Comerțul internațional cu alimente joacă un rol important în asigurarea securității alimentare la nivel global, contribuind cu 19% la caloriile consumate mondial. Dar care sunt consecințele asupra mediului ale acestui comerț? Creșterea cererii pentru produse alimentare variate (inclusiv cereale și uleiuri pentru consum uman și animal) a făcut ca transportul să devină un element esențial în lanțurile de aprovizionare alimentară globale. Studiul aceasta, realizat de Direcţia Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene, evaluează amprenta de carbon a kilometrilor alimentari, folosind un cadru multi-regional global de contabilitate.
Citește și : Cum se calculează impactul total asupra mediului al produselor și organizațiilor ?
„Kilometri alimentari” reflectă distanța parcursă de alimente de la producție la consum, indicând impactul asupra mediului (de exemplu, consumul de energie sau emisiile). Acești kilometri sunt măsurați în tone-kilometri (tkm), adică transportul unei tone de alimente pe o distanță de 1 km – distanța parcursă înmulțită cu masa alimentelor transportate.
Analizele amprentei de carbon pentru kilometri alimentari sunt limitate, doar câteva produse alimentare fiind supuse acestui tip de evaluare, din cauza volumului mare de date necesar pentru a modela toate tipurile de alimente. Nu există o estimare completă a amprentei de carbon a comerțului global cu alimente, luând în considerare întregul lanț de aprovizionare, ceea ce face dificilă evaluarea importanței kilometrilor alimentari.
Acest studiu a oferit o estimare detaliată a amprentei de carbon pentru kilometri alimentari, folosind un cadru global care ia în considerare țările de origine, destinațiile, distanțele de transport și masele produselor alimentare.
Citește și : Ce pot face pentru a-mi reduce amprenta de carbon ?
Cercetătorii au calculat emisiile generate de „kilometrii alimentari” printr-un model multi-regional global, care include distanța de transport, masa alimentelor, tipul de transport și factorul de emisie relevant (rata la care vehiculul respectiv eliberează CO2 în aer). De asemenea, au calculat emisiile totale ale sistemului alimentar, incluzând emisiile kilometrilor alimentari, producția de alimente și emisiile datorate schimbărilor în utilizarea terenurilor.
Analiza întregului lanț de aprovizionare cu alimente a arătat că kilometri alimentari globali echivalează cu aproximativ 3,0 gigatone de dioxid de carbon echivalent (GtCO2e), mai mult decât se estimase anterior. Acest lucru arată că transportul reprezintă 19% din emisiile totale ale sistemului alimentar. Transportul fructelor și legumelor generează 36% din emisiile kilometrilor alimentari – de aproximativ două ori mai multe gaze cu efect de seră (GHG) decât cele eliberate în timpul producției lor. Kilometri alimentari reprezintă doar 18% din totalul kilometrilor de marfă, dar emisiile provenite din aceștia constituie 27% din emisiile totale de marfă, majoritatea provenind din comerțul internațional (18%).
Citește și : Dezvoltarea durabilă – ce reprezintă și cum poți contribui, în calitate de consumator, la îndeplinirea obiectivelor acesteia ?
Cercetătorii au estimat că emisiile globale ale sistemului alimentar sunt de 15,8 GtCO2e, reprezentând 30% din emisiile globale de GHG. Având în vedere cheltuielile globale pentru alimente, de aproximativ 5 trilioane USD (4,85 trilioane EUR) în 2017 și creșterea anuală a populației globale, este important să se ia în considerare impactul kilometrilor alimentari asupra schimbărilor climatice. Este sugerat că acest lucru ar trebui completat cu o creștere a producției locale de alimente și subliniază că îmbunătățirea securității alimentare printr-o mai bună gestionare a sistemelor alimentare necesită, de asemenea, integrarea obiectivelor de protecție a mediului.
Sursa : Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu
