Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999
Obiectivul Protocolului Gothenburg este:
- de a controla şi a reduce emisiile dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili, care pot produce efecte dăunatoare asupra sănătăţii umane şi asupra ecosistemelor naturale (terestre şi acvatice), materialelor şi culturilor agricole datorită efectului de acidifiere şi eutrofizare sau formării ozonului troposferic;
- de a asigura, pe termen lung ca depunerile şi concentraţiile în aer a poluanţilor cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului troposferic nu depăşesc încărcările şi nivelurile critice stabilite pentru elementele sensibile de mediu.
Măsuri:
Protocolul Gothenburg stabileşte măsuri de reglementare şi control a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi compuşi organici volatili provenite din surse staţionare şi surse mobile.
Prevederile Protocolului Gothenburg sunt preluate la nivelul UE prin prevederile Directivei nr. 2001/81/CE
Aceste acte normative reglementează cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate fi emisă la nivel naţional în decursul unui an calendaristic (plafon de emisie), prin stabilirea pentru fiecare Parte, respectiv Stat Membru a unor plafoane naţionale de emisie, pentru anul 2010, de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili.
Pentru România, plafoanele naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite pentru anul 2010, sunt cele prevazute în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003.
Plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010
Dioxid de sulf (mii tone/an)
Oxizi de azot (mii tone/an)
Amoniac (mii tone/an)
Compuşi organici volatili (mii tone/an)
Conform prevederilor Protocolului România, ca Parte la Protocol, elaborează şi raportează Secretariatului CLRTAP anual, inventare şi prognoze de emisii de NOx, SO2, COV şi NH3. De asemenea, la fiecare 2 ani raportează informaţii privind strategiile, politicile şi programele elaborate pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Protocol.