InfoCons Protecția Consumatorului de Mediu – Sticlele de sticlă și riscul de microplastice în băuturi – Fii un Exemplu Protecția Mediului
InfoCons Protecția Consumatorului de Mediu – Sticlele de sticlă și riscul de microplastice în băuturi – Fii un Exemplu Protecția Mediului
În ultimele decenii, microplasticele au devenit un subiect major de preocupare pentru sănătate și mediu, fiind detectate în ape, alimente și chiar în aer. Studiile recente arată că aceste particule minuscule de plastic nu se regăsesc doar în băuturile ambalate în plastic, ci și în cele din sticlă.
Cercetările efectuate de unitatea din Boulogne-sur-Mer a Laboratorului ANSES pentru Siguranța Alimentară au descoperit un fenomen surprinzător: băuturile ambalate în sticle de sticlă conțin mai multe microplastice decât cele din PET, conserve sau cutii cartonate.
Această constatare ridică întrebări importante despre siguranța alimentară și modalitățile de prevenire a contaminării. Studiul oferă indicii clare despre sursa particulelor și sugerează măsuri concrete pe care producătorii le pot implementa pentru a reduce nivelul de microplastice în băuturi.
Nivelul microplasticelor în diferite tipuri de băuturi
Studiul ANSES a urmărit să determine cantitatea de microplastice în diverse băuturi consumate frecvent, precum apă, sucuri carbogazoase, ceaiuri reci, vin și bere. Rezultatele au arătat că sticlele de sticlă, spre deosebire de alte tipuri de ambalaje, au fost asociate cu cel mai ridicat nivel de microplastice. De exemplu, sticlele de sticlă care conțineau cola, limonadă, ceai rece sau bere prezentau, în medie, aproximativ 100 de particule de microplastic pe litru.
În contrast, aceleași băuturi ambalate în PET sau conserve prezentau de 5 până la 50 de ori mai puține particule. Apa și vinul s-au dovedit a fi mai puțin afectate, cu valori medii de 4,5 particule per litru în sticle de sticlă și 1,6 particule în plastic sau carton. Această variație sugerează că tipul de băutură influențează nivelul de contaminare, însă cel mai mare risc provine din interacțiunea cu capacele sticlelor.
Originea microplasticelor: capacele sticlelor
Cercetătorii au investigat sursa microplasticelor în sticlele de sticlă și au identificat capacele ca principal vector de contaminare. Analiza chimică și vizuală a arătat că particulele de plastic prezentau aceeași culoare și compoziție ca vopseaua folosită pe capacele metalice.
Micile zgârieturi invizibile de pe suprafața capacelor, cauzate probabil de frecarea acestora în timpul depozitării, au fost identificate ca eliberatoare ale particulelor în lichid. Acest mecanism explică de ce băuturile din sticlă sunt mai afectate decât cele din plastic sau cutii cartonate și subliniază importanța controlului asupra materialelor și finisajelor folosite la fabricarea ambalajelor.
Reducerea contaminării prin curățarea capacelor
Pentru a limita transferul de microplastice în băuturi, laboratorul ANSES a testat diverse proceduri de curățare a capacelor înainte de utilizare. În primul scenariu, capacele nu au fost tratate; apa introdusă în sticlele sigilate cu aceste capace a prezentat, în medie, 287 de particule per litru.
În al doilea scenariu, capacele au fost suflate cu aer comprimat, reducând numărul de particule la 106 pe litru. În al treilea scenariu, după suflare, capacele au fost clătite cu apă filtrată și alcool, iar microplasticele au scăzut la 87 per litru. Aceste rezultate indică faptul că o simplă operațiune de curățare și manipulare atentă a capacelor poate reduce semnificativ contaminarea băuturilor cu microplastice.
Măsuri suplimentare pentru prevenție
Pe lângă curățarea capacelor, producătorii pot lua și alte măsuri pentru a limita microplasticele în băuturi. Acestea includ modificarea condițiilor de depozitare pentru a evita frecarea între capace și alegerea unor vopsele sau materiale alternative care să nu elibereze particule. Alte opțiuni includ inovații în designul capacelor sau testarea periodică a nivelului de microplastice înainte de ambalare. Astfel, industria poate contribui la protecția consumatorilor și la reducerea riscurilor potențiale asociate cu ingerarea acestor particule.
Descoperirea ANSES arată că băuturile ambalate în sticlă nu sunt neapărat mai sigure decât cele din plastic în ceea ce privește microplasticele. Studiul subliniază importanța supravegherii întregului lanț de ambalare, de la materialele folosite la procedurile de manipulare și depozitare a capacelor.
Curățarea și optimizarea proceselor de producție reprezintă soluții concrete pentru reducerea contaminării. Pe termen lung, astfel de măsuri vor contribui la protecția sănătății consumatorilor și la creșterea responsabilității producătorilor în fața problemelor generate de microplastice.
Sursă : ANSES – Agenția Franceză pentru Sănătatea Alimentară, Mediu și Siguranța în Muncă
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și Strategiilor , membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro , Protecția Consumatorului , Protecția Consumatorilor , Proprietate Intelectuală , Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă , Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte , Telefonul Consumatorului , Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Asigurare , Asigurat , Școală Profesională , Școală de Meserii , Microplastice , Sticlă , Prevenție , Capace
