceanelor.

4. De ce este Periculoasă Criza Plasticului ?

Plasticul prezintă trei mari pericole:

• Perturbă ecosistemele. De exemplu, microplasticele încetinesc creșterea fitoplanctonului, esențial pentru lanțurile trofice acvatice, iar peștii consumă plastic, ceea ce poate duce la moartea prin înfometare.
• Contaminează oamenii. Microplasticele se descompun în particule minuscule, găsite în țesuturi umane precum ficatul, testiculele și laptele matern. Studiile arată că apa îmbuteliată poate conține sute de mii de particule microplastice per litru.
• Contribuie la schimbările climatice. Producția de plastic este intens consumatoare de energie și a generat peste 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2020.

5. Necunoscutele microplasticelor și sănătatea umană

Cercetătorii încă studiază impactul microplasticelor asupra sănătății umane. Datorită ingestiei larg răspândite, cercetările sunt esențiale pentru a înțelege riscurile posibile.

6. Reciclarea nu este suficientă în criza plasticului 

Doar aproximativ 9% din plasticul produs este reciclat. Multe produse nu sunt concepute pentru reutilizare, unele se degradează rapid, iar infrastructura pentru colectare și reciclare este insuficientă în multe regiuni. În plus, producția globală de plastic s-a dublat între 2000 și 2019, depășind capacitatea sistemelor de reciclare.

7. Soluții complexe pentru poluarea cu plastic

Combaterea poluării cu plastic necesită o abordare integrată a ciclului de viață al produselor. Aceasta înseamnă reducerea dependenței de produsele de unică folosință, proiectarea de produse durabile și reciclabile, promovarea alternativelor și prevenirea pătrunderii plasticului în mediu.

8. Este fezabil?

Da. Guverne, companii și ONG-uri din întreaga lume implementează deja strategii inovatoare pentru reducerea poluării cu plastic. Studiile indică faptul că această abordare ar putea economisi până la 4,5 trilioane de dolari în costuri sociale și de mediu până în 2040.

9. Eforturi și Acorduri Globale pentru Criza Plasticului 

Deși multe țări au adoptat legi pentru a limita plasticul de unică folosință și pentru a responsabiliza producătorii, poluarea cu plastic este o problemă transfrontalieră ce necesită cooperare internațională. Negocierile pentru un tratat global sunt în curs, cu o sesiune importantă programată în august 2025 la Geneva, semnalând recunoașterea gravității crizei.

10. Urgența acțiunii în Criza Plasticului 

Poluarea cu plastic se va agrava semnificativ dacă nu se iau măsuri decisive. Până în 2060, deșeurile plastice ar putea ajunge la un miliard de tone anual, jumătate riscând să ajungă în mediu sau să fie incinerate, agravând problemele ecologice și de sănătate la nivel global.

Lupta împotriva poluării cu plastic este una dintre cele mai importante provocări de mediu ale vremurilor noastre. Succesul depinde de acțiuni globale coordonate, inovație și consum responsabil. Prin strategii cuprinzătoare care vizează toate etapele ciclului de viață al produselor din plastic — de la design până la eliminare — putem reduce poluarea, proteja ecosistemele și asigura un viitor sănătos pentru generațiile viitoare.

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu drepturi  depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,  Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection ,  Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,  Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Telefonul Consumatorului  , Telefonul Consumatorilor , Criza Plasticului , Poluare , Poluare cu Plastic , Deșeuri , Sustenabilitate .

Tendințele în comerțul UE cu deșeuri reciclabile – Fii un Exemplu Protecția Mediului !

Sustenabilitatea și economia circulară reprezintă priorități majore în agenda Uniunii Europene, iar comerțul cu materii prime reciclabile este un pilon important în această direcție. Aceste materiale – de la metale și hârtie la deșeuri organice și produse secundare industriale – contribuie semnificativ la eficiența utilizării resurselor. Totuși, în 2024, comerțul european a cunoscut o schimbare interesantă: o scădere a exporturilor și o creștere semnificativă a importurilor. Iată care sunt datele esențiale.

2024 – un an în scădere scădere față de cel precedent

În 2024, Uniunea Europeană a exportat 35,7 milioane de tone de materii prime reciclabile către țări din afara UE, ceea ce reprezintă o scădere de 8,2% față de 2023. Această diminuare survine după un an record, când volumul exporturilor a atins 38,9 milioane de tone, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

Totuși, chiar și cu această scădere, volumul exporturilor din 2024 este cu 58,5% mai mare decât în 2004, semn că, pe termen lung, UE a înregistrat o creștere semnificativă în acest domeniu.

Importurile în creștere: o creștere de 17,5% în 2024

În contrast cu exporturile, importurile de materii prime reciclabile în UE au crescut semnificativ, ajungând la 46,7 milioane de tone în 2024 – un avans de 17,5% (+7,0 milioane de tone) față de anul precedent. Comparativ cu 2004, importurile au crescut cu 7,2% (+3,1 milioane tone).

Această tendință ascendentă reflectă o cerere internă tot mai mare în UE pentru materiale reciclate, determinată de reglementările de mediu, lipsa materiilor prime brute și nevoile industriei pentru soluții sustenabile.

Ce tipuri de materiale sunt implicate?

Principalele exporturi ale UE: metalele conduc detașat

În 2024, metalele au reprezentat cea mai mare parte a exporturilor UE, cu 19,0 milioane de tone – adică 53,3% din total. Pe locul doi s-au aflat hârtia și cartonul (5,5 milioane de tone; 15,3%), urmate de materialele organice (4,4 milioane de tone; 12,2%).

Principalele importuri: domină materialele organice

În ceea ce privește importurile, UE a primit 28,4 milioane de tone de materiale organice, adică 60,7% din total. Urmează materialele minerale (6,8 milioane tone; 14,5%) și metalele (6,3 milioane tone; 13,5%). Aceasta arată cât de importante au devenit materialele bio pentru industriile europene.

Principalii parteneri comerciali: Turcia și Brazilia

Destinațiile principale ale exporturilor UE

Turcia a rămas cea mai importantă destinație pentru materialele reciclabile exportate din UE în 2024, cu 12,3 milioane de tone. Alte destinații cheie includ:

• Regatul Unit: 3,8 milioane de tone
• India: 3,1 milioane de tone
• Egipt: 1,8 milioane de tone
• Elveția: 1,6 milioane de tone

Principalele surse de import pentru UE

Cele mai multe importuri în UE au provenit din:

• Brazilia: 9,8 milioane de tone
• Argentina: 7,8 milioane de tone
• Regatul Unit: 4,5 milioane de tone
• Ucraina: 4,2 milioane de tone
• Indonezia: 2,4 milioane de tone

Aceste date confirmă o rețea diversificată geografic și o dependență semnificativă față de partenerii din America Latină și vecinătatea UE.

Un an de tranziție pentru comerțul circular european

Anul 2024 a fost unul de tranziție în comerțul UE cu materii prime reciclabile. În timp ce exporturile au înregistrat o scădere după un an record, importurile au crescut considerabil – reflectând o schimbare în dinamica cererii interne. Pe măsură ce obiectivele de sustenabilitate devin tot mai ambițioase, echilibrul dintre exporturi și importuri va juca un rol cheie în viitorul industrial și ecologic al Europei.

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu  drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail: secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,  Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Telefonul Consumatorului  , Telefonul Consumatorilor , Tendințe , Deșeuri Reciclabile , Comerț , UE , Materiale . 

 

Autor Alexandra Avram

În contextul intensificării eforturilor de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a unei economii verzi, Comisia Europeană a prezentat în aprilie 2025 un plan ambițios ce marchează un pas decisiv către sustenabilitate. Este vorba despre Planul de lucru pentru perioada 2025-2030 privind Regulamentul pentru proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și cel referitor la etichetarea energetică, două instrumente importante pentru implementarea Pactului Industrial Curat și a Busolei pentru Competitivitate.

Ce urmărește noul plan european pentru produse sustenabile?

Obiectivul principal al planului este introducerea unor cerințe clare și eficiente pentru o gamă largă de produse care să devină mai durabile, mai reparabile și mai eficiente energetic. În acest mod, Comisia dorește să transforme piața internă a UE într-un model de economie circulară, reducând deșeurile și consumul inutil de resurse.

Planul vizează armonizarea cerințelor de sustenabilitate la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a preveni apariția barierelor comerciale între statele membre, a reduce sarcina administrativă și a încuraja concurența echitabilă între întreprinderi.

Citește și : Atenție la Alertele privind căruciorele pentru copii – Verifică în Aplicația InfoCons – Prtecția Consumatorului înainte de a cumpăra

 

Produse prioritare: unde se concentrează eforturile?

Lista produselor vizate pentru introducerea acestor cerințe se axează pe domenii-cheie, unde impactul poate fi semnificativ în ceea ce privește reducerea poluării și creșterea eficienței resurselor. Printre acestea se regăsesc:

• oțelul și aluminiul,
• textilele, cu accent pe îmbrăcăminte,
• mobilierul,
• anvelopele,
• și saltelele.

Selecția nu este întâmplătoare: toate aceste categorii au un potențial considerabil de a contribui la obiectivele UE privind economia circulară și reducerea amprentei de carbon.

Cerințe de performanță și informare: ce se schimbă?

Viitoarele reglementări vor impune standarde clare privind:

• Performanța produselor, precum durabilitatea minimă, eficiența energetică și disponibilitatea pieselor de schimb;
• Transparența informațiilor, inclusiv caracteristici esențiale precum amprenta de carbon sau gradul de reciclabilitate, care vor fi accesibile prin intermediul pașaportului digital al produsului sau al registrului EPREL pentru etichetarea energetică.

Astfel, consumatorii vor putea face alegeri mai informate și responsabile, în timp ce producătorii vor fi stimulați să inoveze în direcția sustenabilității.

Citește și : Sfanta Elena 2025 – InfoCons protectia consumatorului te informeaza

 

Măsuri orizontale și sprijin pentru IMM-uri

Comisia va introduce și măsuri orizontale privind posibilitatea de reparare și reciclare, în special pentru produse electronice și electrocasnice de mici dimensiuni. Printre inițiative se numără și un scor de reparabilitate, care va indica în ce măsură un produs poate fi reparat ușor.

Totodată, se acordă o atenție specială întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), prin asigurarea unui sprijin personalizat, astfel încât acestea să poată respecta noile reglementări fără a fi împovărate de costuri sau procese birocratice inutile.

Cum se va aplica planul? Următorii pași

Fiecare produs sau grup de produse similare va face obiectul unor acte delegate individuale, elaborate în urma unor studii pregătitoare detaliate și evaluări de impact. Consultarea părților interesate, inclusiv prin Forumul pentru proiectarea ecologică, va rămâne un pilon central al procesului decizional.

Pentru produsele care deja fac obiectul reglementărilor în vigoare – precum motoarele electrice, mașinile de spălat vase sau afișajele pentru vehicule electrice – lucrările vor continua sub umbrela actualei Directive privind proiectarea ecologică, cu un termen de implementare până la sfârșitul anului 2026.

Citește și : InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre cum să rezolvi o problemă cu privire la pensiile private 

 

Context legislativ : ESPR și etichetarea energetică în sprijinul consumatorilor

Regulamentul ESPR, adoptat în iulie 2024, își propune să crească performanța energetică, durabilitatea și reciclabilitatea produselor, consolidând în același timp reziliența și competitivitatea economiei europene. Acesta completează Regulamentul-cadru privind etichetarea energetică (ELFR), oferind consumatorilor instrumente clare pentru a opta pentru produse mai sustenabile.

Noul plan de lucru continuă direcția stabilită pentru perioada 2022–2024, când au fost vizate 16 produse cu impact energetic, consolidând astfel fundația pentru o economie cu adevărat circulară în UE.

Europa deschide drumul unei piețe verzi și competitive

Prin implementarea acestui nou plan de acțiune, Uniunea Europeană demonstrează un angajament ferm pentru o tranziție ecologică justă și eficientă. Reglementările propuse nu doar că vor aduce beneficii concrete mediului, dar vor și impulsiona inovația și competitivitatea întreprinderilor europene. Într-o lume în continuă schimbare, Europa alege să fie un lider al sustenabilității.

 

Sursă : Comisia Europeană

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea  Programelor și Strategiilor ,  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , avand Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Sustenabilitate , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Economie Circulară , Produse Sustenabile , Economie Verde , Etichetare Energetică 

România, în calitate de membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), își propune ca, până în anul 2030, prin integrarea principiilor dezvoltării durabile, să devină un stat mai echitabil, eficient și orientat către bunăstarea cetățenilor, consolidând totodată un mediu curat și sănătos.

Pentru a susține această direcție, este necesară capacitatea societății de a gestiona în mod adaptiv procesele de dezvoltare socio-economică, în strânsă corelare cu dinamica sistemelor sociale și ecologice. Acest proces presupune o guvernanță flexibilă, capabilă să identifice și să alinieze transformările structurale și funcționale ale societății și mediului.

Citește mai mult despre Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi  depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte 

 

Autor : Alexandra Avram