Fii un Exemplu : Cum îți afectează schimbările climatice sănătatea

Ne place să credem că sănătatea depinde doar de ceea ce mâncăm, de cât ne mișcăm sau de vizitele la medic. Adevărul, așa cum îl arată datele Agenției Europene de Mediu (AEM), este mai larg: aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem, nivelul de zgomot din jur și, tot mai mult, clima în schimbare sunt factori care ne modelează starea de sănătate zi de zi. Vestea bună este că Europa a făcut progrese remarcabile. Prin îmbunătățirea calității aerului, apei și solului și prin limitarea poluării eliberate în natură, Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la creșterea stării de sănătate a oamenilor în ultimele cinci decenii. Vestea mai puțin bună este că degradarea mediului și clima în schimbare continuă să afecteze sănătatea publică, iar aceste efecte nu sunt egale pentru toți. Iar aici intervine rolul tău: fiecare gest conștient, fiecare alegere mai curată, poate transforma un consumator obișnuit într-un exemplu pentru cei din jur.

Acest articol pornește de la informațiile publicate de Agenția Europeană de Mediu și de la Observatorul European privind Clima și Sănătatea și explică, pe înțelesul tuturor, cum se leagă schimbările climatice de sănătatea noastră și de ce monitorizarea și adaptarea contează atât de mult.

O natură sănătoasă înseamnă o viață mai lungă și mai sănătoasă

Mesajul central al Agenției Europene de Mediu este simplu și puternic: o natură sănătoasă și lipsită de poluare le permite europenilor să trăiască mai mult și mai sănătos. În ansamblu, europenii se bucură astăzi de apă potabilă și de apă de îmbăiere de bună calitate și de un aer mai curat decât în aproape toate celelalte regiuni ale lumii. Este un rezultat concret al deceniilor de politici de mediu și al eforturilor de a reduce poluarea.

Cu toate acestea, progresul nu înseamnă că problema a dispărut. AEM subliniază că unu din zece decese premature din Europa este încă legat de poluare. Este o cifră care ne privește direct pe fiecare dintre noi, pentru că vorbește despre vieți care ar fi putut fi salvate printr-un mediu mai curat. Poluarea rămâne, potrivit datelor Agenției, principalul risc de mediu pentru sănătate în Europa, iar reducerea ei este cea mai eficientă cale de a preveni boli și decese care altfel pot fi evitate.

Ideea de a fi un exemplu prinde contur exact aici: sănătatea comunității începe cu deciziile individuale. Modul în care ne deplasăm, cum ne încălzim locuințele, ce produse cumpărăm și cum le folosim influențează cantitatea de poluanți din aerul și apa din jurul nostru.

Când clima se schimbă, sănătatea plătește prețul

Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că schimbările climatice agravează efectele asupra sănătății provocate de evenimentele meteorologice extreme, precum valurile de căldură și inundațiile. Cu alte cuvinte, clima nu este doar o problemă a ghețarilor sau a urșilor polari, ci una care ajunge până în corpul fiecăruia dintre noi.

Observatorul European privind Clima și Sănătatea, o inițiativă comună a Comisiei Europene, a Agenției Europene de Mediu și a numeroase alte organizații, explică fără echivoc: temperaturile în creștere și evenimentele meteorologice extreme reprezintă amenințări tot mai mari pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Observatorul grupează aceste riscuri în câteva mari categorii pe care merită să le cunoaștem:

– **Căldura.** Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense, punând presiune pe organism, în special pe inimă și pe sistemul circulator. – **Inundațiile.** Acestea nu doar distrug locuințe și infrastructură, ci aduc și riscuri directe și indirecte pentru sănătate. – **Bolile infecțioase.** Schimbarea condițiilor climatice poate modifica răspândirea unor boli infecțioase în Europa. – **Sănătatea mintală.** Observatorul recunoaște explicit că impactul climei se resimte și la nivelul sănătății mintale, un aspect adesea trecut cu vederea.

Aceste categorii ne ajută să înțelegem că sănătatea legată de climă nu se rezumă la un singur simptom sau la o singură boală. Este o rețea de efecte care se întrepătrund, de la stresul termic din timpul verii, la riscurile provocate de apă în timpul inundațiilor, până la efectele mai subtile, dar reale, asupra stării noastre psihice.

Aerul pe care îl respirăm: un risc invizibil, dar prezent

Dacă există un domeniu în care legătura dintre mediu, climă și sănătate este cea mai vizibilă în cifre, acela este calitatea aerului. Agenția Europeană de Mediu arată că 97% din populația urbană a UE a fost expusă la particule fine în suspensie peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Practic, aproape fiecare locuitor al orașelor europene respiră un aer care nu atinge standardele considerate sigure la nivel internațional.

Consecințele sunt profunde. Potrivit datelor Agenției, riscurile de mediu sunt estimate a cauza peste 18% din decesele legate de bolile cardiovasculare din Europa. De asemenea, mai mult de 10% din povara cancerului din Europa poate fi cauzată de expunerea la poluarea aerului, la substanțe chimice cancerigene, la radon, la radiațiile ultraviolete și la fumatul pasiv. Sunt cifre care transformă un subiect abstract, poluarea, într-o problemă de sănătate personală, cât se poate de concretă.

De ce contează asta în contextul climei? Pentru că mulți dintre factorii care încălzesc planeta, precum arderea combustibililor fosili în transport și în producerea de energie, sunt aceiași care poluează aerul. Alegerile care reduc emisiile, cum ar fi mersul pe jos, folosirea bicicletei sau a transportului public, curăță în același timp aerul din orașe. Aici, a fi un exemplu înseamnă a demonstra prin fapte că un stil de viață mai curat este posibil și benefic.

Zgomotul și substanțele chimice: alte fațete ale sănătății de mediu

Sănătatea legată de mediu nu se oprește la aer și la climă. Agenția Europeană de Mediu evidențiază și alte presiuni care ne afectează zilnic. Aproape 106 milioane de europeni sunt expuși zilnic la niveluri de zgomot peste 55 de decibeli provenite din trafic. Zgomotul, deși pare o simplă neplăcere, este recunoscut ca un factor care afectează sănătatea, contribuind la stres și la alte probleme.

În ceea ce privește substanțele chimice, datele arată o imagine cu două fețe. În 2022 au fost produse 190 de milioane de tone de substanțe chimice periculoase pentru sănătate, o scădere de 51 de milioane de tone față de 2019. Este un semn încurajator că direcția se poate schimba, dar și un semnal că expunerea la substanțe chimice rămâne semnificativă. Agenția subliniază că tranziția către substanțe chimice mai sigure și mai sustenabile progresează în unele domenii, în timp ce în altele abia începe.

Toate aceste presiuni, poluarea aerului, zgomotul, substanțele chimice, se combină cu efectele climei și afectează, de regulă, cel mai puternic aceleași categorii de oameni.

Nu toți suntem afectați în mod egal

Un aspect esențial subliniat de Agenția Europeană de Mediu este că efectele mediului degradat și ale schimbărilor climatice sunt departe de a fi egale în Europa. Unele grupuri, precum comunitățile cu venituri reduse, persoanele vârstnice și copiii, au o probabilitate mult mai mare de a suferi consecințele unui mediu nesănătos și ale schimbărilor climatice.

Această inegalitate are o dimensiune umană foarte concretă. O persoană vârstnică într-o locuință fără sistem de răcire resimte un val de căldură complet diferit față de un adult tânăr și sănătos. Un copil care crește într-un cartier cu aer poluat poartă acest risc pe termen lung. Iar familiile cu resurse limitate au mai puține posibilități de a se proteja, fie că este vorba de a se muta într-o zonă mai curată, fie de a-și adapta locuința.

Observatorul European privind Clima și Sănătatea a mers și mai departe cu analiza, examinând, de exemplu, cât de expuse sunt școlile și spitalele Europei la căldura extremă. Aceste instituții adăpostesc tocmai categoriile cele mai vulnerabile, copiii și bolnavii, iar concluziile arată nevoia tot mai mare de a le face mai reziliente la valurile de căldură și la alte riscuri legate de climă. A fi un exemplu înseamnă, în acest context, și a susține soluții care protejează pe cei mai fragili dintre noi.

Monitorizarea și adaptarea: de ce contează să știm

Nu putem gestiona ceea ce nu măsurăm. De aceea, monitorizarea stă la baza întregii abordări europene privind sănătatea și mediul. Agenția Europeană de Mediu urmărește sistematic indicatori precum expunerea la particule fine, la zgomot sau producția de substanțe chimice periculoase, tocmai pentru a putea evalua unde se fac progrese și unde este nevoie de acțiune mai fermă. Un exemplu recent este primul studiu la nivel european, realizat de AEM și de rețeaua Eionet, privind modul în care monitorizarea apelor de suprafață poate urmări mai bine rezistența la antimicrobiene, o amenințare gravă pentru sănătate.

Pe lângă monitorizare, adaptarea este a doua componentă esențială. Observatorul European privind Clima și Sănătatea are exact acest scop: să sprijine Europa să se pregătească și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane, oferind acces la informații și instrumente relevante și încurajând schimbul de informații și cooperarea între actorii implicați. Observatorul reunește exemple concrete, de la planuri naționale pentru valurile de căldură până la instrumente de monitorizare a riscului de infecții în apele de coastă.

La nivel de politici, Planul de acțiune privind poluarea zero, parte a Pactului Verde European, își propune să reducă poluarea aerului, apei și solului până la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare pentru sănătate și pentru natură. Printre țintele pentru 2030 se numără o reducere de 55% a deceselor premature cauzate de poluarea aerului și o scădere cu 30% a numărului de persoane deranjate cronic de zgomotul din transport. Alte instrumente, precum directivele privind calitatea aerului înconjurător, Directiva privind zgomotul și Strategia UE de adaptare, completează acest cadru.

Foarte utilă este și abordarea „O singură sănătate” (One Health), promovată de Agenție împreună cu alte agenții europene. Aceasta pornește de la ideea că sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a ecosistemelor este interdependentă și că protejând mediul ne protejăm, de fapt, pe noi înșine.

Cum poți fi tu un exemplu

Toate aceste date au un numitor comun: sănătatea noastră și clima sunt legate strâns, iar deciziile contează. A fi un exemplu nu înseamnă gesturi spectaculoase, ci alegeri constante și conștiente: reducerea deplasărilor cu mașina personală în favoarea mersului pe jos, a bicicletei sau a transportului public, ceea ce curăță aerul și scade emisiile; folosirea responsabilă a substanțelor chimice de uz casnic; economisirea energiei și a apei; sprijinirea și respectarea măsurilor locale de adaptare la căldură și la inundații. Informarea corectă, din surse oficiale precum Agenția Europeană de Mediu și Observatorul European privind Clima și Sănătatea, este ea însăși un act de responsabilitate, pentru că un consumator informat ia decizii mai bune și îi inspiră pe cei din jur.

Europa a dovedit că schimbarea este posibilă: aerul este mai curat decât în aproape toate celelalte regiuni ale lumii, iar unele forme de poluare sunt în scădere. Dar drumul nu s-a încheiat. Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai sănătos și la o mai bună pregătire în fața schimbărilor climatice. Iar atunci când o faci vizibil, prin propriul exemplu, efectul se multiplică. Sănătatea ta și sănătatea planetei merg mână în mână, iar tu poți fi cel care arată calea.

Semnătura : Departamentul InfoCons pentru Protecția Mediului