Fii un Exemplu Protecția Mediului – În UE , reciclarea deșeurilor municipale a înregistrat o creștere de peste 11% din 2008 – Fii informat cu InfoCons Protecția Mediului

 

Obiectivul de dezvoltare durabilă privind „Orașe și comunități sustenabile” (SDG 11) este unul dintre pilonii principali ai Agendei 2030 stabilite de Organizația Națiunilor Unite și implementate la nivel european prin politici și măsuri concrete.

Scopul acestui obiectiv este de a transforma zonele urbane și așezările umane în locuri mai prietenoase cu oamenii și cu mediul: acces la servicii de bază, locuințe adecvate, transport public eficient, spații verzi, aer curat și o mai bună gestionare a deșeurilor. În Uniunea Europeană, monitorizarea progresului se face prin indicatori statistici furnizați de Eurostat.

Unul dintre cei mai importanți indicatori pentru SDG 11 este rata de reciclare a deșeurilor municipale. Această rată reflectă în ce măsură materialele aruncate de gospodării și de activitățile comerciale sunt colectate, reutilizate sau reciclate, reducând astfel presiunea asupra mediului și consumul de resurse naturale.

Evoluția reciclării în Uniunea Europeană

Datele colectate de Eurostat arată că rata de reciclare a deșeurilor municipale a crescut constant în ultimii 15 ani. În 2008, la nivelul Uniunii Europene, doar 36,6% din deșeurile municipale erau reciclate sau pregătite pentru reutilizare. Zece ani mai târziu, în 2018, acest procentaj urcase la 46,4%.

În 2023, nivelul atins a fost de 48,2%, confirmând o tendință generală de creștere, deși ușor încetinită. Interesant este faptul că vârful a fost atins în anul 2021, când rata de reciclare a ajuns la aproape jumătate din totalul deșeurilor municipale (49,9%). Această scădere ulterioară sugerează că progresul nu este liniar și că există factori economici, sociali sau logistici care influențează capacitatea statelor membre de a menține și accelera ritmul de reciclare.

Ținta europeană pentru 2030

Uniunea Europeană și-a propus ca până în anul 2030 să recicleze 60% din totalul deșeurilor municipale generate. Această țintă este ambițioasă, dar esențială pentru tranziția către o economie circulară.

În prezent, decalajul dintre nivelul atins în 2023 (48,2%) și obiectivul pentru 2030 (60%) arată că mai sunt necesare eforturi considerabile. Măsurile care pot accelera progresul includ investiții în infrastructura de colectare selectivă, educarea consumatorilor, stimulente pentru companii de a utiliza materiale reciclabile și politici mai stricte în privința gestionării deșeurilor.

De asemenea, uniformizarea regulilor între statele membre este crucială pentru ca progresul să fie omogen și pentru ca toate țările să contribuie la atingerea țintei comune.

Impactul asupra comunităților și calității vieții

Reciclarea deșeurilor municipale nu este doar o chestiune de statistici sau procente, ci are un impact direct asupra calității vieții cetățenilor europeni. Prin creșterea gradului de reciclare, se reduce poluarea solului, a apei și a aerului, se limitează dependența de gropile de gunoi și se micșorează emisiile de gaze cu efect de seră.

În plus, reciclarea contribuie la economisirea resurselor naturale prin reutilizarea materialelor deja existente. Spațiile urbane devin astfel mai curate, mai sănătoase și mai atractive pentru locuitori.

În același timp, industria reciclării generează locuri de muncă și stimulează inovația în domeniul materialelor și tehnologiilor ecologice.

Provocările pentru următorii ani

Chiar dacă Uniunea Europeană a făcut progrese semnificative, există în continuare provocări majore. Diferențele dintre statele membre sunt considerabile: unele țări reușesc să recicleze peste jumătate din deșeurile lor municipale, în timp ce altele abia ating praguri de 20–30%.

Aceste disparități reflectă atât nivelul de dezvoltare economică, cât și infrastructura disponibilă sau gradul de conștientizare al populației. În plus, schimbările generate de crizele economice, pandemia sau fluctuațiile de pe piața materialelor reciclabile au afectat evoluția generală.

Pentru a depăși aceste obstacole, este nevoie de o strategie comună, dar și de acțiuni adaptate la specificul fiecărui stat membru.

Obiectivul de a avea orașe și comunități sustenabile depinde în mare măsură de modul în care gestionăm deșeurile municipale. Reciclarea este o soluție esențială, dar nu suficientă. Este nevoie de o combinație de politici inteligente, tehnologii moderne și schimbări de comportament la nivel individual.

Progresul înregistrat până acum este încurajator, dar pentru a atinge ținta de 60% până în 2030, Europa trebuie să accelereze ritmul. Doar printr-un efort colectiv – al instituțiilor, companiilor și cetățenilor – se poate construi un viitor mai curat și mai sustenabil.

 

Sursă : Eurostat

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , Eurostat , Deșeuri , Deșeuri Municipale , Reciclarea Deșeurilor Municipale

Cum pot orașele să transforme deșeurile în oportunități sustenabile – Fii Un Exemplu – Protecția Mediului cu InfoCons Protecția Consumatorilor

 

Deșeurile reprezintă o problemă majoră în orașele de pe tot globul, în special în cele cu venituri reduse. Totuși, această provocare poate fi transformată într-o oportunitate valoroasă. Gestionarea inteligentă a deșeurilor poate proteja mediul înconjurător și, în același timp, poate crea locuri de muncă și poate sprijini economiile locale.

Conform Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane, există câteva strategii pe care orașele le aplică pentru a face față problemei deșeurilor, combinând inovația, implicarea comunității și tehnologii accesibile.

Implicarea comunităților în gestionarea deșeurilor

O problemă frecvent ignorată este rolul colectorilor informali de deșeuri, care, deși adesea neînregistrați oficial, contribuie semnificativ la funcționarea orașelor. Recunoașterea și integrarea acestor colectori în sistemele oficiale poate aduce multiple beneficii: aceștia pot fi sprijiniți prin instruire, echipamente adecvate și acces la servicii sociale, iar orașele pot beneficia de o colectare mai eficientă și de o reducere a deșeurilor abandonate.

În plus, participarea comunităților locale în planificarea și implementarea politicilor de gestionare a deșeurilor crește responsabilizarea și succesul acestor măsuri.

Tehnologii accesibile pentru impact major

Orașele cu bugete limitate pot totuși să implementeze soluții eficiente folosind tehnologii simple și accesibile. De exemplu, unitățile mici de compostare pot transforma deșeurile organice în îngrășământ natural, micro-stațiile de reciclare facilitează refolosirea materialelor, iar digestorii anaerobi de mici dimensiuni pot genera energie din resturi.

Aceste tehnologii nu necesită investiții masive, sunt adaptabile la nevoile locale și pot fi replicate pentru a avea un impact la scară largă, contribuind semnificativ la reducerea volumului deșeurilor destinate depozitelor.

Deșeurile pot fi o resursă valoroasă

Orașe precum Lagos sau Shanghai demonstrează că economia circulară, prin care deșeurile sunt transformate în materii prime sau produse noi, aduce beneficii economice importante. Această abordare reduce cantitatea de gunoi eliminată la groapa de gunoi și creează surse alternative de venit, de exemplu prin reciclare sau producția de biogaz.

Valorificarea deșeurilor este o oportunitate nu doar pentru protecția mediului, ci și pentru dezvoltarea unor afaceri locale sustenabile, generând locuri de muncă și stimulând comunitățile.

Modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor

Colectarea deșeurilor nu se rezumă doar la containere și mașini de gunoi. Pentru un sistem eficient este nevoie de o guvernanță solidă, instituții bine structurate și coordonare la toate nivelurile: local, regional și național. Fără o strategie clară și o colaborare eficientă între autorități, operatori și comunitate, sistemele de gestionare a deșeurilor riscă să fie ineficiente și costisitoare.

În plus, standardele de mediu și regulamentele trebuie să fie respectate pentru a proteja sănătatea populației și a mediului.

Rolul infrastructurii verzi în gestionarea deșeurilor

Pe lângă funcționalitatea practică, infrastructura verde are și un rol estetic și ecologic important. Spațiile verzi, parcurile și grădinile urbane contribuie la reducerea impactului deșeurilor prin absorbția gazelor nocive și crearea unui mediu mai sănătos.

Totodată, aceste zone ajută orașele să facă față fenomenelor extreme, cum sunt valurile de căldură și inundațiile, și pot sprijini sistemele de gestionare a deșeurilor prin procesarea naturală a unor tipuri de reziduuri organice.

Finanțarea inovatoare a sistemelor de gestionare

Implementarea unor soluții durabile necesită finanțare, iar metodele tradiționale nu sunt întotdeauna suficiente. Microfinanțările, parteneriatele public-privat și fondurile dedicate schimbărilor climatice reprezintă surse esențiale pentru dezvoltarea infrastructurilor și tehnologii moderne.

Accesul la finanțări inovatoare permite orașelor să investească în tehnologii eficiente, să sprijine comunitățile implicate și să dezvolte sisteme de gestionare integrate, cu un impact durabil.

Importanța datelor și monitorizării

Pentru ca sistemele de gestionare a deșeurilor să funcționeze corect, este necesară monitorizarea constantă și utilizarea tehnologiei digitale. Datele colectate ajută autoritățile să identifice problemele în timp real, să optimizeze rutele de colectare și să evalueze eficiența programelor. Transparentizarea informațiilor și responsabilizarea tuturor actorilor implicați cresc încrederea cetățenilor și contribuie la o mai bună gestionare a resurselor.

Gestionarea deșeurilor urbane reprezintă o provocare majoră, în special în orașele cu resurse limitate. Totuși, prin implicarea comunităților, adoptarea tehnologiilor accesibile, valorificarea deșeurilor ca resurse, modernizarea sistemelor, integrarea infrastructurii verzi, finanțarea inovatoare și monitorizarea atentă, orașele pot transforma această problemă într-o oportunitate durabilă.

Astfel, ele pot proteja mediul, pot crea locuri de muncă și pot contribui la o calitate mai bună a vieții pentru cetățeni. Viitorul orașelor depinde de modul în care gestionăm responsabil și inteligent deșeurile.

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane ( UN Habitat )

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , UN Habitat , Deșeuri , Sisteme de gestionare , Strategii , Urban

Fii un Exemplu Protecția Mediului – 5 lucruri pe care ar trebui să le știi despre evenimentele meteo extreme

Trăim vremuri în care natura pare din ce în ce mai imprevizibilă. Vânturi violente, ploi torențiale care se transformă în inundații, valuri de căldură sufocante sau secete prelungite – toate acestea ne afectează viața mai mult ca oricând. Deși fenomenele meteorologice extreme nu sunt noi, frecvența și intensitatea lor cresc într-un ritm alarmant. Pentru a ne proteja, este esențial să înțelegem cum s-au schimbat lucrurile și ce putem face pentru a fi mai bine pregătiți.

Iată cinci aspecte importante despre vremea extremă și impactul ei asupra noastră:

1. Vremea extremă nu este o noutate, dar se înrăutățește

Schimbările climatice intensifică fenomenele meteo pe care le știm deja. Valurile de căldură devin mai lungi și mai periculoase, furtunile mai violente, iar secetele mai severe. Ceea ce altădată era o excepție a devenit aproape o normalitate.

2. Schimbările climatice afectează toate tipurile de vreme

Nu există o singură regiune imună la aceste efecte. Unele zone se confruntă cu mai multă căldură și lipsă de apă, în timp ce altele sunt lovite de ploi torențiale și inundații. Mai grav este că unele locuri experimentează ambele extreme, ceea ce complică adaptarea și protecția comunităților.

3. Fenomenele meteorologice extreme amenință vieți și mijloace de trai

Impactul lor nu se limitează la disconfort. Ele aduc întreruperi de curent, distrug infrastructura, reduc producția agricolă și cresc costurile pentru sănătate și economie. În ultimele cinci decenii, în Europa, vremea extremă a provocat pierderea a peste 246.000 de vieți și a generat daune economice de aproximativ 738 de miliarde de euro.

4. Trebuie să ne pregătim și să construim reziliență

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este vitală, dar la fel de importantă este pregătirea pentru evenimentele care deja se întâmplă. Investițiile în infrastructură mai rezistentă, planificarea urbană inteligentă și sistemele de alertă rapidă pot salva vieți și resurse. Uniunea Europeană lucrează deja la politici majore pentru a stimula reziliența și a gestiona mai bine riscurile climatice.

5. Natura ne poate ajuta să ne protejăm

Soluțiile bazate pe natură sunt simple, dar extrem de eficiente. Acoperișurile verzi, zonele umede restaurate sau solurile sănătoase nu doar că reduc riscul de inundații, dar răcoresc orașele, protejează biodiversitatea și ne ajută să ne adaptăm mai ușor la o climă în schimbare.

Evenimentele meteo extreme sunt o realitate pe care nu o mai putem ignora. Fiecare dintre noi are un rol de jucat: să învățăm, să ne pregătim și să fim un exemplu pentru cei din jur. Prin acțiuni individuale și colective, putem reduce riscurile, proteja vieți și construi un viitor mai sigur. Natura nu este doar o provocare, ci și o parte din soluție. A fi informat și responsabil înseamnă a fi pregătit.

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială  Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Schimbari Climatice ,  Meteo , Temperaturi Extreme

Fii Un Exemplu Protecția Mediului – Indicele Global al Deșeurilor 2025 – Peste 50% din deșeuri ajung încă la groapa de gunoi

Indicele Global al Deșeurilor (Global Waste Index – GWI) 2025, publicat de Sensoneo, oferă o imagine detaliată a modului în care diferite țări gestionează deșeurile municipale. Analizând datele provenite din 38 de țări membre ale OCDE, raportul evaluează cantitatea de deșeuri generate, reciclate, incinerate și depozitate, exprimată în kilograme pe cap de locuitor pe an. Lansat inițial în 2019 și actualizat în 2022, acest nou raport oferă o perspectivă mai profundă și actualizată asupra progreselor și obstacolelor din domeniul gestionării deșeurilor la nivel mondial.

Țările cu Cele Mai Slabe Performanțe

Printre țările analizate, Israelul iese în evidență ca fiind cel mai slab performer în ediția din 2025 a indexului. Cetățenii israelieni generează în medie 650 kg de deșeuri municipale pe cap de locuitor anual, iar un procent alarmant de 80% din această cantitate — aproximativ 524 kg — este depozitat la groapa de gunoi. Israelul are, astfel, cel mai mare procent de deșeuri depozitate dintre toate țările analizate.

Țări precum Chile și Statele Unite ale Americii completează clasamentul negativ, cu niveluri constant ridicate de generare și depozitare a deșeurilor, ceea ce indică lipsa unor sisteme eficiente de reciclare și valorificare energetică.

Țările Fruntașe în Gestionarea Deșeurilor

La polul opus, mai multe țări demonstrează bune practici în domeniul gestionării deșeurilor. Japonia ocupă primul loc în GWI 2025, reducând considerabil atât volumul total al deșeurilor, cât și utilizarea depozitelor de deșeuri. Această reușită se datorează accentului pus pe prevenirea generării de deșeuri și pe gestionarea eficientă a celor inevitabile.

Pe locul al doilea se află Coreea de Sud, care deține cea mai mare rată de reciclare dintre toate țările analizate, cu 54% din deșeurile municipale reciclate. Estonia, pe poziția a treia, aproape a eliminat complet depozitarea deșeurilor, optând pentru metode alternative precum incinerarea și reciclarea eficientă.

Alte țări cu performanțe ridicate includ statele scandinave — în special Suedia, Finlanda și Norvegia — precum și regiunea DACH (Germania, Austria și Elveția), recunoscute de mult timp pentru politicile lor ecologice proactive.

Provocările Americii de Nord

Raportul scoate la iveală o situație îngrijorătoare pentru America de Nord. Statele Unite rămân cel mai mare generator de deșeuri pe cap de locuitor, cu 951 kg de deșeuri municipale pe an. Dintre acestea, aproape jumătate (447 kg) sunt depozitate în gropi de gunoi.

Canada, deși generează o cantitate ușor mai mică, de 684 kg pe cap de locuitor, are o performanță slabă în ceea ce privește depozitarea, cu 486 kg ajungând în depozite. Aceste cifre reflectă nu doar modele de consum ridicat, ci și lipsa unor infrastructuri eficiente pentru reciclare și valorificare energetică.

Tendințe și Schimbări din 2022 Până în Prezent

De la ultima ediție a indexului, în 2022, mai multe schimbări au fost observate. Austria și Belgia au înregistrat cele mai mari creșteri în generarea de deșeuri — peste 200 kg per capita. Totuși, Austria a compensat parțial această creștere printr-o îmbunătățire semnificativă a ratei de reciclare, atingând 334 kg reciclate per capita, ceea ce reprezintă 42% din totalul deșeurilor.

Noua Zeelandă se remarcă prin reducerea considerabilă a deșeurilor depozitate — cu 423 kg mai puțin pe cap de locuitor. Această schimbare reprezintă un pas important către sustenabilitate.

În același timp, Belgia și Lituania au crescut semnificativ cantitatea de deșeuri incinerate, în timp ce Ungaria, SUA și Israel au înregistrat creșteri ale ratei de depozitare, sugerând un regres sau stagnare în ceea ce privește soluțiile durabile.

Rolul Sistemelor de Garanție-Returnare (SGR)

Unul dintre cele mai eficiente instrumente în reducerea deșeurilor este sistemul de garanție-returnare (SGR), mai ales atunci când este susținut de platforme digitale și tehnologii automate. Țări precum Estonia, Germania, Finlanda, Suedia și Norvegia au implementat SGR-uri performante și se regăsesc constant în topul celor mai sustenabile sisteme.

Recent, mai multe țări au adoptat SGR-uri susținute de infrastructura IT dezvoltată de Sensoneo, printre care România (2023), Irlanda și Ungaria (2024) și Austria (2025). Aceste sisteme contribuie la creșterea ratelor de reciclare și la educarea consumatorilor în direcția unui comportament responsabil.

Incinerarea vs. Depozitarea Deșeurilor: O Alegere Strategică

Indicele subliniază preferința tot mai mare pentru incinerarea cu recuperare de energie ca alternativă sustenabilă la depozitare. Aceasta poate reduce volumul deșeurilor cu până la 90%, generând în același timp energie și limitând emisiile. În prezent, 19 dintre cele 38 de țări analizate incinerează mai mult decât depozitează.

Cu toate acestea, depozitarea rămâne practică predominantă în multe țări. Peste 50% din deșeurile municipale sunt depozitate în Israel, Canada, Grecia, Chile, Turcia, Costa Rica, Columbia, Ungaria, Portugalia, Mexic și Australia. Aceste statistici reflectă o nevoie acută de reformă și investiții în infrastructuri durabile.

Metodologie și Criterii de Evaluare

Metodologia folosită de Sensoneo în cadrul GWI este bazată pe patru indicatori-cheie: generarea, reciclarea, incinerarea și depozitarea deșeurilor municipale, toate exprimate în kilograme pe cap de locuitor pe an. Fiecare indicator are o pondere specifică, stabilită în funcție de impactul asupra mediului:

• Generarea de deșeuri: penalizare ×4
• Reciclarea: recompensare ×3
• Incinerarea: recompensare ×2
• Depozitarea: penalizare ×1

Scorurile sunt apoi normalizate pe o scară de la 0 la 100, unde 0 reprezintă cele mai slabe performanțe, iar 100 reflectă cele mai bune practici de gestionare a deșeurilor.

Concluzie – Un Viitor Sustenabil Necesită Acțiune Colectivă

Indicele Global al Deșeurilor 2025 oferă o imagine clară asupra progresului și provocărilor în materie de gestionare a deșeurilor. Deși unele țări au făcut progrese notabile, altele rămân blocate în practici nesustenabile, cu o dependență mare de depozitarea deșeurilor.

Pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate, este esențială reducerea deșeurilor la sursă, extinderea infrastructurii de reciclare, investițiile în incinerare eficientă energetic și minimizarea utilizării depozitelor de deșeuri. Soluții precum SGR și digitalizarea proceselor prin platforme precum cele oferite de Sensoneo pot juca un rol esențial în această tranziție.

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,  Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Poluare , Deșeuri , Indicele Global al Deșeurilor

Pericolul invizibil al microplasticelor pentru mediu și sănătate – Fii un Exemplu Protecția Mediului !

Microplasticele au devenit un subiect central în discuțiile despre poluarea cu plastic. Aceste particule minuscule au fost descoperite în cele mai izolate colțuri ale planetei—de la fundul oceanelor până pe vârfurile munților—și chiar în corpul uman. Dar ce sunt ele mai exact, cum ajung în mediu și de ce ar trebui să ne îngrijoreze?

Ce sunt microplasticele?

Microplasticele sunt fragmente sau particule de plastic cu dimensiuni cuprinse între 1 nanometru și 5 milimetri—aproximativ cât lățimea unei verighete. Deși sunt foarte mici, efectele lor asupra mediului și, posibil, asupra sănătății umane, sunt semnificative.

De unde provin?

Există două tipuri principale:

• Microplastice primare: fabricate intenționat la dimensiuni mici, cum ar fi microperlele din produsele cosmetice.
• Microplastice secundare: rezultă din dezintegrarea treptată a produselor din plastic mai mari, precum ambalajele, hainele din fibre sintetice, anvelopele, vopselele sau gazonul artificial.

Cât de răspândite sunt microplasticele?

Aproape peste tot: în aer, în apă și în sol. Se estimează că în 2020 aproximativ 2,7 milioane de tone de microplastice au fost eliberate în mediu, o cifră care s-ar putea dubla până în 2040.

Cum ajung în mediu?

Plasticul se degradează în timp și se fragmentează. Spălarea hainelor sintetice eliberează fibre în apă. Anumite produse eliberează microplastice în timpul utilizării. Odată ajunse în mediu, aceste particule se deplasează prin aer, apă, sol și chiar prin lanțul trofic.

„Abia începem să înțelegem cum circulă microplasticele și unde ajung,” spune Susan Gardner de la Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). „Dar știm sigur că, odată ajunse în mediu, ele ajung și în organismul nostru.”

Ce efecte au asupra sănătății umane?

Microplasticele pot fi ingerate sau inhalate. Unele studii sugerează că nanoplasticele ar putea chiar să pătrundă prin piele. Un studiu din 2019 estima că un adult ar putea consuma între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic pe an. Au fost detectate inclusiv în artere umane.

Dăunează plantelor și animalelor?

Da. Microplasticele pot încetini dezvoltarea fitoplanctonului (baza lanțurilor trofice acvatice), pot reduce fertilitatea solului și pot accelera topirea zăpezii și gheții în regiunile polare—favorizând astfel încălzirea globală.

Ce putem face referitor la microplastice?

Companiile trebuie să elimine microplasticele inutile din produse. De asemenea, e nevoie de produse mai durabile, care eliberează mai puține fibre plastice, și de sisteme mai eficiente de colectare și reciclare a deșeurilor pentru a preveni dispersarea lor în natură.

Există inițiative concrete la nivel internațional pentru a combate poluarea cu microplastice?

Da. Există un efort global în creștere pentru combaterea poluării cu plastic. Ziua Mondială a Mediului din 2025 pune accent pe soluțiile împotriva microplasticelor. În paralel, țările lumii negociază un acord internațional obligatoriu pentru a pune capăt poluării cu plastic. Următoarea rundă de discuții va avea loc în august, la Geneva.

 

Sursă : Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Microplastice , Plastic , Poluare