Fii un Exemplu Protecția Mediului : Analiza sectorială pentru economia circulară a României

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Analiza sectorială pentru economia circulară a României

Fii un Exemplu Protecția Mediului : Analiza sectorială pentru economia circulară a României

 

Capitolul 4: Analiza contextului și definirea problemelor

4.1 Prezentarea sectoarelor economice ale României

4.1.1 Economie
Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu, însă această creștere nu este decuplată de generarea de deșeuri. Există discrepanțe între evoluția PIB-ului și volumul deșeurilor generate, în special din cauza calității slabe a datelor. România rămâne una dintre țările UE cu cea mai mică producție de deșeuri municipale pe cap de locuitor, dar și cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale depozitării acestora la groapa de gunoi.

4.1.2 Ocuparea forței de muncă
Ocuparea în sectoarele economiei circulare este modestă, cu circa 1,5% din totalul forței de muncă, reflectând stagnarea în reciclare și reutilizare. Lipsa de investiții și capacitatea limitată a IMM-urilor afectează extinderea acestor sectoare.

4.1.3 Importuri și exporturi
România este puternic dependentă de importuri pentru materiile prime, în special cele critice. Acest lucru creează vulnerabilitate economică și presiune asupra resurselor, accentuând nevoia unei economii circulare locale.

4.2 Analiza sectoarelor economice

4.2.1 Agricultură și silvicultură
Aceste sectoare au un potențial ridicat de circularitate prin valorificarea biomasei, compostare și prevenirea risipei alimentare. Cu toate acestea, infrastructura și digitalizarea sunt insuficiente.

4.2.2 Industrie
Industria românească este intens consumatoare de resurse și emisii. Lipsa eco-inovării și a utilizării materialelor secundare limitează performanțele circulare. Investițiile în reciclare și eficiență energetică sunt necesare.

4.2.3 Bunuri de consum
Sectoarele alimentare, textile, ambalaje și EEE (echipamente electrice și electronice) generează cantități mari de deșeuri. Nivelul de reutilizare este redus, iar piața materialelor secundare este slab dezvoltată.

4.2.4 Sectoare transversale
Gestionarea apei și a deșeurilor este subdezvoltată. Rata de reciclare este una dintre cele mai scăzute din UE, iar depozitarea este forma dominantă de tratare. Lipsa colectării separate afectează întreg lanțul circular.

4.2.5 Concluzii – stabilire priorități
Sectoarele prioritare pentru acțiuni circulare includ: agricultura, industria auto, construcțiile, bunurile de consum și gestionarea deșeurilor. Acestea trebuie să beneficieze de politici dedicate, investiții și sprijin tehnic.

Pentru mai multe informații despre Strategia națională privind economia circulară , click AICI .

 

InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorului și Promovarea Programelor și  Strategiilor  membră cu drepturi depline în Organizația Mondială Consumers International , membra fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori , având  Secretariatul General în București, Bd. Mărășești , nr. 127-129 , sector 4, tel: 021/319.32.66 , mail : secretariat@infocons.ro ,   Protecția Consumatorului ,   Protecția Consumatorilor ,  Proprietate Intelectuală ,  Consumers Protection , Consumer Protection , Fii Un Exemplu , Dezvoltare Durabilă ,   Smart Deal , Green Deal , Alertă , Alerte  , Telefonul Consumatorului ,  Telefonul Consumatorilor , Protecția Mediului , Alege Bine , Citește Eticheta , Ia Atitudine , Sănătate , Incredere , Trust , Sorin Mierlea , Cybersecurity , Securitate Cibernetică , Economie Circulară , Politici , Guvernanță , Legislație , Circularitate .