Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană (2018-2022)
Pe fondul schimbărilor climatice și al urbanizării rapide, insulele de căldură urbane au devenit un fenomen de interes major în România. Insulele de căldură se formează în principal în zonele urbane dens populate și dezvoltate, unde suprafețele construite absorb și rețin căldura, ducând la creșterea temperaturilor locale. Studiile realizate în perioada 2018-2022 pentru lunile de vară (iunie, iulie și august) au analizat suprafața totală a acestor insule de căldură, numărul de puncte calde și puncte reci din diferite orașe mari ale țării.
Clasamentul orașelor după numărul de puncte calde
Mai jos este prezentat un clasament al principalelor orașe din România, pe baza numărului de puncte calde identificate între anii 2018-2022. Punctele calde sunt acele zone care înregistrează temperaturi mult mai ridicate decât restul suprafeței urbane, contribuind la accentuarea efectului de insulă de căldură. Acest clasament reflectă intensitatea și extinderea acestui fenomen în fiecare oraș, oferind o imagine a zonelor care necesită măsuri de adaptare climatică.
București: 78
Arad: 60
Cluj-Napoca: 49
Oradea: 46
Brașov: 45
Timișoara: 38
Iași: 29
Galați: 26
Ploiești: 24
Craiova: 22
Botoșani: 21
Buzău: 19
Bacău: 18
Pitești: 13
Constanța: 12
Brăila: 5
Observăm că Bucureștiul se situează pe primul loc, cu 78 de puncte calde, indicând o extindere semnificativă a zonelor fierbinți în capitală, cu o suprafață totală a punctelor calde de aproximativ 3,91 kilometri pătrați. La polul opus, orașe precum Constanța și Bacău înregistrează un număr mai mic de puncte calde, însă și acestea sunt afectate de insulele de căldură în timpul verii.
Orașe notabile: Arad și Constanța – surprizele topului
Pe baza statisticilor analizate pentru perioada 2018-2022, Arad și Constanța reprezintă două cazuri notabile și contrastante în privința efectului de insulă de căldură, aducând surprize în clasamentul orașelor afectate.
Arad – un oraș cu număr ridicat de puncte calde
Aradul ocupă un loc de frunte în acest top, situându-se pe poziția a doua după București, cu un număr impresionant de 60 de puncte calde identificate. Această densitate de zone fierbinți plasează Aradul printre orașele care se confruntă cu efecte semnificative ale insulelor de căldură urbane. Suprafața totală afectată de insulele de căldură în Arad este una dintre cele mai mari din țară, depășind 230 kilometri pătrați. Deși orașul nu este cel mai mare din România, numărul ridicat de puncte calde arată o nevoie clară de măsuri pentru atenuarea temperaturilor locale și de creșterea suprafețelor verzi și a celor răcoroase.
Această situație din Arad scoate în evidență provocările urbanistice specifice, care pot contribui la creșterea temperaturilor. Proiectele de dezvoltare urbană, reabilitarea spațiilor verzi și folosirea materialelor de construcție adecvate sunt câteva dintre măsurile care ar putea reduce acest fenomen în Arad.
Constanța – număr mic de puncte calde în ciuda climei
Pe de altă parte, Constanța, deși situată într-o zonă cu climat mai cald, se remarcă printr-un număr relativ mic de puncte calde, doar 12. Această valoare este surprinzătoare, având în vedere că orașele din zonele calde sunt adesea afectate de insulele de căldură urbane într-o măsură mai mare. Totuși, prezența Mării Negre și fluxul de aer maritim pot avea un efect de moderare a temperaturilor, contribuind la reducerea fenomenului de insulă de căldură.
În ciuda acestui avantaj natural, Constanța nu este lipsită de efectele insulelor de căldură, însă pe o scară mai mică comparativ cu orașe precum București sau Arad. Aceasta arată potențialul orașului de a menține temperaturi mai scăzute și de a combate insulele de căldură, cu ajutorul amenajării spațiilor verzi și a gestionării eficiente a dezvoltării urbane.
Concluzii
Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în mediul urban din România, cu insule de căldură și punctele calde distribuite semnificativ în principalele orașe. Acest top poate oferi informații valoroase autorităților locale în eforturile lor de a implementa strategii de adaptare la încălzirea globală și de a reduce efectul de insulă de căldură urbană.
Autor ,
Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN
ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate .
