Expertiza din spatele raportării de sustenabilitate în marile companii din România – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan

Cum contribuie firmele specializate la colectarea și analiza datelor ESG, la conformarea cu cerințele europene și la integrarea sustenabilității în activitatea marilor companii

În ultimii ani, raportarea de sustenabilitate a trecut de la periferia comunicării corporative către agenda de management a marilor companii. Nu mai este suficient ca o organizație să spună ce face pentru mediu, angajați, comunități sau guvernanță. Piața cere tot mai multă transparență, date comparabile, obiective măsurabile și, mai ales, informații care pot fi susținute prin dovezi.

În acest nou context, devine tot mai important rolul companiilor specializate în raportare și consultanță de sustenabilitate.

Rolul acestora nu se rezumă la redactarea unui document anual. Pentru o organizație complexă, raportarea de sustenabilitate presupune colectarea și analiza unor volume importante de date, identificarea impacturilor și riscurilor, dialogul cu departamentele companiei, evaluarea lanțului valoric și, tot mai important, conectarea informațiilor ESG cu activitatea reală a businessului.

Comisia Europeană arată că raportarea de sustenabilitate are rolul de a oferi investitorilor și celorlalți utilizatori informații relevante despre riscurile și oportunitățile asociate aspectelor sociale și de mediu, precum și despre impactul activității companiilor asupra oamenilor și mediului. Sursa: Comisia Europeană, *Corporate Sustainability Reporting*.

Dincolo de documentul anual

Un raport de sustenabilitate este doar rezultatul vizibil al unui proces mult mai amplu.

În spatele documentului există politici, proceduri, indicatori, sisteme de colectare a datelor, responsabilități interne și mecanisme de verificare. Pentru o companie mare, informațiile pot proveni din departamente extrem de diferite: financiar, HR, achiziții, producție, logistică, juridic, compliance, energie, managementul riscului sau relația cu furnizorii.

De aceea, calitatea raportului depinde în mare măsură de calitatea procesului care îl precede.

Aici intervine expertiza firmelor specializate.

Un consultant de sustenabilitate nu este doar un redactor care transformă informațiile primite într-un document final. Într-un proiect complex, acesta trebuie să înțeleagă modelul de business, să identifice informațiile relevante, să stabilească metodologii de lucru și să ajute compania să construiască procese interne capabile să genereze date consistente.

EFRAG, organismul care oferă Comisiei Europene expertiză tehnică în domeniul standardelor europene de raportare de sustenabilitate, are un rol central în dezvoltarea și implementarea ESRS. Sursa: EFRAG, *Sustainability Reporting*.

Datele ESG devin date de business

Una dintre cele mai importante schimbări este faptul că informațiile de sustenabilitate nu mai pot fi tratate separat de restul activității companiei.

Consumul de energie poate reprezenta simultan un indicator de mediu și un indicator de cost. Fluctuația personalului poate fi atât o problemă socială, cât și una de productivitate. Riscurile din lanțul de aprovizionare pot avea implicații de mediu, sociale, juridice și financiare.

De aceea, procesul de raportare poate oferi managementului o imagine mai clară asupra unor zone ale companiei care, în trecut, erau analizate separat.

Un sistem ESG bine construit poate răspunde unor întrebări foarte concrete: unde sunt cele mai mari consumuri, care sunt principalele riscuri, ce date lipsesc, ce obiective pot fi măsurate și unde există vulnerabilități în relația cu furnizorii sau cu angajații.

În acest sens, raportarea de sustenabilitate poate deveni și un exercițiu de disciplină organizațională.

Dubla materialitate: de la concept la instrument de analiză

Unul dintre conceptele importante introduse în arhitectura europeană a raportării este dubla materialitate.

Compania trebuie să analizeze atât modul în care aspectele de sustenabilitate îi pot influența performanța și poziția financiară, cât și impactul pe care activitățile sale îl au asupra oamenilor și mediului.

În practică, acest proces presupune mai mult decât completarea unor indicatori.

Ce riscuri climatice poate avea compania? Cât de dependentă este de anumite resurse? Ce se întâmplă în lanțul de aprovizionare? Cum sunt gestionate drepturile angajaților? Unde există riscuri privind sănătatea și securitatea? Ce impact are compania asupra comunităților? Ce obiective pot fi măsurate în mod realist?

Sunt întrebări care pot contribui la o mai bună înțelegere a businessului.

Analizele EFRAG privind practicile de implementare a ESRS au evidențiat importanța evaluării dublei materialități în identificarea temelor relevante pentru companii și stakeholderii acestora. Sursa: EFRAG, *ESRS implementation – observed practices*.

Expertiza care traduce reglementarea în procese

Pentru un CEO, CFO sau board, limbajul standardelor europene poate fi dificil de transformat direct în decizii operaționale.

Una dintre funcțiile importante ale companiilor specializate este tocmai aceea de a face legătura între cerințele tehnice și realitatea organizației.

Într-un proiect de raportare, întrebările devin foarte concrete:

Ce informații trebuie colectate?

Cine este responsabil pentru fiecare indicator?

Ce date există deja și ce date lipsesc?

Care sunt riscurile ESG relevante pentru companie?

Ce obiective pot fi stabilite și măsurate?

Cum sunt urmărite rezultatele de la un an la altul?

Ce informații trebuie pregătite pentru verificare?

Cum poate fi integrată raportarea în procesele existente?

Această componentă este esențială mai ales pentru marile organizații, unde responsabilitatea pentru date este distribuită între numeroase departamente.

Ce înseamnă acest lucru pentru companiile din România

Pentru marile companii din România, raportarea de sustenabilitate trebuie privită și prin prisma relațiilor economice pe care acestea le au cu piața europeană.

Companiile pot primi solicitări de informații ESG nu doar din partea autorităților, ci și din partea investitorilor, finanțatorilor, clienților sau partenerilor comerciali. În special pentru organizațiile integrate în lanțuri valorice internaționale, capacitatea de a furniza informații relevante și coerente poate deveni o componentă importantă a relației comerciale.

În acest context, expertiza specializată poate reduce riscul ca raportarea să fie tratată ca un proiect izolat, gestionat o singură dată pe an.

Un proces bine construit presupune continuitate: date colectate periodic, responsabilități clare, proceduri documentate și indicatori urmăriți în timp.

Pentru companie, beneficiul nu este doar raportul final. Este și capacitatea de a ști, în orice moment, unde se află din perspectiva obiectivelor asumate.

Raportul bun nu este cel mai lung

Evoluția recentă a cadrului european arată și o tendință către simplificare și eficientizare.

În iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat standardele ESRS revizuite, urmărind reducerea poverii administrative și păstrarea informațiilor relevante pentru utilizatorii raportării. Sursa: Comisia Europeană, 3 iulie 2026.

Mesajul este important: viitorul raportării nu înseamnă neapărat mai multe pagini, ci informații mai relevante, mai clare și mai bine fundamentate.

EFRAG a analizat în 2026 un eșantion de 905 declarații de sustenabilitate aferente anului financiar 2025 și a observat o reducere a lungimii medii a documentelor analizate, de la 115 la 95 de pagini. Analiza a evidențiat, în același timp, o integrare tot mai mare a sustenabilității în procesele de business, dar și existența unor provocări în transformarea temelor materiale în obiective măsurabile. Sursa: EFRAG, *State of Play 2026*.

Pentru piața românească, concluzia este simplă: valoarea unui raport nu se măsoară în numărul de pagini, ci în calitatea informației pe care o conține.

Credibilitatea datelor devine esențială

Pe măsură ce raportarea devine mai sofisticată, crește și importanța verificării informațiilor.

Comisia Europeană arată că informațiile de sustenabilitate sunt supuse unei misiuni de asigurare, cadrul european pornind de la nivelul de „limited assurance". Sursa: Comisia Europeană, *Corporate Sustainability Reporting Directive – FAQs*.

La nivel internațional, IAASB a dezvoltat ISSA 5000, standardul internațional dedicat misiunilor de asigurare privind informațiile de sustenabilitate. Standardul este conceput pentru perioadele de raportare care încep la 15 decembrie 2026, cu posibilitatea aplicării anticipate. Sursa: IAASB, *International Standard on Sustainability Assurance 5000*.

Este importantă și diferența dintre roluri: compania specializată care sprijină organizația în pregătirea raportării și furnizorul independent de asigurare nu au aceeași funcție.

Prima parte contribuie la construirea proceselor și informațiilor necesare raportării. A doua are rolul de a furniza o evaluare independentă asupra informațiilor raportate, în limitele misiunii de asigurare.

O piață în care competența contează

Pe măsură ce sustenabilitatea intră tot mai mult în procesele de management, companiile specializate au posibilitatea de a deveni parteneri pe termen lung pentru organizațiile mari.

Valoarea lor poate veni din experiența acumulată în lucrul cu standardele, din metodologiile utilizate, din capacitatea de a analiza date și de a coordona echipe multidisciplinare, dar și din perspectiva externă pe care o aduc într-o organizație.

Pentru o companie mare, această perspectivă poate fi importantă. Departamentele interne cunosc foarte bine propria activitate, însă un specialist extern poate avea experiența mai multor industrii și poate identifica mai ușor modele, riscuri sau soluții aplicate în alte organizații.

În România, pe măsură ce piața serviciilor ESG se maturizează, diferența dintre furnizorii de servicii va fi făcută tot mai mult de competență, metodologie, capacitatea de a lucra cu date și înțelegerea concretă a businessului.

De la obligație la utilitate

Raportarea de sustenabilitate a pornit, pentru multe companii, ca o nouă cerință de conformare.

Astăzi, provocarea este mai complexă: cum poate fi transformat acest proces într-un instrument util pentru organizație?

Răspunsul nu se află doar în raportul final. Se află în calitatea datelor, în procesele care le generează, în oamenii care le gestionează și în capacitatea companiei de a le interpreta.

De aceea, rolul companiilor specializate depășește tot mai mult redactarea unui document.

Ele pot contribui la construirea infrastructurii de date ESG, la profesionalizarea proceselor interne și la crearea unei imagini mai clare asupra riscurilor și impacturilor companiei.

Pentru marile organizații din România, aceasta poate fi diferența dintre a raporta pentru că trebuie și a folosi raportarea pentru a înțelege mai bine compania.

Iar într-un mediu economic în care transparența, responsabilitatea și accesul la informații credibile câștigă tot mai multă importanță, expertiza specializată devine o componentă relevantă a modului în care marile companii își construiesc și își demonstrează performanța.

Autor: Adriana Calcan

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu