Deșeurile periculoase: riscuri ascunse și soluții pentru protejarea mediului – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan

De la baterii și uleiuri uzate până la substanțe chimice, solvenți și deșeuri medicale, unele dintre cele mai periculoase deșeuri sunt prezente în viața noastră de zi cu zi. Gestionate incorect, acestea pot contamina solul și apa, pot afecta biodiversitatea și pot pune în pericol sănătatea oamenilor. Colectarea separată și tratarea specializată sunt esențiale pentru prevenirea acestor riscuri.

Ce sunt deșeurile periculoase?

Deșeurile periculoase sunt acele deșeuri care prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase, precum toxicitatea, inflamabilitatea, corozivitatea, caracterul infecțios sau ecotoxicitatea.

La nivelul Uniunii Europene, gestionarea lor este reglementată prin Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și prin alte acte legislative specifice. Aceste reguli urmăresc protejarea sănătății și a mediului și impun cerințe stricte de identificare, colectare, transport, evidență și tratare.

Este important de reținut că nu orice produs chimic sau obiect uzat este automat un deșeu periculos. Clasificarea se face în funcție de compoziție, proprietățile periculoase și codul aplicabil din Lista europeană a deșeurilor.

Ce tipuri de deșeuri periculoase întâlnim?

1. Baterii și acumulatori

Bateriile uzate, în special cele care conțin substanțe periculoase sau acumulatorii deteriorați, pot prezenta riscuri de scurgeri, incendiu și contaminare. Bateriile cu litiu-ion pot provoca incendii dacă sunt zdrobite, perforate sau gestionate necorespunzător.

Acestea trebuie predate prin sisteme de colectare dedicate, nu aruncate la întâmplare în natură sau în recipiente în care pot provoca incendii.

2. Uleiuri uzate și produse petroliere

Uleiurile de motor, lubrifianții și anumite reziduuri petroliere pot conține substanțe nocive. O cantitate relativ mică de ulei deversată în mediu poate contamina apa și solul și poate afecta organismele acvatice.

Uleiurile uzate trebuie colectate separat, în recipiente adecvate, și predate operatorilor autorizați pentru regenerare, reciclare sau alte operațiuni permise. Amestecarea lor cu alte deșeuri poate compromite recuperarea și crește riscurile de poluare.

3. Solvenți, vopsele și produse chimice

Solvenții, anumite vopsele, adezivii, pesticidele și alte produse chimice pot fi inflamabile, toxice sau corozive. Dacă ajung în canalizare, pe sol sau în apele de suprafață, pot afecta ecosistemele și pot contamina resursele de apă.

Resturile și ambalajele contaminate trebuie gestionate în funcție de compoziție și clasificare, fără a fi amestecate cu deșeurile menajere atunci când sunt încadrate ca periculoase.

4. Deșeuri electrice și electronice

Telefoanele, calculatoarele, televizoarele și alte echipamente electrice și electronice pot conține componente sau substanțe care necesită tratare specializată. Echipamentele cu baterii deteriorate prezintă și riscuri suplimentare de incendiu.

Colectarea separată permite recuperarea unor materiale valoroase și gestionarea în siguranță a componentelor periculoase. Echipamentele nu ar trebui dezmembrate sau arse în condiții necontrolate.

5. Deșeuri medicale și infecțioase

Această categorie poate include ace și obiecte tăietoare, materiale contaminate cu sânge sau alte fluide biologice și anumite deșeuri provenite din activități medicale.

Gestionarea lor presupune ambalare specială, colectare separată și tratare conform riscurilor biologice și cerințelor legale. Aceste deșeuri nu trebuie manipulate ca deșeurile menajere obișnuite.

6. Azbest și deșeuri din construcții cu substanțe periculoase

Materialele care conțin azbest pot elibera fibre periculoase atunci când sunt deteriorate sau manipulate necorespunzător. Expunerea la fibre de azbest poate provoca boli grave, inclusiv cancer.

Identificarea, îndepărtarea și eliminarea acestor materiale trebuie realizate în condiții controlate, de către personal și operatori specializați, conform legislației aplicabile.

Ce se întâmplă cu deșeurile periculoase după colectare?

Scopul gestionării corecte nu este doar îndepărtarea deșeurilor din spațiul public, ci prevenirea eliberării substanțelor periculoase în mediu și recuperarea materialelor acolo unde este posibil.

Procesul include, în general, mai multe etape:

Identificare și clasificare: se stabilește natura deșeului și codul corespunzător, pe baza compoziției și a proprietăților sale.

Colectare și ambalare specializată: se folosesc recipiente compatibile, închise și etichetate corespunzător.

Depozitare temporară și transport controlat: deșeurile sunt păstrate în condiții care previn scurgerile, reacțiile periculoase și expunerea oamenilor.

Tratare și recuperare: în funcție de tip, pot fi utilizate procese de separare, neutralizare, decontaminare, regenerare sau reciclare.

Eliminare în condiții autorizate: fracțiile care nu pot fi recuperate sunt tratate și eliminate prin metode adecvate, în instalații autorizate.

Nu toate deșeurile periculoase pot fi reciclate, iar tratarea nu înseamnă întotdeauna eliminarea completă a riscului. Tehnologia utilizată trebuie aleasă în funcție de caracteristicile deșeului și de cerințele legale.

Ce obligații există pentru companii?

În Uniunea Europeană, deșeurile periculoase sunt supuse unor cerințe mai stricte decât cele nepericuloase. În funcție de activitate și de legislația aplicabilă, operatorii trebuie să asigure clasificarea corectă, evidența, etichetarea, depozitarea sigură, trasabilitatea și predarea către operatori autorizați.

Amestecarea deșeurilor periculoase cu alte deșeuri este, în principiu, interzisă, cu excepțiile strict prevăzute de lege. Responsabilitatea pentru gestionarea corespunzătoare nu dispare doar prin predarea deșeurilor către un terț: operatorii trebuie să respecte obligațiile care le revin pe întregul flux de gestionare.

În România, cadrul general este stabilit inclusiv prin OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare. Cerințele concrete diferă în funcție de tipul deșeului și de activitatea desfășurată.

Pentru companii, o abordare responsabilă presupune instruirea angajaților, proceduri clare, verificarea operatorilor contractați și păstrarea documentelor necesare pentru demonstrarea trasabilității.

Cum putem proteja mediul?

Protecția mediului începe cu prevenirea generării deșeurilor și continuă prin colectarea separată și gestionarea lor corectă.

La nivel individual, putem preda bateriile, echipamentele electronice și produsele chimice prin puncte de colectare adecvate, putem evita deversarea uleiurilor în canalizare și putem respecta instrucțiunile locale pentru predarea deșeurilor speciale.

Companiile pot reduce riscurile prin înlocuirea substanțelor periculoase acolo unde există alternative fezabile, optimizarea proceselor, prevenirea scurgerilor și dezvoltarea unor sisteme eficiente de gestionare.

Autoritățile au, la rândul lor, un rol important în asigurarea infrastructurii de colectare, controlul respectării legii și informarea populației.

De la deșeu periculos la responsabilitate

Deșeurile periculoase reprezintă o provocare care nu poate fi rezolvată doar prin eliminarea lor din peisajul urban. Fără clasificare, trasabilitate și tratare adecvată, riscul poate fi transferat dintr-un loc în altul, cu efecte asupra solului, apei, aerului și sănătății.

O economie responsabilă trebuie să prevină poluarea înainte ca aceasta să apară, să utilizeze resursele eficient și să se asigure că fiecare categorie de deșeu ajunge la un sistem de gestionare potrivit.

Protejarea mediului nu înseamnă doar să colectăm deșeurile. Înseamnă să înțelegem riscurile, să le gestionăm responsabil și să prevenim transformarea lor într-o amenințare pentru oameni și natură.

Autor: Adriana Calcan

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu