Fii un Exemplu Protecția Mediului : Programe și politici pentru tranziția circulară în România

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Programe și politici pentru tranziția circulară în România

Tranziția către o economie circulară (EC) în România necesită nu doar viziune strategică, ci și măsuri concrete de politică publică. Pe baza obiectivelor cheie deja definite la nivel național, este esențial ca această transformare să fie susținută de politici bine direcționate, care să permită o implementare eficientă, sustenabilă și echitabilă. Direcțiile de politică trebuie să fie susținute de reglementări clare, stimulente economice și măsuri practice, toate armonizate cu legislația națională și europeană, fără a compromite sănătatea publică sau biodiversitatea.

Direcții prioritare de politică pentru promovarea economiei circulare

  1. Reducerea consumului de materii prime virgine
    România trebuie să reducă dependența de resursele naturale neregenerabile, încurajând extragerea durabilă a materiilor prime și dezvoltarea industriilor de reciclare și recuperare. Acest lucru va contribui la conservarea resurselor naturale și la reducerea impactului asupra mediului.
  2. Prelungirea duratei de viață a produselor
    Se propune limitarea consumului de bunuri prin încurajarea designului circular, eficienței în utilizarea materialelor și dematerializării (reducerea utilizării materialelor fizice în favoarea soluțiilor digitale sau alternative). Această abordare sprijină sustenabilitatea și reduce presiunea asupra producției industriale.
  3. Reducerea impactului ecologic al activităților de producție
    Politicile trebuie să încurajeze adoptarea tehnologiilor ecologice, a proceselor inovatoare și a digitalizării. De asemenea, este necesară promovarea surselor de energie regenerabilă și a simbiozei industriale – colaborarea între industrii pentru utilizarea resurselor într-un mod eficient și circular.
  4. Optimizarea gestionării deșeurilor și a apelor reziduale
    Se vizează prevenirea generării deșeurilor, dezvoltarea infrastructurii pentru colectare și tratare, îmbunătățirea proceselor de sortare și reducerea la minimum a depozitării. Astfel, gestionarea deșeurilor devine o componentă activă a economiei circulare.
  5. Consolidarea guvernanței și a cooperării instituționale
    Este necesară o mai bună colaborare între autoritățile locale, regionale și naționale. Coerența politicilor, transparența deciziilor și comunicarea eficientă între actorii implicați sunt esențiale pentru succesul tranziției.

 

Pentru mai multe informații despre Strategia națională privind economia circulară , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelorși Strategiilormembrăcu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Economie Circulară , Politici , Guvernanță , Legislație , Circularitate , Programe , Politici 

 

Autor : Alexandra Avram

/de

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Programe de educație și formare pentru un viitor sustenabil

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Programe de educație și formare pentru un viitor sustenabil

În contextul provocărilor de mediu tot mai presante și al necesității unei tranziții către sustenabilitate, educația pentru dezvoltare durabilă devine o prioritate strategică în România. Sprijinind implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030), statul român a propus o serie de programe educaționale și de formare profesională care vizează toate etapele educației – de la școală primară la formarea continuă a adulților. Scopul acestor măsuri este de a crea o cultură a responsabilității față de mediu și de a forma resurse umane competente în domeniul dezvoltării durabile.

Programe și acțiuni cheie pentru educația în domeniul dezvoltării durabile

Obiectiv specific 6: Formarea resurselor umane pentru dezvoltare durabilă

  • Acțiunea 8: Programe de formare universitară și postuniversitară
    Această măsură vizează crearea de programe educaționale care să formeze competențe și cunoștințe necesare ocupării funcției de „expert în dezvoltare durabilă”, recunoscută oficial în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Se încurajează dezvoltarea de cursuri și module în învățământul superior adaptate realităților actuale de mediu și economice.
  • Acțiunea 9: Instruirea personalului din administrația publică
    Un obiectiv important este pregătirea unui corp profesional în administrația publică, capabil să susțină implementarea SNDDR 2030. Pe baza unui standard ocupațional oficial, funcționarii publici vor putea dobândi statutul de „expert în dezvoltare durabilă”, asigurând astfel coerență și eficiență în politicile publice de mediu.

Obiectiv specific 7: Dezvoltarea de instrumente educaționale pentru toate vârstele

  • Acțiunea 10: Platforme și aplicații pentru educația preuniversitară
    Se urmărește crearea de instrumente interactive – aplicații, platforme online și materiale adaptate – care să faciliteze învățarea dezvoltării durabile în școli. Acestea vor sprijini profesorii și elevii în desfășurarea de activități educaționale atractive, fie în clasă, fie online, pe categorii de vârstă și cicluri de studiu.
  • Acțiunea 11: Instrumente pentru educația universitară și formarea adulților
    Programele universitare (licență, masterat, doctorat) vor fi completate cu oferte educaționale destinate adulților, inclusiv cursuri de formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții. Universitățile și centrele de formare profesională vor juca un rol esențial în consolidarea competențelor verzi ale populației.

Prin aceste direcții strategice, România face pași importanți în pregătirea societății pentru un viitor sustenabil. Educația și formarea în domeniul dezvoltării durabile nu sunt doar un răspuns la politicile europene, ci o necesitate reală pentru protejarea mediului și adaptarea economiei la noile cerințe globale.

Pentru mai multe informații despre Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , SDG , Obiective pentru Dezvoltare Durabilă , Obiective , Educație , Formare

/de

Obiective strategice în tranziția către economia circulară – Fii un exemplu Protecția Mediului

Obiective strategice în tranziția către economia circulară – Fii un exemplu Protecția Mediului

În contextul provocărilor globale legate de schimbările climatice, epuizarea resurselor naturale și instabilitatea lanțurilor de aprovizionare, România, asemenea altor state membre ale Uniunii Europene, își asumă tranziția către un model economic mai sustenabil: economia circulară (EC). Economia circulară presupune o transformare profundă a modului în care producem, consumăm și gestionăm resursele, având ca scop reducerea risipei, prelungirea duratei de viață a produselor și utilizarea eficientă a materiilor prime. În acest sens, Strategia Națională privind Economia Circulară stabilește o serie de obiective-cheie care ghidează această tranziție, prin intermediul unui Plan de Acțiune clar definit.

Obiectivele-cheie ale tranziției către economia circulară în România
Strategia națională oferă un cadru coerent de acțiune pentru actorii economici, autorități publice și societatea civilă, aliniind așteptările tuturor părților implicate și direcționând eforturile către o dezvoltare sustenabilă. Obiectivele strategice urmăresc atât modernizarea și reziliența economiei, cât și protecția mediului și creșterea calității vieții cetățenilor. Printre cele mai importante obiective se numără:

  1. Prioritizarea producției locale
    Se dorește reducerea dependenței de produsele și materialele importate, încurajând dezvoltarea capacităților de producție locale. Aceasta contribuie la crearea de locuri de muncă, susținerea IMM-urilor și scurtarea lanțurilor de aprovizionare.
  2. Consolidarea competitivității economice și a forței de muncă
    Se urmărește stimularea creșterii economice prin inovare, digitalizare și adaptarea competențelor profesionale la noile cerințe ale economiei circulare.
  3. Aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime
    Obiectivul vizează utilizarea eficientă a resurselor naturale, promovarea materialelor regenerabile și reducerea consumului de materii prime finite.
  4. Susținerea cercetării și inovării în domeniul EC
    Inovarea joacă un rol central în această tranziție, fiind încurajate investițiile în tehnologii noi, modele de afaceri circulare și soluții sustenabile.
  5. Conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
    Acest obiectiv presupune protejarea capitalului natural prin gestionarea atentă a pădurilor, apelor, solului și biodiversității.
  6. Prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a acestora
    Este vizată trecerea de la modelul „producție-consum-aruncare” la unul care pune accent pe prevenire, reutilizare, reciclare și valorificare energetică.
  7. Promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu
    Educația și conștientizarea publicului joacă un rol esențial în schimbarea comportamentelor de consum. Se dorește sprijinirea alegerilor sustenabile și a unui stil de viață responsabil față de mediu.
  8. Protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor
    Economia circulară contribuie la reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului, apei și solului, având un impact pozitiv direct asupra sănătății umane și a ecosistemelor.

 

Implementarea acestor obiective-cheie va permite României să construiască o economie mai rezilientă, competitivă și echitabilă. Tranziția către economia circulară nu reprezintă doar o obligație față de mediu, ci și o oportunitate strategică de modernizare economică, inovare și creștere sustenabilă. Succesul acestei tranziții va depinde în mare măsură de colaborarea între autorități, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă.

 

Pentru mai multe informații despre Strategia națională privind economia circulară , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Economie Circulară , Politici , Guvernanță , Legislație , Circularitate .

/de

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Consolidarea Guvernanței pentru Dezvoltare Durabilă în România

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Consolidarea Guvernanței pentru Dezvoltare Durabilă în România

 

România consolidează cadrul de guvernanță pentru dezvoltare durabilă, prin întărirea structurilor administrative specializate la nivel central și local. În acest proces, sunt dezvoltate un cadru de reglementare clar, instrumente pentru bugetare deschisă, precum și mecanisme menite să crească transparența și participarea cetățenilor în procesul decizional.

Obiectiv specific 1 : Dezvoltarea și consolidarea cadrului normativ și de cooperare inter-instituțională pentru implementarea SNDDR 2030

Obiectiv specific 2 : Cadru național de planificare bugetară pentru implementarea bugetării pe baza ODD

Obiectiv specific 3 : Sprijin acordat autorităților locale pentru încorporarea principiilor și valorilor conceptului de dezvoltare durabilă în politicile și strategiile locale

Obiectiv specific 4 : Sprijinirea și stimularea mediului de afaceri și al societății civile în adoptarea și implementarea principiilor și valorilor conceptului dezvoltării durabile

Obiectiv specific 5 : Întărirea sistemului de CDI pentru consolidarea capacității anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi pentru dezvoltare durabilă

Pentru mai multe informații despre Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , SDG , Obiective pentru Dezvoltare Durabilă , Obiective 

 

Autor : Alexandra Avram

/de

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Analiza sectorială pentru economia circulară a României

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Analiza sectorială pentru economia circulară a României

 

Capitolul 4: Analiza contextului și definirea problemelor

4.1 Prezentarea sectoarelor economice ale României

4.1.1 Economie
Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu, însă această creștere nu este decuplată de generarea de deșeuri. Există discrepanțe între evoluția PIB-ului și volumul deșeurilor generate, în special din cauza calității slabe a datelor. România rămâne una dintre țările UE cu cea mai mică producție de deșeuri municipale pe cap de locuitor, dar și cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale depozitării acestora la groapa de gunoi.

4.1.2 Ocuparea forței de muncă
Ocuparea în sectoarele economiei circulare este modestă, cu circa 1,5% din totalul forței de muncă, reflectând stagnarea în reciclare și reutilizare. Lipsa de investiții și capacitatea limitată a IMM-urilor afectează extinderea acestor sectoare.

4.1.3 Importuri și exporturi
România este puternic dependentă de importuri pentru materiile prime, în special cele critice. Acest lucru creează vulnerabilitate economică și presiune asupra resurselor, accentuând nevoia unei economii circulare locale.

4.2 Analiza sectoarelor economice

4.2.1 Agricultură și silvicultură
Aceste sectoare au un potențial ridicat de circularitate prin valorificarea biomasei, compostare și prevenirea risipei alimentare. Cu toate acestea, infrastructura și digitalizarea sunt insuficiente.

4.2.2 Industrie
Industria românească este intens consumatoare de resurse și emisii. Lipsa eco-inovării și a utilizării materialelor secundare limitează performanțele circulare. Investițiile în reciclare și eficiență energetică sunt necesare.

4.2.3 Bunuri de consum
Sectoarele alimentare, textile, ambalaje și EEE (echipamente electrice și electronice) generează cantități mari de deșeuri. Nivelul de reutilizare este redus, iar piața materialelor secundare este slab dezvoltată.

4.2.4 Sectoare transversale
Gestionarea apei și a deșeurilor este subdezvoltată. Rata de reciclare este una dintre cele mai scăzute din UE, iar depozitarea este forma dominantă de tratare. Lipsa colectării separate afectează întreg lanțul circular.

4.2.5 Concluzii – stabilire priorități
Sectoarele prioritare pentru acțiuni circulare includ: agricultura, industria auto, construcțiile, bunurile de consum și gestionarea deșeurilor. Acestea trebuie să beneficieze de politici dedicate, investiții și sprijin tehnic.

Pentru mai multe informații despre Strategia națională privind economia circulară , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Economie Circulară , Politici , Guvernanță , Legislație , Circularitate .

/de

Mecanisme de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă 2030 – Fii Un Exemplu Protecția Mediului

Mecanisme de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă 2030 – Fii Un Exemplu Protecția Mediului

Adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a marcat o schimbare de paradigmă atât în privința obiectivelor propuse, cât și a modului în care acestea trebuie implementate și monitorizate. Accentul nu mai cade exclusiv pe acțiunile statului, ci pe o abordare participativă, în care toți actorii societății – de la instituții publice și mediul economic, până la organizații non-guvernamentale și cetățeni – joacă un rol activ. În acest context, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 vine ca o adaptare coerentă a Agendei globale la realitățile, prioritățile și capacitățile naționale, conturată în urma consultărilor cu reprezentanți din toate sectoarele societății. Strategia oferă un cadru de acțiune integrat și conectează România la parteneriatele europene și internaționale, contribuind totodată la consolidarea credibilității și eficienței politicilor publice.

 

Implementarea Strategiei

Pentru o punere în aplicare eficientă, Strategia prevede întărirea cadrului legislativ și instituțional. Un rol central în acest proces îl are Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, alcătuit din membri ai Guvernului, coordonat de prim-ministru sau de un vicepremier desemnat. Acest comitet va fi înființat prin hotărâre a Guvernului, având ca atribuții elaborarea de rapoarte anuale și aprobarea planului de acțiune pentru atingerea obiectivelor stabilite. Secretariatul tehnic este asigurat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, iar raportul anual privind implementarea strategiei va fi transmis Parlamentului.

Pentru componenta de protecție a mediului, va continua să funcționeze Comitetul interministerial specializat, care asigură integrarea acestui domeniu în toate politicile și strategiile naționale relevante. În plus, fiecare autoritate publică centrală va desemna nuclee pentru dezvoltare durabilă formate din personal existent, care să coordoneze activitățile din domeniul propriu și să faciliteze legătura între instituții, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică.

În vederea profesionalizării procesului, va fi extinsă capacitatea administrativă a Departamentului, prin formarea de experți în dezvoltare durabilă, implicați direct în punerea în aplicare a strategiei. Totodată, pentru a încuraja participarea societății civile, se va crea o Coaliție pentru Dezvoltare Durabilă, care va reuni tineri, ONG-uri, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai cultelor religioase, ai mass-mediei, fermieri și alte categorii de cetățeni activi. Această coaliție va reprezenta o platformă de dialog continuu cu instituțiile publice.

În completarea acestui ecosistem instituțional, se va înființa Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, alcătuit din personalități din mediul academic, economic și social. Acesta va oferi expertiză științifică, va elabora documente strategice și va susține integrarea celor mai bune practici europene în politicile naționale.

Un alt element esențial al implementării îl constituie Planul de Acțiune, elaborat cu participarea tuturor actorilor implicați și pe baza consultărilor publice. Acest plan va detalia măsurile concrete pentru realizarea obiectivelor strategiei, asigurând coerența și convergența politicilor sectoriale, regionale și locale. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va avea rolul de a aviza proiectele de acte normative care pot influența direct obiectivele strategiei și va coordona campanii de informare și conștientizare publică privind dezvoltarea durabilă.

 

Monitorizarea Strategiei

Monitorizarea implementării obiectivelor este realizată printr-un sistem coerent de colectare și analiză a datelor, coordonat de Institutul Național de Statistică (INS). În termen de cel mult doi ani de la adoptarea prin act normativ a Strategiei, INS va actualiza setul de indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă, în conformitate cu obiectivele specifice ale Strategiei și în corelare cu indicatorii internaționali stabiliți de ONU și Uniunea Europeană.

INS va lucra în strânsă colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și cu toate autoritățile centrale și locale, pentru a asigura un flux continuu și relevant de date statistice. Aceste date vor fi utilizate pentru evaluarea periodică a progresului înregistrat și pentru ajustarea direcțiilor de acțiune acolo unde este necesar. Scopul principal este ca România să poată urmări constant gradul de atingere a celor 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă și să identifice prompt obstacolele care pot împiedica realizarea lor.

Prin acest mecanism de monitorizare, bazat pe indicatori obiectivi și pe transparență instituțională, Strategia României pentru Dezvoltare Durabilă 2030 se aliniază la standardele internaționale și oferă un model de guvernanță responsabilă și participativă.

 

Pentru mai multe informații despre Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , SDG , Obiective pentru Dezvoltare Durabilă , Obiective , Implementare , Monitorizare

 

Autor Alexandra Avram

/de

Fii un Exemplu în tranziția spre economia circulară – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor !

Fii un Exemplu în tranziția spre economia circulară – Rămâi informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor !

 

3.1 Stadiul actual al economiei circulare în România

3.1.1 Situația macroeconomică

România a înregistrat o creștere economică semnificativă în ultimele decenii, însă acest progres a fost însoțit de un consum ridicat de resurse și o producție considerabilă de deșeuri. Modelul economic actual este predominant liniar, bazat pe extragere, producție, consum și eliminare, ceea ce generează presiuni asupra mediului și resurselor naturale.

3.1.2 Performanța la indicatorii de mediu

Conform Cadrului de Monitorizare a Economiei Circulare al Uniunii Europene, România se situează sub media UE la majoritatea indicatorilor de circularitate. Productivitatea resurselor este scăzută, iar rata de reciclare a deșeurilor municipale este sub 15%, mult sub ținta de 55% stabilită pentru 2025. De asemenea, utilizarea materialelor reciclate în economie este limitată, indicând un potențial semnificativ neexploatat pentru circularitate.

3.1.3 Status quo-ul circularității

În prezent, economia circulară în România este într-un stadiu incipient. Există inițiative izolate și proiecte pilot, dar lipsesc politici integrate și o abordare sistemică. Sectorul privat manifestă un interes crescând pentru modele de afaceri circulare, însă este nevoie de sprijin guvernamental și de un cadru legislativ favorabil pentru a stimula tranziția la scară largă.

3.2 Politicile și legislația relevante pentru economia circulară

România a adoptat mai multe politici și acte legislative care susțin tranziția către o economie circulară, aliniindu-se la directivele și strategiile europene. Printre acestea se numără:

  • Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2030: promovează utilizarea eficientă a resurselor și reducerea impactului asupra mediului.
  • Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): include reforme și investiții pentru gestionarea deșeurilor și promovarea economiei circulare.
  • Legea privind regimul deșeurilor: transpune directivele europene și stabilește ierarhia deșeurilor, punând accent pe prevenire, reutilizare și reciclare.

Cu toate acestea, implementarea acestor politici întâmpină dificultăți din cauza lipsei de coordonare între instituții, a resurselor financiare limitate și a capacității administrative reduse.

3.3 Alte inițiative guvernamentale relevante

Pe lângă politicile menționate, guvernul român a lansat și alte inițiative pentru a sprijini economia circulară:

  • Programe de educație și conștientizare: campanii pentru informarea publicului despre beneficiile economiei circulare și promovarea comportamentelor sustenabile.
  • Sprijin pentru IMM-uri: proiecte care oferă asistență tehnică și financiară întreprinderilor mici și mijlocii pentru adoptarea practicilor circulare.
  • Parteneriate public-private: colaborări între autorități și sectorul privat pentru dezvoltarea infrastructurii necesare reciclării și valorificării deșeurilor.

Aceste inițiative sunt esențiale pentru crearea unui ecosistem favorabil economiei circulare, însă necesită o integrare mai bună și o scalare la nivel național.

3.4 Structura actuală de guvernanță

Guvernanța economiei circulare în România implică multiple instituții la nivel central și local:

  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: coordonator principal al politicilor de mediu și al strategiilor de gestionare a deșeurilor.
  • Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: responsabil pentru integrarea principiilor economiei circulare în politicile economice și sprijinirea IMM-urilor.
  • Autoritățile locale: au un rol crucial în implementarea la nivel comunitar, prin gestionarea serviciilor de salubritate și promovarea inițiativelor locale.

Cu toate acestea, lipsa unei coordonări eficiente între aceste entități și absența unui cadru instituțional clar constituie obstacole majore în implementarea eficientă a economiei circulare.

Pentru mai multe informații despre Strategia națională privind economia circulară , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Economie Circulară , Politici , Guvernanță , Legislație , Circularitate .

/de

InfoCons vă informează despre cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă – Fii Un Exemplu Protecția Mediului !

InfoCons vă informează despre cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă – Fii Un Exemplu Protecția Mediului !

Implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD), lansată în 2008 cu proiecții până în 2030, coincide în mare măsură cu perioada în care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Încă de la început, s-a remarcat o compatibilitate ridicată între direcțiile de dezvoltare durabilă asumate de România și cerințele procesului de integrare europeană.

În perioada de tranziție, România a adoptat conceptul de dezvoltare durabilă mai degrabă formal, ca urmare a semnării documentelor internaționale promovate de ONU. O schimbare semnificativă a avut loc după anul 2000, odată cu inițierea negocierilor de aderare la UE. Atunci, principiile dezvoltării durabile au început să fie integrate efectiv în legislație și în instituțiile naționale, influențând prioritățile politice și administrative ale statului.

Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat un catalizator important pentru accelerarea aliniamentului României la standardele europene privind dezvoltarea durabilă. În primii doi ani după aderare, România a cunoscut o creștere economică rapidă, fapt care a permis asumarea unor obiective ambițioase pe termen mediu și lung. Totuși, criza economică globală a lovit puternic România, cauzând scăderi majore ale PIB-ului și ale veniturilor cetățenilor. Efectele crizei s-au resimțit până în anii 2010–2011.

Această perioadă dificilă a scos la iveală numeroase vulnerabilități sistemice, care au impus o regândire a priorităților naționale, alături de o mai bună gestionare a resurselor financiare, atât interne, cât și europene – fonduri de coeziune, agricultură și dezvoltare rurală.

Cu toate acestea, bilanțul primului deceniu al SNDD este unul pozitiv. România a demonstrat capacitatea de a rămâne pe direcția sustenabilității, valorificând apartenența la UE ca un sprijin esențial pentru dezvoltare. PIB-ul ajustat la paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ, de la 39% din media UE în 2006 la 63% în 2017, iar estimările prevedeau atingerea a 80% până în 2020.

În plus, datele Eurobarometrului din 2018 arată că 65% dintre români sunt optimiști cu privire la viitorul lor în cadrul Uniunii Europene, peste media europeană de 58%. Această încredere oferă o bază solidă pentru continuarea implementării obiectivelor din Agenda 2030, în conformitate cu angajamentele asumate față de ONU și UE.

Pe viitor, este esențială identificarea domeniilor în care sunt necesare investiții și reforme suplimentare pentru a reduce decalajele față de media europeană și pentru a accelera procesul de convergență.

Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă

  1. Fără sărăcie
  2. Foamete „zero”
  3. Sănătate și bunăstare
  4. Educație de calitate
  5. Egalitate de gen
  6. Apă curată și sanitație
  7. Energie curată și la prețuri accesibile
  8. Muncă decentă și creștere economică
  9. Industrie, inovație și infrastructură
  10. Reducerea inegalităților
  11. Orașe și comunități durabile
  12. Consum și producție responsabile
  13. Acțiune climatică
  14. Viața acvatică
  15. Viața terestră
  16. Pace, justiție și instituții eficiente
  17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Pentru mai multe informații despre Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , SDG , Obiective pentru Dezvoltare Durabilă , Obiective 

/de

Cum susține Biodiversitatea economia globală – Fii un Exemplu pentru Protecția Mediului !

Biodiversitatea reprezintă mai mult decât o simplă varietate de plante și animale. Ea cuprinde diferențele genetice din interiorul speciilor și diversitatea ecosistemelor în care trăiesc acestea. Toate aceste componente joacă un rol fundamental în viața noastră de zi cu zi, influențând sănătatea, economia și siguranța alimentară. Iată cinci fapte mai puțin cunoscute care subliniază importanța biodiversității:

  1. 84% dintre speciile de culturi din UE depind de polenizare

Polenizatorii, cum ar fi albinele și fluturii, sunt responsabili pentru fertilizarea majorității plantelor cultivate. Fără aceștia, producția agricolă ar scădea drastic, afectând securitatea alimentară și echilibrul ecosistemelor. Dispariția lor ar însemna nu doar pierderi economice, ci și o amenințare directă la adresa alimentației europenilor.

  1. Peste 50% din PIB-ul global este legat de natură

Jumătate din economia lumii depinde direct de resursele naturale – de la apă curată și aer respirabil, la lemn, pește, sol fertil și turism ecologic. Pierderea biodiversității nu este doar o problemă de mediu, ci și un risc economic major, care poate destabiliza industrii întregi.

Citește și : Atenție la Alertele privind Autovehiculele de tip Motociclete ! Verifică cu Încredere în Aplicația Europeană InfoCons înainte de a cumpăra !

  1. Castorii ajută la prevenirea dezastrelor climatice

Prin construirea barajelor, castorii reglează nivelul apelor și creează micro-ecosisteme care rețin apa în perioadele secetoase și reduc inundațiile în cele ploioase. Aceste „inginerii naturale” oferă soluții eficiente și gratuite pentru adaptarea la schimbările climatice.

  1. Un hectar de sol agricol conține până la 3.000 kg de organisme vii

Viermi, ciuperci, bacterii și alte microorganisme trăiesc în sol și îl mențin sănătos. Ele contribuie la descompunerea materiei organice, la fixarea azotului și la crearea unui sol fertil. Această diversitate invizibilă este vitală pentru randamentele agricole și pentru menținerea unui ciclu natural sustenabil.

  1. Cauciucul natural este indispensabil în aviație

Anvelopele avioanelor sunt realizate aproape exclusiv din cauciuc natural provenit din arbori tropicali. Fără aceste resurse naturale, zborul comercial așa cum îl cunoaștem astăzi ar fi imposibil. Acesta este doar un exemplu al modului în care produsele din natură pătrund în industrii high-tech și strategice.

Citește și :  Riscurile legate de medicamentele furnizate ilegal populației prin intermediul societății informaționale – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza

Biodiversitatea este un pilon invizibil, dar esențial, al vieții moderne. De la ce mâncăm, la cum călătorim sau ne protejăm de schimbările climatice, toate depind de echilibrul și varietatea naturii. În fața pierderii accelerate a speciilor și habitatelor, este momentul să tratăm biodiversitatea nu doar ca pe o responsabilitate ecologică, ci ca pe o investiție strategică în viitorul nostru colectiv.

 

Sursă : One Health EU

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor , membră cu  drepturi  depline în Organizația Mondială  Consumers  International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66,  mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Telefonul Consumatorului  , Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește eticheta , Sănătate , Ia Atitudine , Încredere , Trust , Biodiversitate , Natură , Specii , Habitate , Ecologie

 

Autor Alexandra Avram

/de

Criza Plasticului Explicată – Provocări și Soluții – Fii un Exemplu Protecția Mediului !

Criza Plasticului Explicată – Provocări și Soluții – Fii un Exemplu Protecția Mediului !

În fiecare an, lumea produce o cantitate uimitoare de deșeuri plastice, contribuind la o criză de mediu în creștere. Numai în 2024, s-au aruncat la nivel global aproximativ 400 de milioane de tone de plastic — de la sticle de apă și recipiente de șampon până la haine din poliester și țevi din PVC.

Acest aflux masiv de plastic distruge ecosistemele, pune în pericol sănătatea umană și agravează schimbările climatice. Ca răspuns, națiunile lucrează la un acord internațional obligatoriu pentru a combate poluarea cu plastic, punând accent pe alternative durabile și pe proiectarea produselor pentru a reduce deșeurile.

  1. Magnitudinea poluării cu plastic – Află mai multe despre Criza Plasticului !

Plasticul face parte acum din viața noastră de zi cu zi, de la piese auto la dispozitive medicale. Din anii 1950, omenirea a produs aproximativ 9,2 miliarde de tone de plastic, din care circa 7 miliarde au devenit deșeuri. Această acumulare uriașă continuă să crească, punând o presiune enormă pe sistemele de gestionare a deșeurilor.

  1. Criza Plasticului : produse de unică folosință

O mare parte a poluării cu plastic provine din produse de unică folosință. Acestea — precum sticlele de apă, pungile pentru take-away, tacâmurile de plastic, pungile pentru congelator și ambalajele — sunt rareori reciclate și adesea scapă sistemelor de colectare, poluând mediul natural.

  1. Unde se găsește poluarea cu plastic

Poluarea cu plastic este aproape peste tot. Contaminează lacurile, râurile, oceanele, străzile orașelor, câmpurile agricole și gropile de gunoi. Surprinzător, deșeurile plastice au fost găsite chiar și pe vârful Muntelui Everest și în Groapa Marianelor, cel mai adânc punct al oceanelor.

  1. De ce este Periculoasă Criza Plasticului ?

Plasticul prezintă trei mari pericole:

  • Perturbă ecosistemele. De exemplu, microplasticele încetinesc creșterea fitoplanctonului, esențial pentru lanțurile trofice acvatice, iar peștii consumă plastic, ceea ce poate duce la moartea prin înfometare.
  • Contaminează oamenii. Microplasticele se descompun în particule minuscule, găsite în țesuturi umane precum ficatul, testiculele și laptele matern. Studiile arată că apa îmbuteliată poate conține sute de mii de particule microplastice per litru.
  • Contribuie la schimbările climatice. Producția de plastic este intens consumatoare de energie și a generat peste 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2020.
  1. Necunoscutele microplasticelor și sănătatea umană

Cercetătorii încă studiază impactul microplasticelor asupra sănătății umane. Datorită ingestiei larg răspândite, cercetările sunt esențiale pentru a înțelege riscurile posibile.

  1. Reciclarea nu este suficientă în criza plasticului 

Doar aproximativ 9% din plasticul produs este reciclat. Multe produse nu sunt concepute pentru reutilizare, unele se degradează rapid, iar infrastructura pentru colectare și reciclare este insuficientă în multe regiuni. În plus, producția globală de plastic s-a dublat între 2000 și 2019, depășind capacitatea sistemelor de reciclare.

  1. Soluții complexe pentru poluarea cu plastic

Combaterea poluării cu plastic necesită o abordare integrată a ciclului de viață al produselor. Aceasta înseamnă reducerea dependenței de produsele de unică folosință, proiectarea de produse durabile și reciclabile, promovarea alternativelor și prevenirea pătrunderii plasticului în mediu.

  1. Este fezabil?

Da. Guverne, companii și ONG-uri din întreaga lume implementează deja strategii inovatoare pentru reducerea poluării cu plastic. Studiile indică faptul că această abordare ar putea economisi până la 4,5 trilioane de dolari în costuri sociale și de mediu până în 2040.

  1. Eforturi și Acorduri Globale pentru Criza Plasticului 

Deși multe țări au adoptat legi pentru a limita plasticul de unică folosință și pentru a responsabiliza producătorii, poluarea cu plastic este o problemă transfrontalieră ce necesită cooperare internațională. Negocierile pentru un tratat global sunt în curs, cu o sesiune importantă programată în august 2025 la Geneva, semnalând recunoașterea gravității crizei.

  1. Urgența acțiunii în Criza Plasticului 

Poluarea cu plastic se va agrava semnificativ dacă nu se iau măsuri decisive. Până în 2060, deșeurile plastice ar putea ajunge la un miliard de tone anual, jumătate riscând să ajungă în mediu sau să fie incinerate, agravând problemele ecologice și de sănătate la nivel global.

Lupta împotriva poluării cu plastic este una dintre cele mai importante provocări de mediu ale vremurilor noastre. Succesul depinde de acțiuni globale coordonate, inovație și consum responsabil. Prin strategii cuprinzătoare care vizează toate etapele ciclului de viață al produselor din plastic — de la design până la eliminare — putem reduce poluarea, proteja ecosistemele și asigura un viitor sănătos pentru generațiile viitoare.

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor membră cu drepturi  depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129, sector 4, tel: 021/319.32.66, mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,  Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection ,  Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,  Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Telefonul Consumatorului  , Telefonul Consumatorilor , Criza Plasticului , Poluare , Poluare cu Plastic , Deșeuri , Sustenabilitate .

/de