Deșeurile din construcții: ce se întâmplă cu materialele după ce clădirea se transformă în șantier – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan

Beton, cărămidă, lemn, metal, sticlă, plastic, ghips și multe alte materiale pot deveni deșeuri. Legislația românească cere însă ca o parte importantă dintre acestea să fie recuperate, reutilizate sau valorificate.

O clădire înseamnă materiale adunate într-o structură: beton, cărămidă, oțel, lemn, sticlă, ceramică, materiale izolatoare, plastic și numeroase componente tehnice. Atunci când se construiește, se renovează sau se demolează, o parte dintre aceste materiale devin deșeuri.

Cantitatea poate fi considerabilă, iar problema nu se termină odată cu plecarea camionului de pe șantier. Deșeurile trebuie identificate, sortate, depozitate temporar, transportate și apoi valorificate sau eliminate în condițiile prevăzute de lege.

În România, cadrul principal este reprezentat de OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023. Actul urmărește prevenirea și reducerea generării deșeurilor, gestionarea lor eficientă și creșterea reutilizării și reciclării, ca parte a tranziției către economia circulară.

Ce intră în categoria deșeurilor din construcții

În această categorie pot ajunge materiale foarte diferite: beton, cărămizi, țigle și produse ceramice, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, ghips, cabluri, materiale izolatoare și amestecuri provenite din lucrările de construcție sau demolare.

Unele sunt nepericuloase și pot fi valorificate relativ ușor după sortare. Altele pot conține substanțe periculoase și necesită o gestionare separată și mai strictă.

De aceea, deșeurile de construcții nu ar trebui tratate ca o singură categorie omogenă. Sortarea de la sursă este una dintre cele mai importante etape ale întregului proces.

Legea pune accent pe sortare

OUG nr. 92/2021 prevede că titularul autorizației de construire sau desființare trebuie să aibă, după caz, un plan de gestionare a deșeurilor din activități de construire și/sau desființare.

Planul trebuie să instituie sisteme de sortare pentru categorii precum lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie și ceramică, piatră – metal, sticlă, plastic și ghips, în vederea reciclării sau reutilizării pe amplasament, atunci când acest lucru este fezabil economic și nu afectează mediul sau siguranța în construcții.

Legislația promovează și demolarea selectivă, astfel încât materialele să poată fi separate mai ușor, iar eventualele substanțe periculoase să fie îndepărtate și gestionate în siguranță.

Regula de 70%

Una dintre cele mai importante prevederi pentru sectorul construcțiilor este obiectivul de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări pentru pregătire în vederea reutilizării, reciclării și altor operațiuni de valorificare materială.

În calcul sunt incluse și anumite operațiuni de rambleiere care folosesc deșeuri pentru înlocuirea altor materiale. Există însă excepții, printre care anumite materiale geologice naturale încadrate la categoria 17 05 04.

Această țintă nu trebuie confundată cu ideea că 70% din toate materialele unui șantier trebuie transformate în produse noi. Este vorba despre nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte forme de valorificare materială, în condițiile stabilite de legislație.

Betonul poate primi o nouă viață

Betonul și materialele minerale reprezintă o parte importantă a deșeurilor provenite din demolări.

După sortare și procesare, anumite materiale pot fi transformate în agregate reciclate și utilizate în diferite aplicații, în funcție de caracteristicile lor și de cerințele tehnice.

Același principiu se aplică și altor materiale. Metalul poate fi recuperat și reintrodus în circuitul industrial. Lemnul poate fi reutilizat sau valorificat. Sticla și anumite materiale plastice pot fi sortate și trimise către fluxuri de reciclare.

Astfel, ceea ce pare a fi un morman de resturi poate conține, de fapt, materii prime secundare.

Demolarea poate deveni o operațiune de recuperare

Conceptul de demolare se schimbă treptat.

În locul unei intervenții în care clădirea este pur și simplu distrusă, materialele pot fi identificate și recuperate înainte sau în timpul desființării.

Uși, ferestre, elemente metalice, corpuri de iluminat, obiecte sanitare, lemn sau anumite componente de construcție pot avea o nouă utilizare dacă sunt demontate corespunzător și dacă îndeplinesc cerințele tehnice aplicabile.

Strategia României pentru economia circulară indică tocmai această direcție: proiectarea pentru flexibilitate și dezasamblare, utilizarea materialelor durabile, renovarea clădirilor și îmbunătățirea gestionării deșeurilor din construcții și desființări.

Ce se întâmplă cu deșeurile care nu pot fi recuperate

Nu toate materialele pot fi reciclate sau reutilizate.

Unele sunt contaminate, amestecate sau deteriorate într-o asemenea măsură încât valorificarea lor nu mai este posibilă. Acestea trebuie gestionate în conformitate cu natura și periculozitatea lor și predate operatorilor autorizați.

Pentru deșeurile periculoase, legislația impune cerințe suplimentare privind colectarea, transportul, stocarea separată și trasabilitatea.

În cazul azbestului, de exemplu, există reguli speciale privind îndepărtarea și protecția lucrătorilor, deoarece materialul prezintă riscuri importante pentru sănătate.

Evidența devine parte din responsabilitate

Gestionarea corectă nu înseamnă doar să existe containere pe șantier.

Deșeurile trebuie identificate și evidențiate corespunzător. HG nr. 856/2002 stabilește lista deșeurilor și regulile privind evidența gestiunii acestora, iar cadrul actual este utilizat împreună cu OUG nr. 92/2021.

Pentru un proiect de construcții, trasabilitatea devine astfel esențială: ce deșeu s-a generat, în ce cantitate, unde a fost depozitat temporar, cine l-a preluat și care a fost destinația sa finală.

Deșeurile din construcții pot deveni o resursă economică

Aici se află una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă.

În economia circulară, deșeurile nu sunt privite exclusiv ca o problemă care trebuie eliminată. Materialele recuperate pot deveni resurse pentru alte activități economice.

Un material demolat astăzi poate deveni agregat pentru o lucrare viitoare. Metalul poate reveni în industrie. Lemnul poate primi o nouă utilizare. Unele elemente de construcție pot fi recondiționate și reutilizate.

Această transformare poate reduce presiunea asupra materiilor prime și poate crea noi servicii în jurul sortării, recuperării, procesării, certificării și comercializării materialelor recuperate.

Șantierul viitorului va fi mai atent la ceea ce lasă în urmă

Construcțiile nu înseamnă doar ceea ce ridicăm. Înseamnă și ceea ce rămâne după ce lucrările se termină.

De aceea, gestionarea deșeurilor trebuie gândită încă din etapa de proiectare și autorizare, nu abia atunci când șantierul este plin de materiale.

Legislația românească pune deja accent pe prevenire, sortare, reutilizare, reciclare, valorificare și trasabilitate. Provocarea următoare este ca aceste principii să devină practici obișnuite în proiectele de construcții și demolări.

O clădire poate avea o a doua viață chiar înainte de a fi demolată. Iar materialele din care a fost construită pot avea, la rândul lor, mai multe vieți.

Autor: Adriana Calcan

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu