CSR: de unde a început responsabilitatea socială a companiilor – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan

De la implicarea în comunitate și protecția mediului la primele forme de responsabilitate corporativă: cum a apărut ideea că o companie trebuie să răspundă nu doar în fața acționarilor, ci și în fața societății

Pentru o perioadă îndelungată, performanța unei companii a fost privită în primul rând prin prisma rezultatelor financiare. Profitul, cifra de afaceri, productivitatea și poziția pe piață erau principalii indicatori prin care era evaluat succesul unei afaceri.

Treptat, această perspectivă a început să se schimbe.

Companiile au început să fie analizate și prin prisma relației lor cu angajații, comunitățile, mediul și societatea în ansamblu. Așa s-a consolidat conceptul de Corporate Social Responsibility – CSR, sau responsabilitate socială corporativă.

CSR avea să devină prima etapă importantă dintr-o transformare care, câteva decenii mai târziu, avea să ducă la ESG și apoi la raportarea de sustenabilitate reglementată prin CSRD.

De la filantropie la responsabilitate corporativă

În formele sale timpurii, responsabilitatea socială a companiilor era asociată frecvent cu filantropia.

Companiile susțineau proiecte educaționale, culturale sau sociale, făceau donații, sprijineau comunitățile locale sau derulau programe pentru angajați.

Aceste acțiuni aveau o valoare evidentă pentru comunitate, dar nu erau neapărat integrate în strategia de business.

Un reper important pentru dezvoltarea responsabilității corporative moderne a fost lansarea, în anul 2000, a United Nations Global Compact, inițiativă care a reunit companii în jurul unor principii privind drepturile omului, munca, mediul și combaterea corupției.

Responsabilitatea corporativă începea astfel să fie legată de modul în care compania își desfășoară activitatea, nu doar de proiectele pe care le finanțează.

Ce a însemnat CSR pentru companii

CSR a introdus în mediul de afaceri o serie de întrebări care anterior nu aveau aceeași importanță strategică:

Cum tratează compania angajații?

Ce impact are asupra comunității?

Cum gestionează relația cu furnizorii?

Ce face pentru protecția mediului?

Cum se comportă atunci când activitatea sa generează efecte asupra societății?

Astfel, responsabilitatea companiei începea să fie privită într-un sens mai larg decât simpla respectare a legislației.

Au apărut politici de responsabilitate socială, coduri etice, programe pentru angajați, inițiative de mediu și proiecte dedicate comunităților.

Limita modelului CSR

CSR a avut însă o caracteristică esențială: a fost, în mare măsură, voluntar.

Companiile decideau ce proiecte să deruleze, ce informații să comunice și în ce formă să își prezinte rezultatele.

De aici a apărut o problemă.

Două companii puteau avea programe CSR importante, dar informațiile despre acestea nu erau neapărat comparabile.

O companie putea comunica numărul de beneficiari ai unui proiect social, în timp ce alta putea prezenta suma investită într-o inițiativă de mediu.

Pentru investitori și pentru ceilalți stakeholderi devenea dificil să determine care sunt efectiv performanțele unei companii în materie de responsabilitate și sustenabilitate.

De ce CSR a fost totuși esențial

Limitările CSR nu îi reduc importanța.

Dimpotrivă, CSR a contribuit la schimbarea culturii organizaționale și la introducerea în agenda companiilor a unor teme care ulterior aveau să devină componente ale ESG.

Responsabilitatea față de angajați, comunitate, mediu, drepturile omului și etica în afaceri au devenit treptat parte din conversația despre performanța corporativă.

Dar următoarea întrebare era inevitabilă:

Cum poate fi măsurată această responsabilitate?

Răspunsul avea să vină printr-un concept care va schimba semnificativ relația dintre sustenabilitate și business: ESG.

Autor: Adriana Calcan

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu