Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 reprezintă strategia României în cadrul planului Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice, având la bază cinci dimensiuni esențiale: securitatea energetică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), creșterea eficienței energetice, consolidarea pieței interne a energiei și promovarea cercetării și inovării.

România își propune reducerea emisiilor nete de GES cu 78% până în 2030 față de nivelul din 1990 și aproape eliminarea completă a acestor emisii până în 2050. Țintele sectoriale pentru 2030 includ:

• Sectorul energetic: reducere cu 87% a emisiilor, prin eliminarea capacităților poluante și creșterea producției din surse regenerabile.
• Transporturi: o creștere controlată a emisiilor cu maximum 41%, prin promovarea vehiculelor electrice și hibride.
• Clădiri: reducere cu 2% a emisiilor, prin îmbunătățirea performanței energetice.
• Industrie: reducere cu 77% a emisiilor, prin utilizarea energiei din surse regenerabile.
• Agricultură: scădere cu 47% a emisiilor, prin gestionarea alimentației animalelor.
• LULUCF: creșterea absorbției de GES cu 17%, prin îmbunătățirea managementului incendiilor forestiere.
• Deșeuri: reducere cu 30% a emisiilor, prin gestionarea eficientă a deșeurilor.

Aceste măsuri sunt parte din angajamentul României de a respecta politicile climatice ale Uniunii Europene și de a contribui la obiectivele globale privind schimbările climatice.

Așadar, Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 conține următoarele puncte:

 

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI

 

1.1 Rezumat

 

I. Contextul politic, economic, social și de mediu al planului

 

II. Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

 

III. Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici și măsuri ale planului

 

1.2 Prezentare generală a situației actuale a politicii

 

I. Sistemul energetic al Uniunii și cel național și contextul de politică al planului național

 

II. Politicile actuale privind energia și clima și măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

 

III. Aspecte-cheie cu importanță transfrontalieră

 

IV. Structura administrativă de punere în aplicare a politicilor naționale privind energia și clima

 

1.3 Consultări și implicarea entităților naționale și de la nivelul Uniunii, precum și rezultatul acestora

 

I. Implicarea Parlamentului național

 

II. Implicarea autorităților locale și regionale

 

III. Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și angajarea societății civile și a publicului larg

 

IV. Consultări cu alte state membre

 

V. Procesul iterativ cu Comisia Europeană

 

1.4 Cooperarea regională în decursul elaborării planului

 

I. Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte state membre

 

II. Explicația modului în care planul ia în considerare cooperarea regională

 

2. OBIECTIVE NAȚIONALE

 

2.1 Dimensiunea decarbonizare

 

2.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES

 

I. Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 1

 

II. Dacă este cazul, alte obiective naționale care sunt consecvente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente. Dacă este cazul, în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea angajamentului general al Uniunii de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare, dacă sunt disponibile

 

2.1.2. Energia din surse regenerabile

 

I. Elementele prevăzute la articolul 4 litera (a) punctul 2

 

II. Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2021 – 2030, în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor

 

III.    Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și puterea totală instalată planificată (împărțită în putere nouă și repowering) per tehnologie și per sector, în MW

 

IV. Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri). Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul acesteia asupra absorbantului LULUCF

 

V. Dacă este cazul, alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (de exemplu, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabilă produsă de orașe, de comunitățile de energie din surse regenerabilă și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate)

 

2.2       Dimensiunea eficiență energetică

 

I. Elementele prevăzute la articolul 4 litera (b)

 

II. Etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, precum și contribuțiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică, astfel cum sunt menționate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE

 

III. Dacă este cazul, alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea

 

2.3 Dimensiunea securitate energetică

 

I. Elementele prevăzute la articolul 4 litera (c)

 

II. Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie din țări terțe pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

 

III. Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

 

IV. Obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei

 

2.4 Dimensiunea piața internă a energiei

 

2.4.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

 

I. Nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul membru, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 de cel puțin 15 %, cu o strategie cu nivelul începând din 2021, definită în strânsă cooperare cu statele membre afectate, ținând seama de obiectivul de 10 % de interconectare prevăzut pentru 2020 și de următorii indicatori ai gradului de urgență a măsurilor:

 

2.4.2. Infrastructura de transport al energiei

 

I. Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică

 

II. Dacă este cazul, principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun (PIC)

 

2.4.3. Integrarea piețelor

 

I. Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor, având drept scop sporirea capacității comercializabile a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

 

II. Dacă este cazul, obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

 

III. Dacă este cazul, obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente

 

IV. Obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum și referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

 

V. Dacă este cazul, obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul

 

2.4.4. Sărăcia energetică

 

I. Dacă este cazul, obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

 

2.5 Dimensiunea cercetare, inovare și competitivitate

 

I. Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată legată de uniunea energetică, inclusiv, dacă este cazul, un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

 

II. Dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon

 

III. Dacă este cazul, obiectivele Naționale în ceea ce privește competitivitatea

 

3. POLITICI ȘI MĂSURI

 

3.1 Dimensiunea decarbonizare

 

3.1.1. Emisiile și absorbțiile de GES

 

I. Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivului stabilit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, menționat la punctul 2.1.1 din prezenta secțiune, și politicile și măsurile pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/841, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea absorbțiilor, în vederea îndeplinirii obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119

 

II. Dacă este cazul, cooperarea regională în domeniu

 

III. Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul

 

3.1.2. Energia din surse regenerabile

 

I. Politicile și măsurile pentru a realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și traiectoriile menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 și, dacă este cazul sau dacă sunt disponibile, elementele menționate la punctul 2.1.2, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor

 

II. Dacă sunt  relevante,  măsurile  specifice  pentru  cooperarea  regională,  precum  și,  opțional, excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte state membre pentru a realiza contribuția națională și traiectoriile menționate la punctul 2.1.2.

 

III. Măsurile specifice privind sprijinul financiar, dacă este cazul, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor

 

IV. Dacă este cazul, evaluarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să îl ofere în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001

 

V. Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și facilitarea utilizării contractelor de achiziție de energie electrică

 

Rezumatul politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care statele membre le-au instituit în temeiul articolului 21 alineatul (6) și al articolului 22 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile

 

VI. Evaluarea necesității de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produse din surse regenerabile

 

VII.   Dacă este cazul, măsurile specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de:

 

3.1.3 Alte elemente ale dimensiunii

 

I. Dacă este cazul, politicile și măsurile naționale care afectează sectorul EU ETS și evaluarea complementarității și a impactului asupra schemei EU ETS

 

II. Politicile și măsurile pentru atingerea altor obiective naționale, dacă este cazul

 

III. Politicile  și  măsurile  pentru  a  obținerea  mobilității  cu  emisii  scăzute  (inclusiv  electrificarea transporturilor)

 

IV. Dacă este cazul, politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili

 

3.2  Dimensiunea eficiență energetică

 

I. Schemele naționale de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsurile de politică alternative în temeiul articolelor 7a și 7b și al articolului 20 alineatul (6) din Directiva 2012/27/UE și care trebuie elaborate în conformitate cu Anexa III

 

II. Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, inclusiv politicile, măsurile și acțiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile și politicile și acțiunile care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE

 

III. Descrierea politicilor și măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică

 

IV. Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea contribuției orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la punctul 2.2 (de exemplu, măsuri de promovare a rolului de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei, măsuri privind formarea și informarea consumatorilor, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice)

 

V. Dacă este cazul, o descriere a politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele i, ii, iii și iv

 

VI. Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de  utilizare a  potențialului de  eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și pentru energie electrică

 

VII. Cooperare regională în acest domeniu, dacă este cazul

 

VIII.  Măsurile de finanțare, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii în domeniu, la nivel național

 

3.3  Dimensiunea securitate energetică

 

I. Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.3

 

II. Cooperarea regională în acest domeniu

 

III. Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

 

3.4  Dimensiunea piața internă a energiei

 

3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică

 

I. Politicile și măsurile pentru atingerea nivelului-țintă de interconectivitate, astfel cum este menționat la articolul 4 litera (d)

 

II. Cooperarea regională în acest domeniu

 

III. Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

 

3.4.2. Infrastructura de transport al energiei

 

I. Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.4.2, inclusiv, dacă este cazul, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) și de alte proiecte de infrastructură importante

 

II. Cooperarea regională în acest domeniu

 

III. Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

 

3.4.3. Integrarea piețelor

 

I. Politicile și măsurile referitoarea la elementele stabilitate la punctul 2.4.3

 

II. Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, cum sunt rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere

 

III. Dacă  este  cazul,  măsurile  de  asigurare  a  participării  nediscriminatorii a  energiei  din  surse regenerabile, a participării active a cererii și a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei

 

IV. Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității și a contestabilității pieței energiei cu amănuntul

 

V. Descrierea măsurilor pentru permiterea și dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a prețurilor

 

VI. Cooperarea regională în acest domeniu

 

3.4.4. Sărăcia energetică

 

I. Dacă este cazul, politicile și măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la punctul 2.4.4

 

3.5  Dimensiunea cercetare, inovare și competitivitate

 

I. Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la punctul 2.5

 

II. Dacă este cazul, cooperarea cu alte state membre în acest domeniu, inclusiv, după caz, informații privind modul în care obiectivele și politicile Planului SET sunt transpuse în context național

 

III. Dacă este cazul, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, inclusiv sprijinul acordat de Uniune și utilizarea fondurilor Uniunii

 

SECȚIUNEA B:  BAZA ANALITICĂ

 

4. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ȘI MĂSURILOR EXISTENTE

 

4.1  Evoluția prognozată a principalilor factori exogeni care influențează sistemul energetic și evoluțiile emisiilor de GES

 

I. Previziuni macroeconomice (PIB și creșterea populației)

 

II. Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic și a emisiilor de GES

• Sectorul Rezidențial și cel al Serviciilor
• Industrie și procese industriale și utilizare a produselor
• Transport
• Agricultura și LULUCF
• Deşeuri

 

III. Tendințe energetice globale, prețurile combustibililor fosili la nivel internațional, prețul dioxidului de carbon în cadrul EU ETS

 

IV. Evoluții ale costului tehnologiilor

 

4.2  Dimensiunea decarbonizare

 

4.2.1. Emisii și absorbții de GES

 

I. Tendințe în ceea ce privește emisiilor și absorbțiile actuale de GES în sectoarele EU ETS, al partajării eforturilor și al sectoarelor LULUCF și în diferite sectoare energetice

 

II. Prognoze referitoare la evoluțiile sectoriale în contextul politicilor și măsurilor naționale și ale Uniunii existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

 

4.2.2. Energie din surse regenerabile

 

I. Ponderea actuală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie și în diferite sectoare (încălzire și răcire, energie electrică și transporturi), precum și per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare

 

II. Prognoze orientative referitoare la evoluția în contextul politicilor existente pentru anul 2030 (cu o perspectivă pentru anul 2040)

 

4.3 Dimensiunea eficiență energetică

 

I. Consumul actual de energie primară și finală în cadrul economiei și per sector (inclusiv industrie, rezidențial, servicii și transporturi)

 

II. Potențialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii și răcirii centralizate eficiente

 

III. Prognoze care țin seama de politicile, măsurile și programele existente în materie de eficiență energetică descrise la punctul 1.2. subpunctul (ii) pentru consumul de energie primară și finală, pentru fiecare sector în parte, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

 

IV. Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime de performanță energetică rezultate din calculele naționale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2010/31/UE

 

4.4  Dimensiunea securitate energetică

 

I. Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante

 

II. Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

 

4.5 Dimensiunea piața internă a energiei

 

4.5.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

 

I. Nivelul actual de interconectare și principalele interconexiuni

 

II. Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea interconexiunilor (inclusiv pentru anul 2030)

 

4.5.2. Infrastructura de transport al energiei

 

I. Caracteristicile esențiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică și gaz

 

II. Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea rețelelor cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

 

4.5.3. Piețele energiei electrice și gazului, prețurile la energie

 

I. Situația actuală a piețelor energiei electrice și gazului, prețurile la energie

 

II. Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030)

 

4.6  Dimensiunea cercetare, inovare și competitivitate

 

I. Situația actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și, în măsura în care este posibil, poziția acestuia pe piața mondială (această analiză se va realiza la nivelul Uniunii sau la nivel mondial)

 

II. Nivelul actual al cheltuielilor publice și, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete și numărul actual de cercetători

 

III. Defalcarea elementelor prețului curent care formează principalele trei componente ale prețului (energie, rețea, taxe/impozite)

 

IV. Descrierea subvențiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili

 

5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE

 

5.1 Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 referitoare la sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de GES, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente (conform descrierii din secțiunea 4).

 

I. Prognoze referitoare la evoluția sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de GES, precum și, dacă este relevant, a emisiilor de poluanți atmosferici în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 în temeiul politicilor și măsurilor planificate, cel puțin până la zece ani după perioada vizată de plan (inclusiv pentru ultimul an al perioadei vizate de plan), inclusiv politici și măsuri relevante ale Uniunii.

 

II. Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și cele planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficiență energetică/ de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie

 

III. Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și cele planificate, precum și a interacțiunilor dintre politicile și măsurile respective și măsurile de politică ale Uniunii privind clima și energia

 

5.2 Impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, asupra sănătății, a mediului, a ocupării forței de muncă și a educației, a competențelor, precum și la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziția echitabilă (în ceea ce privește costurile și beneficiile, precum și rentabilitatea) ale politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

 

5.3 Prezentarea generală a investițiilor necesare

 

I. Fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile anticipate legate de politicile și măsurile planificate

 

II. Factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieței în contextul național sau regional

 

III. Analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la punctul (ii)

 

5.4 Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 asupra altor state membre și asupra cooperării regionale, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

 

I. Impactul asupra sistemului energetic din statele membre învecinate și din alte state membre din regiune, în măsura posibilului

 

II. Impactul asupra prețurilor la energie, a utilităților și a integrării pieței energiei

 

III. Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale

Pe 30 martie 2022, Comisia Europeană a propus Regulamentul privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile (ESPR) , ca parte a Planului de Acțiune pentru Economie Circulară , în cadrul Acordului Verde European. ESPR a intrat în vigoare pe 18 iulie 2024 și reprezintă piatra de temelie a abordării Comisiei Europene pentru produse circulare și durabile din punct de vedere ecologic.

 

ESPR face parte dintr-un pachet de măsuri esențiale pentru atingerea obiectivelor Planului de Acțiune pentru Economie Circulară 2020. Aceste măsuri vor contribui la ajutarea Uniunii Europene în procesul de atingere a obiectivelor de mediu și climatice, dublând rata de circularitate a utilizării materialelor și realizând obiectivele referitoare la eficiența energetică până în 2030.

 

Regulamentul privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile : Obiective

 

Regulamentul privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile (ESPR) este o legislație cadru, ceea ce înseamnă că regulile concrete pentru produse vor fi stabilite progresiv în timp, fie pe baza fiecărui produs în parte, fie orizontal, pe baza grupurilor de produse cu caracteristici similare.

 

Obiectivul Regulamentului Ecodesign pentru Produse Sustenabile este de a face produsele sustenabile norma pe piața UE și de a reduce impactul lor global asupra mediului și climatului. Modelul „prendere-fabricare-utilizare-aruncare” poate fi evitat, având în vedere că mare parte din impactul ecologic al unui produs este determinat în etapa de proiectare.

 

Noua Reglementare va extinde cadrul existent de Ecodesign în două moduri:

• prima, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de produse ;
• a doua, pentru a lărgi, acolo unde este cazul, domeniul de aplicare al cerințelor cu care produsele trebuie să se conformeze .

 

Procesul va începe cu un exercițiu de prioritizare, urmat de publicarea unui plan de lucru care stabilește produsele și măsurile ce vor fi abordate sub ESPR pe o anumită perioadă. Dezvoltarea regulilor pentru produse va începe apoi, bazată pe planificare inclusivă, evaluări detaliate ale impactului și consultări regulate cu părțile interesate. Acest lucru se va realiza prin intermediul unui Forum Ecodesign.

 

Impactul Ecologic al Consumului

 

Modul în care consumăm produsele în Uniunea Europeană contribuie semnificativ la schimbările climatice și poluare. De la extracția materiilor prime până la eliminarea la sfârșitul vieții, produsele consumă cantități mari de resurse și cauzează daune ecologice substanțiale. Noua reglementare a UE își propune să inverseze aceste tendințe, făcând produsele sustenabile norma, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră, epuizarea resurselor și poluarea.

 

Produsele consumă cantități masive de materiale, energie și alte resurse și cauzează impacturi ecologice semnificative pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la extracția materiilor prime, la fabricare, transport, utilizare și eliminare. Jumătate din gazele cu efect de seră la nivel global și 90% din pierderea biodiversității sunt cauzate de extracția și procesarea materiilor prime .

 

Impacturile ecologice negative includ epuizarea semnificativă a resurselor, generarea emisiilor de gaze cu efect de seră și poluarea. Un studiu recent publicat de JRC a demonstrat că limitele planetare globale sunt aproape de a fi depășite în mai multe categorii de impact și că UE ar trebui să acționeze acum dacă doresc să inverseze aceste tendințe.

 

Beneficii pentru Consumatori și Afaceri

 

ESPR are scopul de a reduce costurile și a simplifica viața consumatorilor , promovând produse de durată și de înaltă calitate. De asemenea, încurajează companiile să inoveze și să concureze pe baza sustenabilității, stimulând crearea de locuri de muncă în industriile de remanufacturare, recondiționare și reciclare.

 

Deși costurile de fabricație pentru produsele reglementate vor crește, experiența sub actuala Directivă Ecodesign sugerează că aceste costuri suplimentare vor fi compensate pe termen lung prin economii financiare pentru consumatori . Performanța îmbunătățită a produselor și durata mai lungă vor reduce necesitatea înlocuirii produselor și vor conduce la economii totale, inclusiv prin consum mai mic de energie și resurse (de exemplu, apă pentru mașini de spălat și mașini de spălat vase), performanță mai bună, durabilitate, posibilități de modernizare și reparabilitate, precum și valoare mai mare la sfârșitul vieții.

 

Continuarea stabilirii regulilor de ecodesign pentru produsele legate de energie va conduce la economii energetice continue – aspect extrem de important având în vedere creșterile constante ale prețurilor energiei.

 

Inițiativele UE privind Achizițiile Verzi și Reducerea Deșeurilor

 

Autoritățile publice din UE alocă aproximativ 1,8 trilioane de euro pentru achiziția de lucrări, bunuri și servicii. ESPR își propune să direcționeze aceste cheltuieli spre sustenabilitate prin stabilirea unor criterii obligatorii de Achiziție Publică Verde pentru autoritățile UE atunci când achiziționează produse reglementate. Această schimbare are potențialul de a crește semnificativ cererea pentru produse sustenabile, încurajând astfel companiile să investească mai mult în practici sustenabile.

 

În plus, în UE, numeroase produse nevândute sunt adesea distruse, risipind resurse valoroase. Pentru prima dată, ESPR abordează această problemă prin interzicerea distrugerii textilelor și încălțămintei ne-vândute și, eventual, extinderea acestor interdicții către alte sectoare pe baza dovezilor. Reglementarea impune ca marii, și ulterior mijlocii, companii din toate sectoarele de produse să dezvăluie anual informații pe site-urile lor, inclusiv cantitatea și greutatea produselor aruncate și motivele din spatele eliminării acestora.

 

Caracteristicile Cheie ale Regulamentului privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile

 

Principalele caracteristici menționate de Regulamentul privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile  sunt următoarele :

 

• Durabilitate și Reparabilitate: Produsele trebuie să fie proiectate pentru a dura mai mult și a fi mai ușor de reparat.
• Eficiență a Resurselor: Utilizarea crescută a materialelor reciclate și reducerea substanțelor chimice dăunătoare.
• Eficiență Energetică : Măsuri îmbunătățite de economisire a energiei pentru a reduce costurile pentru consumatori.
• Pașaportul Digital al Produsului: O etichetă scanabilă care oferă informații detaliate despre sustenabilitate.
• Interzicerea Practicilor Risipitoare : Măsuri pentru a pune capăt distrugerii produselor nevândute, începând cu textilele și încălțămintea.

 

Ce este Pașaportul Digital al Produsului ( DPP ) ?

 

Regulamentul privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile va implementa Pașaportul Digital al Produsului (DPP), esențialmente un card de identitate digital pentru produse, componente și materiale, care va conține informații esențiale pentru îmbunătățirea sustenabilității produsului, promovarea circularității și asigurarea conformității legale. Aceste informații vor fi disponibile electronic, permițând consumatorilor, producătorilor și autorităților să ia decizii bine fundamentate privind sustenabilitatea, circularitatea și conformitatea cu reglementările.

 

Autoritățile vamale vor putea, de asemenea, să verifice automat existența și autenticitatea DPP-urilor pentru produsele importate. Comisia Europeană , în strânsă colaborare cu părțile interesate relevante, va stabili informațiile specifice incluse în DPP, adaptate fiecărui tip de produs. Aceste informații pot include:

 

• Performanța tehnică a produsului ;
• Originea materialelor utilizate ;
• Activitățile de reparare ;
• Capacitățile de reciclare ;
• Impactul ecologic pe parcursul ciclului de viață al produsului .

 

Pașii Următori în Implementare

 

Comisia Europeană va stabili Forumul Ecodesign pentru a aduna feedback-ul părților interesate și a adopta primul plan de lucru ESPR. Acest plan va stabili priorități și măsuri pentru diverse produse, întărind modelele de consum și producție sustenabile în întreaga UE .

 

Prin implementarea Regulamentului privind Ecodesignul pentru Produse Sustenabile , UE face un pas semnificativ către atingerea obiectivelor sale de mediu și climat, promovând o economie circulară și asigurând un viitor sustenabil pentru toți.

 

 

Sursa : Comisia Europeană

Codul Român al Sustenabilității reprezintă un instrument practic care oferă îndrumări clare cu privire la cerințele de conținut și procesul de întocmire a rapoartelor de sustenabilitate pentru entități interesate.

 

Cine raporteaza ?

 

Obligatoriu – entitățile cu peste 500 de angajați. Codul Român al Sustenabilității se adresează entităților care, la data bilanțului, depășesc numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar. Acestea au, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligația de a elabora o declarație nefinanciară care conține informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.

Voluntar – orice entitate care dorește să informeze părțile interesate despre realizările sale în domeniul sustenabilității. Codul Român al Sustenabilității poate fi utilizat de orice altă entitate care nu are o obligație legală de a elabora o declarație de sustenabilitate (nefinanciară): companii mari (cu mai puțin de 500 de salariați) și mici, publice și private, entități din sectorul public (administrația publică centrală ori administrația publică locală).

 

Hotărâre pentru modificare anexei la HG 1117/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru raportarea durabilității – Codul român al Sustenabilității

Guvernul României a lansat în data de 18 iulie 2024 campania pentru calificarea României în Programul Visa Waiver . În acest context , Prim Ministrul României , Marcel Ciolacu , a făcut un apel către români să își reînnoiască vizele pentru Statele Unite .

Scopul campaniei este de a introduce România pe lista țărilor eligibilie pentru Programul Visa Waiver , ca românii să poată călători de anul viitor în Statele Unite ale Americii fără viză , doar cu pașaportul .

Guvernul României s-a angajat să îndeplinească criterii tehnice de aderare la Programul Visa Waiver până la data de 30 Septembrie 2024 , când se încheie anul fiscal american 2024 . Reînnoirea acestor vize va reduce pragul de refuz al eliberării de vize sub pragul de 3%, care este ultimul criteriu tehnic înainte ca țara noastră să fie inclusă în Programul Visa Waiver .

 

Pentru a afla mai multe, click AICI .

Comerțul internațional cu alimente joacă un rol important în asigurarea securității alimentare la nivel global, contribuind cu 19% la caloriile consumate mondial. Dar care sunt consecințele asupra mediului ale acestui comerț? Creșterea cererii pentru produse alimentare variate (inclusiv cereale și uleiuri pentru consum uman și animal) a făcut ca transportul să devină un element esențial în lanțurile de aprovizionare alimentară globale. Studiul aceasta, realizat de Direcţia Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene, evaluează amprenta de carbon a kilometrilor alimentari, folosind un cadru multi-regional global de contabilitate.

Citește și : Cum se calculează impactul total asupra mediului al produselor și organizațiilor ?

 

„Kilometri alimentari” reflectă distanța parcursă de alimente de la producție la consum, indicând impactul asupra mediului (de exemplu, consumul de energie sau emisiile). Acești kilometri sunt măsurați în tone-kilometri (tkm), adică transportul unei tone de alimente pe o distanță de 1 km – distanța parcursă înmulțită cu masa alimentelor transportate.

Analizele amprentei de carbon pentru kilometri alimentari sunt limitate, doar câteva produse alimentare fiind supuse acestui tip de evaluare, din cauza volumului mare de date necesar pentru a modela toate tipurile de alimente. Nu există o estimare completă a amprentei de carbon a comerțului global cu alimente, luând în considerare întregul lanț de aprovizionare, ceea ce face dificilă evaluarea importanței kilometrilor alimentari.

Acest studiu a oferit o estimare detaliată a amprentei de carbon pentru kilometri alimentari, folosind un cadru global care ia în considerare țările de origine, destinațiile, distanțele de transport și masele produselor alimentare.

Citește și : Ce pot face pentru a-mi reduce amprenta de carbon ?

 

Cercetătorii au calculat emisiile generate de „kilometrii alimentari” printr-un model multi-regional global, care include distanța de transport, masa alimentelor, tipul de transport și factorul de emisie relevant (rata la care vehiculul respectiv eliberează CO2 în aer). De asemenea, au calculat emisiile totale ale sistemului alimentar, incluzând emisiile kilometrilor alimentari, producția de alimente și emisiile datorate schimbărilor în utilizarea terenurilor.

Analiza întregului lanț de aprovizionare cu alimente a arătat că kilometri alimentari globali echivalează cu aproximativ 3,0 gigatone de dioxid de carbon echivalent (GtCO2e), mai mult decât se estimase anterior. Acest lucru arată că transportul reprezintă 19% din emisiile totale ale sistemului alimentar. Transportul fructelor și legumelor generează 36% din emisiile kilometrilor alimentari – de aproximativ două ori mai multe gaze cu efect de seră (GHG) decât cele eliberate în timpul producției lor. Kilometri alimentari reprezintă doar 18% din totalul kilometrilor de marfă, dar emisiile provenite din aceștia constituie 27% din emisiile totale de marfă, majoritatea provenind din comerțul internațional (18%).

 

Citește și : Dezvoltarea durabilă – ce reprezintă și cum poți contribui, în calitate de consumator, la îndeplinirea obiectivelor acesteia ?

 

Cercetătorii au estimat că emisiile globale ale sistemului alimentar sunt de 15,8 GtCO2e, reprezentând 30% din emisiile globale de GHG. Având în vedere cheltuielile globale pentru alimente, de aproximativ 5 trilioane USD (4,85 trilioane EUR) în 2017 și creșterea anuală a populației globale, este important să se ia în considerare impactul kilometrilor alimentari asupra schimbărilor climatice. Este sugerat că acest lucru ar trebui completat cu o creștere a producției locale de alimente și subliniază că îmbunătățirea securității alimentare printr-o mai bună gestionare a sistemelor alimentare necesită, de asemenea, integrarea obiectivelor de protecție a mediului.

 

Sursa : Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu