Strategia pe Termen Lung a României Pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030) și planul de acțiune aferent reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și stabilesc cadrul național pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), oferind răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor climatice, în acord cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Cadrului Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre, precum și cu documentele strategice ale UE, pentru a asigura coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă la nivel național.

Conform Regulamentului (UE) 2018/1999, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani. Această strategie trebuie să includă planuri pentru reducerea emisiilor și îmbunătățirea captării acestora în diverse sectoare economice, progresul către o economie cu emisii scăzute de GES, impactul socio-economic al măsurilor de decarbonizare și legătura cu alte politici naționale.

România a elaborat Strategia pe Termen Lung (STL) pentru reducerea emisiilor de GES, analizând trei scenarii:

  1. Scenariul de referință (REF) – construit pornind de la țintele Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030, luând în calcul o creștere semnificativă a ponderii globale a surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final brut de energie: de la 30,7%, așa cum este indicat în versiunea actuală a PNIESC, la 34,3%, în cazul Scenariului REF al STL.
  2. Scenariul Mediu – o variantă de compromis între Scenariul REF și Scenariul RO Neutră.
  3. Scenariul România Neutră (RO Neutră) – care urmărește neutralitatea climatică până în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% față de nivelul din 1990.

Autoritățile române au selectat Scenariul România Neutră (RO Neutră) pentru implementare până în 2050.

 

Așadar, Strategia pe Termen Lung a României Pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră conține următoarele puncte:

 

1      Politici și Ținte Climatice ale UE .

 

1.1 Strategiile naționale pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL)

 

1.2   Prezentare generală a obiectivelor STL din alte țările membre UE

 

1.2.1   Reducerea emisiilor de GES

 

1.2.2   Surse regenerabile de energie

 

1.2.3   Eficiența energetică

 

1.3   Rezumat al politicilor, măsurilor și acțiunilor propuse de alte state membre ale UE 

 

2      Prezentare Generală și Procesul de Dezvoltare a Strategiilor

 

2.1   Contextul juridic și contextul politicii

 

2.2   Consultări publice și implicare a entităților naționale și ale UE

 

3      Reducerea Totală a Emisiilor de GES și Îmbunătățirea Absorbțiilor

 

3.1   Traiectorii la nivelul economiei

 

3.1.1   Tendințe istorice în emisiile și absorbțiile de GES

 

3.1.2   Viziunea de decarbonizare până în 2050 în 3 scenarii diferite

 

3.1.3   Ținte naționale și sectoriale până în 2050 pentru scenariul ales

 

3.2   Politici și măsuri de adaptare

 

4      Energie din Surse Regenerabile

 

4.1   Evoluția istorică a ponderii SRE

 

4.2   Viziunea privind evoluția ponderii SRE până în 2050

 

4.3   Evoluția ponderii SRE și țintele intermediare până în 2050

 

5      Eficiența Energetică

 

5.1   Evoluția istorică a EE

 

5.2   Viziunea EE până în 2050

 

5.3   Evoluția consumului de energie și țintele intermediare până în 2050

 

6      Ținte și Traiectorii Sectoriale

 

6.1   Producția de energie

 

6.1.1   Evoluția preconizată a emisiilor în domeniul producției de energie

 

6.1.2   Descrierea generală a principalelor elemente privind decarbonizarea producției de energie

 

6.2   Transporturi

 

6.2.1   Evoluția preconizată a emisiilor, a consumului de energie și a tipurilor de combustibil în domeniul transporturilor

 

6.2.2   Opțiuni de decarbonizare a sectorului transporturi

 

6.3   Clădiri

 

6.3.1   Evoluția preconizată a emisiilor, a consumului de energie și a tipurilor de combustibil în sectorul clădirilor

 

6.3.2   Opțiuni de decarbonizare în sectorul Clădiri

 

6.4   Industrie

 

6.4.1   Evoluția preconizată a emisiilor, a consumului de energie și a tipurilor de combustibil în sectorul Industrie

 

6.4.2   Prezentare generală a politicilor, planurilor existente și a măsurilor de decarbonizare descrise la punctul 2.1 din secțiunea A din Partea I a Anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999

 

6.5   Agricultură și LULUCF

 

6.5.1   Evoluția preconizată a emisiilor în Agricultură și LULUCF

 

6.5.2   Opțiuni de decarbonizare în sectorul Agricultură

 

6.5.3   Sinergia cu politicile agricole și de dezvoltare rurală

 

6.6   Deșeuri

 

6.6.1   Evoluția preconizată a emisiilor în domeniul Deșeuri

 

6.6.2   Opțiuni de decarbonizare în sectorul Deșeuri

 

7      Costul Implementării STL și Impactul Socio-Economic Preconizat

 

7.1   Finanțarea STL

 

7.1.1   Estimări ale investițiilor necesare

 

7.1.2   Politici și măsuri pentru activitățile conexe de cercetare, dezvoltare și inovare

 

7.2   Locuri de muncă verzi și alte beneficii

 

8      Indicatori pentru Monitorizarea Implementării STL și Coordonarea cu Indicatorii de Dezvoltare Durabilă