Fii Un Exemplu - Topul orașelor din România după numărul de puncte reci ale insulelor de căldură urbană (2018-2022)

Ce sunt insulele de căldură și implicit punctele reci

Insulele de căldură urbană reprezintă o problemă majoră în mediul urban, apărând în zonele dens populate și dezvoltate unde suprafețele construite (beton, asfalt) absorb și rețin căldura. Aceasta duce la temperaturi locale mai ridicate, cunoscute sub denumirea de puncte calde. În contrast, punctele reci sunt zone în care temperaturile sunt mai scăzute datorită unor caracteristici specifice, care pot contracara efectul insulelor de căldură. Punctele reci pot fi asociate cu parcuri, spații verzi, suprafețe acoperite cu vegetație, dar și cu prezența corpurilor de apă, toate acestea contribuind la răcirea locală a aerului.

Există mai multe motive pentru apariția punctelor reci în zonele urbane, în special vara:

Spațiile verzi și vegetația – Plantele absorb o parte din căldură și oferă umbră, reducând astfel temperatura locală.
Prezența corpurilor de apă – Lacurile, râurile sau fântânile urbane au un efect de răcire naturală.
Materiale reflectorizante și acoperișuri verzi – Acestea pot reduce efectul de absorbție a căldurii de către clădiri.
Ventilația urbană – Structura clădirilor și prezența străzilor largi favorizează circulația aerului, reducând acumularea căldurii.

Pentru a reduce apariția punctelor calde și a încuraja formarea punctelor reci, sunt necesare câteva măsuri esențiale:

Extinderea spațiilor verzi – Plantarea de copaci și crearea de parcuri urbane pot reduce temperaturile.
Folosirea acoperișurilor reflectorizante și verzi – Acestea pot diminua absorbția de căldură în clădirile urbane.
Implementarea de corpuri de apă – Lacurile artificiale, fântânile și alte corpuri de apă pot contribui la răcirea aerului.
Planificare urbanistică adaptată – Orașele pot utiliza materiale de construcție și design de străzi care să sprijine ventilația și să reducă acumularea de căldură.

Clasamentul și analiza generală

Mai jos este prezentat clasamentul orașelor din România în funcție de numărul de puncte reci, identificate între anii 2018-2022:

Arad: 76 puncte reci
Oradea: 49 puncte reci
București: 48 puncte reci
Timișoara: 47 puncte reci
Constanța: 44 puncte reci
Craiova: 31 puncte reci
Cluj-Napoca: 30 puncte reci
Iași: 27 puncte reci
Botoșani: 26 puncte reci
Buzău: 25 puncte reci
Ploiești: 20 puncte reci
Brașov: 18 puncte reci
Pitești: 9 puncte reci
Bacău: 9 puncte reci
Galați: 6 puncte reci
Brăila: 3 puncte reci

Orașele de top cu cele mai multe puncte reci, precum Arad, Oradea și București, beneficiază de o distribuție strategică a spațiilor verzi, iar în unele cazuri și de un flux natural de aer care contribuie la diminuarea efectului insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte reci decât puncte calde

În comparație cu numărul de puncte calde(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022), Arad, Oradea și Constanța se remarcă prin prezența unui număr mai mare de puncte reci, indicând o bună gestionare a spațiilor verzi și a măsurilor de adaptare urbană.

Arad – Cu 76 de puncte reci, orașul reușește să mențină temperaturi mai scăzute printr-o distribuție eficientă a spațiilor verzi, în ciuda unui număr mare de puncte calde.

2. Oradea – Beneficiind de o planificare urbanistică ce favorizează spațiile deschise și verzi, Oradea dispune de 49 de puncte reci, apropiindu-se de numărul de puncte calde.

3. Constanța – Prezența Mării Negre și a fluxului de aer maritim contribuie la numărul de 44 de puncte reci în Constanța, depășind numărul de puncte calde.

Aceste orașe demonstrează că, prin măsuri strategice și beneficii naturale, se poate reduce impactul insulelor de căldură.

Analiza comparativă între top 3 orașe cu mai multe puncte calde decât puncte reci

În contrast, unele orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara înregistrează mai multe puncte calde decât reci, reflectând o nevoie de măsuri de adaptare suplimentare(articol referințǎ: Topul orașelor din România după numărul de puncte calde ale insulelor de căldură urbană 2018-2022).

București – Capitala are 78 de puncte calde, în comparație cu doar 48 de puncte reci, ceea ce indică o nevoie urgentă de extindere a spațiilor verzi și de măsuri de eficiență termică.

2. Cluj-Napoca – Cu 49 de puncte calde și doar 30 reci, Clujul se confruntă cu un efect puternic al insulelor de căldură, necesitând proiecte verzi și planificare urbanistică adaptată.

3. Timișoara – Timișoara, cu 38 de puncte calde și 47 de puncte reci, are un echilibru mai bun, însă numărul ridicat de puncte calde subliniază necesitatea continuării măsurilor de răcire urbană.

Pentru o analiză detaliată a cauzelor care stau la baza acestor variații, ar putea fi consultată firma AIM Space accesând website-ul aici. Aceștia ar putea efectua studii asupra densității populației, distribuției spațiilor verzi și fluxurilor de aer urban, oferind perspective valoroase asupra modului în care aceste orașe pot reduce efectele insulelor de căldură.

Concluzii

Schimbările climatice și urbanizarea rapidă accentuează efectele insulelor de căldură în România. Deși unele orașe au reușit să creeze puncte reci eficiente, altele se confruntă cu o predominanță a punctelor calde, ceea ce sugerează necesitatea de măsuri și planificări mai specifice. AIM Space poate juca un rol important în furnizarea unei analize detaliate și în implementarea unor strategii de adaptare urbană, sprijinind orașele în eforturile lor de reducere a efectului de insulă de căldură și de îmbunătățire a confortului urban.

Autor ,

Simonel David , membru în Asociația Romanian Space Initiative – ROSPIN

ROSPIN , o organizație care are ca misiune dezvoltarea ecosistemului spațial din România, prin proiecte tehnice, program educaționale pentru tineri și evenimente de comunitate