Pe fondul schimbărilor climatice și al urbanizării rapide, orașele din întreaga lume sunt tot mai afectate de fenomenul insulelor de căldură urbană. Studii recente din două orașe remarcabile, New York și Viena, arată cum măsurile inteligente și planificarea urbană pot reduce numărul de puncte calde și pot stimula crearea de puncte reci, contribuind astfel la un mediu urban mai sănătos și mai confortabil pentru locuitori. Analizele realizate pentru aceste două orașe în perioadele 2016-2018 și 2022-2023 arată rezultate semnificative, oferind un model de succes pentru orașele din România.

Ce sunt punctele calde și punctele reci în context urban?

Punctele calde sunt zone urbane dens populate și construite, unde asfaltul, betonul și alte suprafețe absorb și rețin căldura, ducând la temperaturi locale ridicate. În contrast, punctele reci sunt spații care au temperaturi mai scăzute datorită prezenței spațiilor verzi, a apei sau a unor măsuri specifice de răcire, cum ar fi acoperișurile verzi și materiale reflectorizante. Reducerea punctelor calde și crearea mai multor puncte reci sunt măsuri esențiale pentru un oraș mai răcoros și mai confortabil.

Exemplul New York: Măsuri de reducere a punctelor calde și creștere a punctelor reci

Rezultatele analizelor New York:

• 2016-2018: Puncte calde: 86 | Puncte reci: 15

• 2022-2023: Puncte calde: 64 | Puncte reci: 35

Măsuri implementate: New York a investit în proiecte pentru reducerea efectului insulelor de căldură prin inițiativa Cool Neighborhoods NYC. Programul a inclus plantarea de arbori, dezvoltarea acoperișurilor reflectorizante și extinderea spațiilor verzi urbane. Aceste măsuri au fost esențiale în reducerea numărului de puncte calde cu peste 25% și în creșterea semnificativă a punctelor reci.

1. Plantarea arborilor și extinderea spațiilor verzi

• Loc pentru imagine: O fotografie a unui parc renovat din New York, unde arborii și vegetația joacă un rol-cheie în reducerea temperaturii.

1. Acoperișuri reflectorizante și materiale de construcție albite

• Loc pentru imagine: Exemple de acoperișuri reflectorizante din cartierele New York-ului, care reduc absorbția căldurii.

1. Sisteme de alertă și sănătate publică

• În New York a fost implementat un sistem de alertare prin aplicația orașului, unde locuitorii pot raporta probleme de sănătate legate de căldură, permițând autorităților să intervină rapid în perioadele de temperaturi extreme.

Eficiența măsurilor: Aceste măsuri au condus la o scădere a punctelor calde de la 86 la 64 între 2016 și 2023 și la o creștere de la 15 la 35 a punctelor reci. Extinderea acoperișurilor reflectorizante și crearea de spații verzi au avut un impact direct asupra scăderii temperaturii în zonele vizate, demonstrând eficiența adaptării urbane inteligente.

Exemplul Vienei: Străzi Răcoroase, Lărgirea Străzilor și Transformarea Mediului Urban

Rezultatele analizelor Viena:

• 2016-2018: Puncte calde: 80 | Puncte reci: 38

• 2022-2023: Puncte calde: 42 | Puncte reci: 45

 

Măsuri implementate: În Viena, măsurile de răcire urbană au inclus proiectul Cool Streets, cu 22 de străzi dedicate răcoririi urbane, unde au fost amplasate fântâni de apă, zone de umbrire și vegetație. În plus, orașul a inițiat lărgirea anumitor străzi, favorizând astfel circulația aerului rece între clădiri și reducând efectul de acumulare a căldurii.

1. Lărgirea străzilor pentru o circulație mai bună a aerului: extinderea unor străzi din zonele dense ale Vienei a facilitat circulația aerului, ceea ce reduce retenția de căldură între clădiri.
2. Extinderea acoperirii verzi: parcurile și acoperișurile verzi au contribuit semnificativ la transformarea punctelor calde în puncte reci.

Eficiența măsurilor: Acțiunile Vienei au condus la o scădere a numărului de puncte calde de la 80 la 42 și la o creștere a punctelor reci, de la 38 la 45, arătând eficiența unor măsuri simple dar strategice. Lărgirea străzilor și proiectul străzilor răcoroase au avut un impact pozitiv atât asupra temperaturilor, cât și asupra sănătății și confortului urban.

Lecții pentru orașele din România: Reducerea punctelor calde și creșterea punctelor reci

Analizele realizate între 2018 și 2022 în orașele mari din România evidențiază impactul semnificativ al insulelor de căldură urbană, în special în centrele dens populate și intens urbanizate. De exemplu, Bucureștiul prezintă 78 de puncte calde și doar 48 de puncte reci, în timp ce Cluj-Napoca înregistrează 49 de puncte calde și doar 30 de puncte reci. Prin adaptarea unor măsuri similare celor implementate în New York și Viena, orașele din România pot lua măsuri pentru a îmbunătăți confortul termic al locuitorilor.

1. Extinderea spațiilor verzi și plantarea de arbori: Zonele urbane își pot reduce temperaturile prin crearea și extinderea parcurilor și zonelor verzi, așa cum au făcut New York și Viena.
2. Implementarea acoperișurilor verzi și materialelor reflectorizante: Clădirile și infrastructura urbană pot utiliza materiale reflectorizante și acoperișuri verzi pentru a limita absorbția de căldură, contribuind astfel la o scădere a temperaturilor.
3. Fântâni publice și zone de răcorire în cartierele dens populate: Instalarea de fântâni și crearea de spații umbrite, așa cum s-a făcut în proiectul Cool Streets din Viena, ar putea contribui semnificativ la reducerea temperaturilor urbane în orașele românești.
4. Lărgirea străzilor pentru a facilita circulația aerului rece: Lărgirea străzilor în zonele dens populate poate îmbunătăți circulația aerului, limitând acumularea de căldură între clădiri și favorizând ventilația naturală.
5. Sisteme de alertă și informare publică: Un sistem de alertare prin aplicații sau alte platforme digitale poate ajuta autoritățile să reacționeze rapid la problemele de sănătate legate de temperaturile extreme, după modelul implementat în New York.

 

Concluzii și direcții viitoare

Experiențele din New York și Viena oferă un ghid valoros pentru orașele din România, demonstrând că efectul insulelor de căldură poate fi gestionat eficient prin extinderea spațiilor verzi, utilizarea materialelor de construcție reflectorizante și implementarea unor sisteme de alertă. Dacă aceste măsuri ar fi adoptate, orașele din România ar putea reduce numărul de puncte calde și crește numărul de puncte reci, îmbunătățind astfel calitatea vieții urbane.

Prin colaborarea cu experți în domeniul climatologiei urbane și prin monitorizarea continuă a impactului măsurilor adoptate, orașele din România ar putea reduce semnificativ impactul temperaturilor ridicate în mediul urban.

 

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate

” O gură de aer proaspăt a început să valoreze din ce în ce mai mult. Suntem dispuși să călătorim sute de kilometri ca să ne bucurăm de aer curat. Acest lucru se întâmplă și pentru că mediul în care locuim cei mai mulți dintre noi suferă din cauza poluării de toate tipurile. Prin urmare, reducerea emisiilor devine un demers care are în primul rând legătură cu starea de bine. Întrebarea este ce putem face fiecare dintre noi ca să ne reducem impactul negativ asupra mediului. Din punct de vedere instituțional, există angajamente de reducere a emisiilor până la neutralitatea climatică. Foarte important va fi să menținem un echilibru și să fim atenți la costurile economice și sociale ale acestei tranziții. Acesta este și rolul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă și al cadrului instituțional pe care l-am creat pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030..

Demersurile instituționale nu pot fi, însă, suficiente. Este nevoie de un parteneriat strâns cu cetățenii. Stă în puterea noastră să adoptăm acele obiceiuri mai prietenoase cu mediul. Dincolo de exemplele cu notorietate ridicată, cum ar fi alegere unor mijloace de transport mai puțin poluante, există multe alte activități cu impact de mediu pe care nu îl realizăm la o privire superficială.  Spre exemplu, fiecare produs pe care îl achiziționăm aduce după sine o amprentă de carbon. Astfel, aplicarea principiilor economiei circulare în viața de zi cu zi, prin reutilizare, reciclare și stăpânirea tendinței de a face cumpărături impulsiv pot avea o contribuție pozitivă directă pentru un aer mai curat. Cred că un exemplu bun este risipa alimentară, care are un cost financiar, un cost social, dar și un cost de mediu prin emisiile pe care le produc alimentele produse, transportate și, uneori, aruncate.  Așa că vă invit să faceți alegeri sustenabile și să fiți un exemplu ! ”

 

Clipuri video de conștientizare:

• Risipă alimentară
• Ce este economia circulară
• Sustenabilitatea mediului construit

 

László Borbély, Consilier de Stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului

În UE, în 2023, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 8,3 % comparativ cu 2022, se arată în cel mai recent raport intermediar al Comisiei Europene privind acțiunile în domeniul climei. În acest raport se afirmă că emisiile nete de gaze cu efect de seră sunt în prezent cu 37 % sub nivelurile înregistrate în 1990. În aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) al UE a crescut cu 68 %. Acest lucru indică faptul că reducerea emisiilor și creșterea economică sunt compatibile. De asemenea, se confirmă faptul că UE este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.

În acest raport se menționează o serie de aspecte, printre care:

• o scădere record cu 16,5 % a emisiilor generate în 2023 de instalațiile electrice și industriale incluse în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
• o scădere cu 24 % a emisiilor generate de producția de energie electrică și de încălzire, în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, determinată de creșterea utilizării surselor regenerabile de energie, în special a energiei eoliene și solare 
• venituri de 43,6 miliarde EUR generate în 2023 de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru investiții în acțiuni climatice
• o scădere cu aproximativ 2 % în 2023 a emisiilor totale generate de clădiri, agricultură, transportul intern, industria mică și deșeuri 
• o creștere cu 8,5 % în 2023 a ratei de absorbție naturală a carbonului în UE, inversând tendința descendentă observată recent în sectorul exploatării terenurilor și al silviculturii.

Pe de altă parte, emisiile generate de aviație au crescut cu 9,5 %, o continuare a tendinței post-COVID.

În pofida constatărilor în cea mai mare parte încurajatoare din acest raport, recentele fenomene meteorologice extreme din Europa subliniază faptul că sunt necesare acțiuni continue.

În ultimii 5 ani, UE a fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului, prin Pactul verde european. Au fost adoptate o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, pentru a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990. De asemenea, UE depune eforturi în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Acțiunile în acest domeniu vor rămâne o prioritate în cadrul noului mandat al Comisiei.

De asemenea, UE își va continua angajamentul internațional, începând cu COP29 din 11-22 noiembrie 2024, pentru a se asigura că partenerii noștri internaționali iau, de asemenea, măsurile necesare.

 

Sursa : europa.eu

Pe fondul schimbărilor climatice și al urbanizării rapide, insulele de căldură urbane au devenit un fenomen de interes major în România. Insulele de căldură se formează în principal în zonele urbane dens populate și dezvoltate, unde suprafețele construite absorb și rețin căldura, ducând la creșterea temperaturilor locale. Studiile realizate în perioada 2018-2022 pentru lunile de vară (iunie, iulie și august) au analizat suprafața totală a acestor insule de căldură, numărul de puncte calde și puncte reci din diferite orașe mari ale țării.

Clasamentul orașelor după numărul de puncte calde

Mai jos este prezentat un clasament al principalelor orașe din România, pe baza numărului de puncte calde identificate între anii 2018-2022. Punctele calde sunt acele zone care înregistrează temperaturi mult mai ridicate decât restul suprafeței urbane, contribuind la accentuarea efectului de insulă de căldură. Acest clasament reflectă intensitatea și extinderea acestui fenomen în fiecare oraș, oferind o imagine a zonelor care necesită măsuri de adaptare climatică.

București: 78
Arad: 60
Cluj-Napoca: 49
Oradea: 46
Brașov: 45
Timișoara: 38
Iași: 29
Galați: 26
Ploiești: 24
Craiova: 22
Botoșani: 21
Buzău: 19
Bacău: 18
Pitești: 13
Constanța: 12
Brăila: 5

Observăm că Bucureștiul se situează pe primul loc, cu 78 de puncte calde, indicând o extindere semnificativă a zonelor fierbinți în capitală, cu o suprafață totală a punctelor calde de aproximativ 3,91 kilometri pătrați. La polul opus, orașe precum Constanța și Bacău înregistrează un număr mai mic de puncte calde, însă și acestea sunt afectate de insulele de căldură în timpul verii.

 

Orașe notabile: Arad și Constanța – surprizele topului

Pe baza statisticilor analizate pentru perioada 2018-2022, Arad și Constanța reprezintă două cazuri notabile și contrastante în privința efectului de insulă de căldură, aducând surprize în clasamentul orașelor afectate.

Arad – un oraș cu număr ridicat de puncte calde

Aradul ocupă un loc de frunte în acest top, situându-se pe poziția a doua după București, cu un număr impresionant de 60 de puncte calde identificate. Această densitate de zone fierbinți plasează Aradul printre orașele care se confruntă cu efecte semnificative ale insulelor de căldură urbane. Suprafața totală afectată de insulele de căldură în Arad este una dintre cele mai mari din țară, depășind 230 kilometri pătrați. Deși orașul nu este cel mai mare din România, numărul ridicat de puncte calde arată o nevoie clară de măsuri pentru atenuarea temperaturilor locale și de creșterea suprafețelor verzi și a celor răcoroase.

Această situație din Arad scoate în evidență provocările urbanistice specifice, care pot contribui la creșterea temperaturilor. Proiectele de dezvoltare urbană, reabilitarea spațiilor verzi și folosirea materialelor de construcție adecvate sunt câteva dintre măsurile care ar putea reduce acest fenomen în Arad.

Constanța – număr mic de puncte calde în ciuda climei

Pe de altă parte, Constanța, deși situată într-o zonă cu climat mai cald, se remarcă printr-un număr relativ mic de puncte calde, doar 12. Această valoare este surprinzătoare, având în vedere că orașele din zonele calde sunt adesea afectate de insulele de căldură urbane într-o măsură mai mare. Totuși, prezența Mării Negre și fluxul de aer maritim pot avea un efect de moderare a temperaturilor, contribuind la reducerea fenomenului de insulă de căldură.

În ciuda acestui avantaj natural, Constanța nu este lipsită de efectele insulelor de căldură, însă pe o scară mai mică comparativ cu orașe precum București sau Arad. Aceasta arată potențialul orașului de a menține temperaturi mai scăzute și de a combate insulele de căldură, cu ajutorul amenajării spațiilor verzi și a gestionării eficiente a dezvoltării urbane.

 

Concluzii

Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în mediul urban din România, cu insule de căldură și punctele calde distribuite semnificativ în principalele orașe. Acest top poate oferi informații valoroase autorităților locale în eforturile lor de a implementa strategii de adaptare la încălzirea globală și de a reduce efectul de insulă de căldură urbană.

 

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate .