Astăzi, 3 Martie 2025  Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) au publicat cel de al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, care oferă o imagine de ansamblu a activității UE de îndeplinire a obiectivelor de reducere la zero a poluării până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat astăzi cel de al patrulea raport prospectiv privind aerul curat.

Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a deșeurilor de plastic din mare. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate, în special din cauza zgomotului dăunător, a eliberării de microplastice în mediu, a poluării cu nutrienți și a generării de deșeuri. Potrivit rapoartelor, sunt necesare acțiuni mult mai ferme în UE pentru a-și atinge obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.

Principiile reducerii la zero a poluării trebuie integrate în toate politicile și eforturile depuse la toate nivelurile pentru a asigura progrese suplimentare. În acest context, promovarea economiei circulare a UE va contribui la reducerea consumului de resurse și, prin urmare, va atenua presiunile asupra ecosistemelor și a sănătății umane. În cele din urmă, acțiunile privind reducerea la zero a poluării, în special prin Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, vor sprijini tranziția durabilă a economiei UE și o vor face mai competitivă.

Progrese înregistrate în direcția atingerii obiectivelor pentru 2030, dar nivelurile de poluare rămân prea ridicate

Deși progresele înregistrate în direcția atingerii celor șase obiective de „poluare zero” rămân neuniforme, poluarea cauzată de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene este în scădere, potrivit raportului prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării. Calitatea aerului s-a îmbunătățit, de asemenea, în întreaga Europă, susținută de evoluțiile în materie de reglementare și de reducerea emisiilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a deceselor premature. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de aerul poluat rămâne prea mare. În plus, poluarea continuă, în special din cauza amoniacului și a oxizilor de azot, continuă să amenințe ecosistemele UE. Acest lucru este confirmat de cel de al patrulea raport „Perspective privind aerul curat”, care subliniază că, deși emisiile de poluanți atmosferici din UE continuă să scadă, calitatea aerului prezintă un risc grav pentru sănătatea și calitatea ecosistemelor din UE. Ambele rapoarte arată că sunt necesare mai multe acțiuni pentru a reduce și mai mult poluarea aerului.

Raportul de monitorizare și prospectivă privind reducerea la zero a poluării constată, de asemenea, că nivelurile de poluare cauzate de zgomotul dăunător, de microplastice, de nutrienți și de deșeuri rămân prea ridicate. În ceea ce privește poluarea fonică, sunt necesare mai multe eforturi, în special în zonele urbane, pentru a reduce numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de transport. În ceea ce privește microplasticele, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a aborda această sursă de poluare. În plus, pierderile de nutrienți au rămas în mare parte neschimbate, în special din cauza provocărilor persistente legate de scurgerile agricole și de utilizarea îngrășămintelor. În ceea ce privește deșeurile, sunt necesare, de asemenea, eforturi mai mari, deoarece producția de deșeuri continuă să crească în UE. Raportul arată în mod clar că sunt necesare mai multe acțiuni pentru a atinge obiectivul ambițios al UE de reducere la zero a poluării. Prin urmare, punerea deplină în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în domeniul mediului sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reducere la zero a poluării pentru 2030, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Pe plan legislativ, UE a luat deja măsuri prin revizuirea Directivei privind emisiile industriale, a Directivei privind calitatea aerului înconjurător, a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, a Directivei-cadru privind deșeurile, a Directivei-cadru privind apa și a Regulamentului privind mercurul. Noul Regulament privind refacerea naturii va contribui, de asemenea, la reducerea în continuare a presiunilor exercitate de poluare asupra ecosistemelor și la creșterea rezilienței generale a ecosistemelor. Pentru a combate poluarea cu microplastice, Comisia a prezentat în 2023 o propunere de regulament privind prevenirea pierderilor de granule din plastic în mediu. Odată adoptat, acesta va contribui la atingerea acestui obiectiv de poluare în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

Tabloul de bord privind reducerea la zero a poluării

Ambele rapoarte sunt însoțite de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care arată progresele înregistrate de regiunile UE și de toate capitalele în ceea ce privește obținerea unui aer, a unei ape și a unui sol mai curate.

Tabloul de bord compară regiunile între ele și cu media UE. Comparația se bazează pe mai mulți indicatori de poluare a mediului care abordează sănătatea, protecția ecosistemelor și biodiversitatea, precum și producția și consumul.

Tabloul de bord evidențiază 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franța, Germania și Suedia, care se mândresc în prezent cu cele mai scăzute niveluri de poluare.

Contextul

Raportul de monitorizare și prospectivă privind reducerea la zero a poluării a fost elaborat împreună cu Agenția Europeană de Mediu (AEM) și cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Monitorizarea și evaluarea prospectivă servesc drept verificare periodică bianuală a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor UE de reducere la zero a poluării. Aceasta va sta, de asemenea, la baza viitoarelor politici menite să sprijine obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării – reducerea poluării în măsura în care aceasta nu mai prezintă un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu până în 2050. Raportul a fost prezentat în această dimineață în cadrul reuniunii Platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării de la Bruxelles.

Pentru a realiza o planetă curată și sănătoasă, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării a fost inițiat în 2021, cu obiective-cheie de accelerare a reducerii poluării. În cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Comisia a lansat nouă inițiative emblematice și 33 de acțiuni specifice pentru prevenirea și reducerea poluării, inclusiv, în special, pachetul privind reducerea la zero a poluării pentru un aer și o apă mai curate.

Poluarea contribuie în mod semnificativ la o serie de probleme de sănătate și la decese premature.  Există, de asemenea, inegalități clare atât în ceea ce privește expunerea la poluare, cât și impactul acesteia. Cetățenii din grupurile socioeconomice inferioare tind să fie mai expuși la poluare, iar grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă, sunt, de asemenea, afectate în mod disproporționat.  Aceste decese și boli asociate poluării pot fi prevenite în mare măsură prin reducerea nivelurilor de poluare din mediu și ar trebui luate în considerare ca parte a viitoarelor măsuri sanitare preventive în Europa. Poluarea este, de asemenea, una dintre cele cinci amenințări principale la adresa biodiversității.

Sursa : europa.eu

Autor : Alexandra Avram

Comisia Europeană saluta acordul provizoriu la care au ajuns noaptea trecuta (18 Februarie 2025),  Parlamentul European și Consiliul cu privire la revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile. Directiva-cadru modificată privind deșeurile va promova o economie circulară în întreaga UE, în special prin încurajarea inovării și trecerea la practici industriale și de consum mai durabile. Acesta este un important pas înainte în abordarea risipei de textile și alimente, consolidând în același timp competitivitatea UE.

Norme comune armonizate

O caracteristică esențială a directivei revizuite este setul său comun de norme care va spori sustenabilitatea pentru întreprinderi și consumatori și va armoniza piața unică a textilelor uzate și a deșeurilor textile.

Obiective de reducere a risipei de alimente

Acordul de astăzi abordează problema risipei de alimente, demonstrând angajamentul statelor membre de a combate risipa de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv în gospodării. Directiva va accelera ambiția UE de a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă 12.3 de a reduce la jumătate risipa de alimente pe cap de locuitor la nivel mondial și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare până în 2030. Pentru a consolida această activitate, statele membre reduc, până în 2030, risipa de alimente cu 10 % în procesul de prelucrare și fabricare. Acestea ar trebui, de asemenea, să reducă risipa de alimente cu 30 % (pe cap de locuitor) în comun la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului, care include restaurantele, serviciile de alimentație și gospodăriile.

Comisia va sprijini statele membre în atingerea obiectivelor prin schimbul de bune practici și învățarea prin intermediul Platformei UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente. Acesta va finanța, de asemenea, cercetarea și va oferi granturi pentru acțiuni.

Către o reducere a deșeurilor textile

Odată cu modificarea Directivei-cadru privind deșeurile, fiecare stat membru va institui propriul sistem de răspundere extinsă a producătorilor (REP) pentru produsele textile și de încălțăminte. În cadrul acestor sisteme, producătorii de textile vor contribui la gestionarea textilelor uzate și a deșeurilor textile. Fiind responsabili pentru sfârșitul duratei de viață a produselor pe care le vând, producătorii vor fi încurajați să proiecteze produse textile mai durabile, care să fie mai ușor de reutilizat, reparat și reciclat. Această contribuție va stimula, de asemenea, investițiile în capacitățile de colectare separată, sortare, reutilizare și reciclare. Acest lucru va contribui la crearea unei economii circulare pentru textile.

Noile norme abordează exporturile ilegale de deșeuri textile. Prin definirea clară a ceea ce constituie „deșeuri” în raport cu textilele „reutilizabile”, sortarea va avea loc înainte de expedierea textilelor uzate. Această măsură completează noua măsură, care garantează că deșeurile textile sunt exportate numai atunci când pot fi gestionate într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului.

Etapele următoare

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial directiva revizuită înainte ca aceasta să poată intra în vigoare.

Acesta va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Ulterior, statele membre vor trebui să transpună directiva în legislația națională în termen de 20 de luni de la intrarea în vigoare.

Contextul

În 2020, UE a generat 6,95 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a 16 kg pe cap de locuitor. Din această cantitate, doar 1,95 milioane de tone de deșeuri textile au fost colectate separat. Fără creșterea gradului de sortare și reciclare în Europa, prea multe deșeuri textile vor ajunge să fie incinerate, depozitate sau eliminate.

În prezent, în UE se generează anual peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce generează 252 de milioane de tone de emisii de CO2 de-a lungul lanțului alimentar. Aproximativ 10% din toate alimentele furnizate în viața noastră de zi cu zi sunt irosite. Din punct de vedere economic, se estimează că piața pierde 132 de miliarde EUR anual din cauza risipei de alimente. Această cifră include resursele pierdute pentru operatorii din sectorul alimentar, precum și cheltuielile inutile ale gospodăriilor. În plus, costul colectării și tratării deșeurilor alimentare este estimat la o sumă suplimentară de 9,3 miliarde EUR.

La 5 iulie 2023, Comisia a propus o revizuire specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, cu accent pe deșeurile alimentare și textile. Directiva-cadru privind deșeurile este cadrul juridic al UE pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor în UE. Acesta stabilește definițiile referitoare la gestionarea deșeurilor, inclusiv definițiile deșeurilor, reciclarea și valorificarea, ierarhia deșeurilor și conceptele de bază.

Revizuirea răspunde angajamentului asumat de Comisie în Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare de a propune măsuri de armonizare a normelor privind răspunderea extinsă a producătorilor pentru textile și de a dezvolta stimulente economice pentru ca produsele textile să devină mai sustenabile și mai circulare.

Sursa : europa.eu

InfoCons a lansat o campanie anul trecut pe zona de emisii de CO2, punând pentru prima dată la aceeași masă, într-un parteneriat mai amplu, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, ANRM  și Departamentul de Strategii Durabile din cadrul Guvernului României, conform declarației domnului Sorin Mierlea , Președintele InfoCons , la cea de-a patra ediție a Romanian Sustainability Forum 2025, organizat de Financial Intelligence.

Președintele InfoCons , Sorin Mierlea , a declarat : „Am pornit această campanie pe zona înțelegerii a ceea ce înseamnă emisiile de CO2. Avem și un curs în acest domeniu, pe care l-au parcurs în jur de 70% din profesorii din învățământul preuniversitar care au și atributul de diriginte. De asemenea am făcut-o evaluare pe UAT-urile din toată țara dacă au vreo strategie pe zona de decarbonizare.”

Mai multe informații sunt disponibile AICI .

Autor : Alexandra Avram

Tranziția globală către energie curată nu este doar un demers tehnologic sau dictat de politici publice; este o transformare societală care plasează consumatorii în centrul său. Abordarea schimbărilor climatice, asigurând în același timp acces la energie sigură și accesibilă, necesită implicarea activă a consumatorilor. Totuși, numeroase obstacole împiedică consumatorii să adopte pe deplin soluții energetice sustenabile. Creșterea costurilor energiei, determinată de dependența de combustibilii fosili și de tensiunile geopolitice, subliniază urgența tranziției către alternative mai curate.

Tranziția Energetică Centrată pe Consumatori: De ce este importantă?

O tranziție sustenabilă a energiei nu poate fi realizată fără participarea activă a consumatorilor. Elementele esențiale ale acestei transformări—electrificarea, digitalizarea, eficiența și descentralizarea—solicită implicarea și investiția individuală a consumatorilor.

Inițiativele conduse de consumatori, precum auto-generarea de energie, comunitățile energetice și programele de răspuns la cerere, joacă un rol esențial în crearea unui sistem energetic curat, descentralizat. Dincolo de beneficiile ecologice, o tranziție axată pe consumatori oferă avantaje economice semnificative, inclusiv reducerea costurilor cu energia, îmbunătățirea confortului locativ, o calitate mai bună a aerului și o rezistență sporită a sistemului energetic. În mai multe țări analizate, trecerea la electricitate pentru încălzire, răcire și gătit, împreună cu generarea locală de energie regenerabilă, ar putea duce la economii de costuri de 40–60% comparativ cu alternativele bazate pe combustibili fosili.

Depășirea Barierelor – Protecția Consumatorilor

Deși avantajele energiei curate sunt evidente, numeroase bariere împiedică adoptarea sa pe scară largă. Consolidarea protecției consumatorilor și oferirea unor opțiuni mai bune pot accelera progresul. O abordare bazată pe „călătoria consumatorului” ajută la identificarea punctelor-cheie de intervenție:

Înainte de achiziție: Creșterea conștientizării și accesului la piață

• Îmbunătățirea informațiilor și transparenței: Consumatorii au nevoie de informații clare, fiabile și accesibile despre soluțiile energetice. Etichetarea îmbunătățită, campaniile de conștientizare și transparența prețurilor pot facilita luarea deciziilor informate.
• Asigurarea confidențialității și securității datelor: Pe măsură ce soluțiile digitale devin esențiale pentru gestionarea energiei, reglementările solide trebuie să protejeze datele consumatorilor și să garanteze fiabilitatea sistemului.
• Sprijinirea opțiunilor accesibile de energie curată: Guvernele și companiile trebuie să redirecționeze stimulentele de la soluțiile poluante (de exemplu, centralele pe gaz) către alternative mai curate (de exemplu, pompe de căldură). Mecanismele financiare, cum ar fi modelele „plătește pe măsură ce consumi” și împrumuturile cu dobândă redusă, pot face opțiunile sustenabile mai accesibile.
• Dezvoltarea unor noi modele de afaceri: Abordări inovatoare, inclusiv comunități de partajare a energiei și rețele descentralizate, pot oferi consumatorilor mai mult control și economii de costuri.

În timpul achiziției: Simplificarea adoptării și investiției

• Reducerea obstacolelor administrative: Procesele lungi de autorizare și barierele birocratice pot descuraja investițiile în soluții energetice curate. Simplificarea aprobărilor poate facilita adoptarea acestora.
• Extinderea opțiunilor de finanțare: Finanțarea accesibilă și cu costuri reduse este esențială pentru consumatori, în special pentru cei cu resurse financiare limitate, pentru a investi în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic.

După achiziție: Asigurarea utilizării și întreținerii eficiente

• Educația consumatorilor și alfabetizarea digitală: Utilizatorii trebuie să fie echipați cu cunoștințele necesare pentru a opera noile tehnologii în mod eficient. Interfețele simplificate și designul prietenos cu utilizatorii pot îmbunătăți experiența acestora.
• Întreținere și suport fiabil: Lanțurile de aprovizionare locale pentru reparații și întreținere trebuie consolidate pentru a asigura eficiența pe termen lung. Mecanismele accesibile de soluționare a disputelor sunt, de asemenea, esențiale pentru încrederea consumatorilor.

Recomandări de Politici: Consolidarea Politicilor Energetice Centrate pe Consumatori

Pentru a integra nevoile consumatorilor în proiectarea și reglementarea sistemului energetic, este necesară o coordonare între factorii de decizie politică, liderii din industrie și organizațiile de protecție a consumatorilor. Principalele recomandări includ:

• Armonizarea politicilor energetice și de protecție a consumatorilor: Colaborarea națională și internațională este necesară pentru alinierea cadrului de reglementare la prioritățile consumatorilor.
• Promovarea unor modele de piață care protejează consumatorii: Inițiative precum centre unice de consiliere energetică („one-stop shops”) pot ajuta consumatorii să navigheze mai ușor în tranziția energetică.
• Monitorizarea progresului prin indicatori orientați spre consumatori: Indicatorii trebuie să măsoare accesibilitatea, economiile consumatorilor și gradul de conștientizare privind soluțiile de energie curată, pentru a asigura responsabilitatea și îmbunătățirea continuă.

Drumul înainte

Tranziția către energie curată trebuie să fie concepută având consumatorii în centrul său. Prin eliminarea barierelor, consolidarea protecției consumatorilor și creșterea implicării acestora, putem crea un sistem energetic care nu doar că este sustenabil, dar și incluziv și benefic din punct de vedere economic. Acest document reprezintă o invitație adresată tuturor părților interesate de a colabora pentru a construi o foaie de parcurs orientată către consumatori pentru viitorul energiei curate. Momentul de a acționa este acum—prin eforturi colective, putem împuternici consumatorii să conducă tranziția către un sistem energetic echitabil și sustenabil.

Rolul platformelor digitale în consumul sustenabil
Platformele digitale au transformat comportamentul consumatorilor, oferind confort și o multitudine de opțiuni. Totuși, această schimbare digitală prezintă și provocări în promovarea consumului sustenabil. Inițiativa GreEnCommerce subliniază necesitatea unor informații fiabile și clare pentru a sprijini alegerile sustenabile ale consumatorilor.

Construirea încrederii prin transparență
Încrederea este un element-cheie în implicarea consumatorilor în practici sustenabile. Studiile arată că doar 15% dintre consumatori au încredere deplină în afirmațiile companiilor privind sustenabilitatea. Construirea unui climat de încredere este esențială pentru stimularea alegerilor responsabile.

Sursă : Consumers International